Procurorul şef Laura Codruţa Kovesi a arătat joi principalele realizări ale DNA, dar şi lipsurile din activitatea procurorilor anticorupţie pe anul trecut, precum şi cauzele care au dus la schimbări de abordare în munca procurorilor.

Prezentăm în continuare o sinteză furnizată de Biroul de Presă al DNA de a bilanţul pe anul 2016.

Datele statistice care stau la baza Raportului pe anul 2016, arată o continuare a activității în mod profesionist și consecvent, atât în efectuarea urmăririi penale, cât și în activitatea desfășurată în fața instanțelor de judecată.
Investigațiile au vizat cauze complexe privind fapte grave de corupție sau fapte de corupție comise de demnitari, magistrați ori persoane cu funcții de conducere în administrația publică centrală și locală.

Principalele concluzii care au reieșit din raport sunt următoarele:

1. Numărul de rechizitorii și numărul de inculpați trimiși în judecată a crescut comparativ cu anul trecut

În 403 cauze s-a dispus trimiterea în judecată (323 au fost prin rechizitoriu, iar 80 prin sesizarea instanței cu acord de recunoaștere a vinovăției), în creștere cu 13% față de anul anterior.
Și numărul de inculpați trimiși în judecată prin rechizitoriu și prin acorduri de recunoaștere a vinovăției – 1.271 – a marcat o ușoară creștere.
Aceste rezultate reflectă preocuparea D.N.A. pentru soluționarea cu precădere a cauzelor cu finalitate judiciară.

2. Au fost trimise spre judecare cauze a căror importanță este determinată de valoarea ridicată a produselor infracționale și a prejudiciilor reținute, dar și de funcția persoanelor trimise în judecată.

Dintre persoanele trimise în judecată, 426 (o treime) au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante deținute fie la data faptei, fie la data inițierii anchetei:

– 30 demnitari, dintre care: 3 miniștri, 1 președinte Camera Deputaților, 6 senatori, 11 deputați,
– Alte funcții din administrația centrală: 3 prefecți, 2 subprefecți
– Autorități locale: 47 primari (1 primar sector , 11 primari municipiu, din care 1 în 3 dosare, 35 primari oraș/comună), 12 viceprimari (2 viceprimari de municipiu,10 viceprimari oraș/comună), 5 președinți de consilii județene, din care 1 în două dosare și 1 în prezent deputat, 2 vicepreședinți de consilii județene,
– Instituții legate de aplicarea legii: 16 magistrați (7 judecători, din care 1 președinte instanță și 9 procurori din care 1 procuror general parchet curte de apel, 2 prim procurori), 17 avocați, 91 polițiști, 14 militari, 1 notar;
– 21 Directori de companii/societăți naționale:
– În domeniul educației: 2 rectori universitate, 1 decan facultate, 4 directori de școală/grup școlar, 3 profesori universitari, 1 lector universitar, 3 profesori;
– În domeniul sanitar: 7 manageri de spital/institut medical, din care 1 în 2 dosare, 10 medici, 1 infirmier.

3. Au crescut substanțial, cu peste 72% față de anul trecut, măsurile asigurătorii dispuse în vederea confiscării speciale sau a reparării pagubei produse prin infracțiune, până la concurența sumei totale de 667 milioane euro.

De remarcat că valoarea produsului infracțional recuperat încă din în cursul anchetelor penale prin măsuri de restituire depășește 4,29 milioane de euro.

4. În dosarele de mare corupție s-au pronunțat soluții de condamnare definitivă

Instanțele de judecată au condamnat definitiv un număr de 879 inculpați, trimiși în judecată prin rechizitoriile emise de procurorii anticorupție.
Printre persoanele condamnate definitiv sunt:
1 europarlamentar în Parlamentul European,
1 ministru,
7 deputați-dintre care 1 și vicepremier al guvernului,
1 senator,
1 administrator de societate comercială (deputat la data trimiterii în judecată),
1 primar de comună (senator la data emiterii rechizitoriului),
9 judecători,
2 prefecți,
1 subprefect,
5 președinți consiliu județean,
4 vicepreședinți consiliu județean,
28 de primari.

Din perspectiva caracterului descurajator al pedepselor aplicate, reiese că 39% dintre persoanele condamnate în cursul anului 2016 execută pedepse în penitenciar.

În dosare ale DNA finalizate cu soluții definitive, instanțele s-au pronunțat cu privire la confiscarea și recuperarea de produse infracționale în sumă totală de aproximativ 226.8 milioane euro.

A existat în continuare o preocupare pentru menținerea standardelor de calitate caracteristice anilor precedenți, astfel încât:
Ponderea achitărilor, indiferent de temei, din totalul trimiterilor în judecată, conform indicatorului stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii, a fost de 10,5% soluții de achitare.
Numărul de doare restituite: 1% (4 dintr-un total de 403 trimise în judecată).
În anul 2016, activitatea de urmărire penală a fost desfășurată, în medie, de 120 procurori, iar activitatea judiciară a fost desfășurată, în medie, de 46 procurori.
Procurorii din cadrul Secției judiciare au participat în ședințele de judecată la 14.957 cauze.
Pe lângă volumul mare de muncă, determinat de înregistrarea unui număr de peste 5.000 de noi cauze, anul 2016 a fost un an dificil și prin prisma provocărilor legislative.
Activitatea DNA a fost influențată major de prevederile declarate neconstituționale. În cursul anului 2016, au fost adoptate 12 decizii ale Curții Constituționale care au constatat neconstituționalitatea unor dispoziții ale Codului de procedură penală. Prin urmare, au fost necesare eforturi mari pentru reorganizarea activității și realocarea resurselor umane. Durata de soluționare a cauzelor penale a crescut considerabil. Aceasta, în condițiile în care un procuror din DNA are în medie peste 100 de dosare de soluționat simultan.

Concomitent cu cercetarea și aducerea în fața instanțelor a dosarelor de mare corupție, anul 2016 a fost marcat de înmulțirea atacurilor, unele fără precedent ca agresivitate, la adresa activității și a procurorilor DNA. Acest fapt a fost menționat și în Raportul anual din data de 25 ianuarie 2017 al Comisiei Europene.

Prioritățile DNA în 2017 vor viza continuarea instrumentării dosarelor de corupție la nivel cu accent asupra cauzelor de:
– Fraudă și corupție în achizițiile publice în special, în sănătate și infrastructură;
– Fraudă cu fonduri europene;
– Corupție în sistemul judiciar;
– Recuperarea prejudiciilor și confiscarea extinsă.

La prezentarea Raportului de activitate al D.N.A. au fost prezenți: președintele României Klaus Iohannis, ministrul interimar al Justiției Ana Birchall, reprezentanții principalelor instituții judiciare din România – președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție Cristina Iulia Tarcea, președintele Consiliului Superior al Magistraturii Mariana Ghena, procurorul general al României Augustin Lazăr, procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Daniel Constantin Horodniceanu, precum și reprezentanți ai ambasadelor, ai societății civile și ai mass media.

BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE