Opera Română a înlocuit spectacolul programat iniţial pentru miercuri, 7 noiembrie, cu piesa Carmen de Bizet, sub bagheta dirijorului Adrian Moraru.

CARMEN
GEORGES BIZET

DISTRIBUȚIE
Dirijor: Adrian Morar
Regia artistică: Emil Strugaru
Scenografia: PhD. arh. Cătălin Ionescu Arbore
Coregrafia: Livia Tulbure Gună

Don José: Sorin Lupu
Escamillo: Zoltán Nagy (invitat)
Dancairo: Bogdan Nistor
Remendado: Florin Pop
Zuniga: Simonfi Sandor
Moralès: George Godja
Carmen: Iulia Merca
Micaëla: Irina Săndulescu Bălan
Frasquita: Oana Trîmbițaș
Mercédès: Liliana Neciu

Orchestra, Corul și Ansamblul de balet al Operei Naționale Române Cluj-Napoca

Corul de Copii ,,Junior-Vip” al Operei Naționale Române Cluj-Napoca și al Colegiului de Muzică ,,Sigismund Toduță” Cluj-Napoca – Dirijor: Anca Mona Mariaș

Maestru de cor: Emil Maxim
Dirijor cor: Corneliu Felecan
Preluare coregrafie: Marius Toda
Regie scenă culise: Cristina Albu

DESCRIERE
Operă în patru acte pe un libret de Henry Meilhac și Ludovic Halévy, după nuvela omonimă a lui Prosper Mérimée

Vârsta recomandată: 5+

Ultima și cea mai importantă dintre operele compozitorului francez Georges Bizet (1838-1875), Carmen s-a bucurat de o recunoaștere crescândă, în ciuda ostilității și criticii dure cu care a fost întâmpinată în seara premierei (3 iunie 1875) la Opéra Comique din Paris. Dorința lui Camille du Locle – managerul instituției la acea vreme – de a ,,face genul să evolueze” s-a materializat astfel într-o lucrare de un realism fără precedent, care redă tragica poveste a soldatului Don José, căzut pradă farmecelor gitanei Carmen. Cu toate că își sfidează familia, își compromite cariera și depășește toate limitele moralității pentru femeia pe care o iubește, soldatul va sfârși prin a o ucide.

Devine evident motivul pentru care un astfel de subiect a luat prin surprindere publicul parizian, obișnuit cu conveniența și ușor de cucerit prin piesele amuzante, cu final fericit, atotprezente în repertoriul teatrului de operă la acea vreme. Totuși, genialitatea cu care Bizet a surprins evoluția dramatică, seducătoarele melodii ale faimoasei Habanera, Séguedille sau ale Cântecului toreadorului, pronunțatul accent spaniol și lirismul francez al unor momente și-au primit, mai târziu, aprecierea cuvenită, cucerind și astăzi aplauzele furtunoase ale spectatorilor de pe întreg mapamondul.

Spectacolul are trei pauze şi se încheie în jurul orei 21.50