Noua conducere a Societăţii Avram Iancu a elaborat strategia pentru următorii 4 ani. Printre obiectivele preşedintelui Tiberiu Groza se numără, pe o poziţie importantă, infrastructura din Apuseni, cu precădere un drum expres şi mocăniţa, pentru revitalizarea agroturismului.

Societatea Avram Iancu îşi propune să menţină relaţiile cu românii din străinătate, să susţină cu reprezentanţii Educaţiei relaţii de colaborare şi să constească strămoşii la evenimentele culturale din agenda anuală.

Vor fi susţinute acţiuni în sprijinul satului românesc, a Bisericii, în spiritul toleranţei interetnice şi interconfesionale.

Tiberiu Groza a preluat conducerea Societăţii Avram Iancu, de la profesorul Victor Bercea, retras din considerente de vârstă. A fost director al Centrului pentru Valorificarea Tradiţiilor Populare şi manageriază formaţia artistică Dor Transilvan.

REZOLUȚIA REUNIUNII NAȚIONALE A SOCIETĂŢII CULTURAL – PATRIOTICE „AVRAM IANCU” DIN ROMÂNIA

Participanții la Reuniunea Naţională a Societăţii Cultural-Patriotice „Avram Iancu” din România, întrunită în luna martie 2019, au elaborat și aprobat următoarea Rezoluție:

Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu” este una dintre cele mai mari asociații cultural-patriotice din țara noastră, constituită la Cluj-Napoca, în urmă cu 27 de ani, și este angajată în procesul de cunoaștere și promovare a valorilor spiritualității românești sub semnul idealurilor paşoptiste şi ale marelui Erou Naţional „Avram Iancu”, idealuri care au format apoi şi platforma politică a generaţiei Marii Uniri. Societatea noastră şi-a dezvoltat o bază organizatorică în toată țara și în cadrul unor comunități românești de dincolo de granițele țării. Reuniunea Națională, ţinută la Cluj-Napoca, în data de 1 martie 2019, adoptă următoarele propuneri, sugestii și inițiative pe care le pronunță în această Rezoluție:

• Reuniunea constată din nou că idealul Iancului de bunăstare şi fericire a naţiunii române este încă departe de a fi realizat, datorită spectrului politic, neunit în proiecte mari, cu multe elemente neprofesioniste, incapabile de viziuni politice si proiecte de mari dimensiuni pentru ţară, aflate chiar sub influenţa uzurii morale datorită unor fapte susceptibile de sancţiuni cel puţin morale din partea societăţii, datorită slăbirii autorității de stat în administraţie, lipsei respectului față de valorile naționale şi morale, diminuării sentimentului de solidaritate în apărarea demnității românilor, inexistenței unei viziuni strategice naționale clare, de rang european.
• Reuniunea consideră că, în condiţiile actuale, cultivarea și apărarea limbii române, a istoriei, culturii române, a valorilor morale și materiale ale neamului românesc trebuie adoptate cu şi mai mare interes de societatea noastră culturală, alăturându-se în acest demers celorlalte societăţi culturale, instituţiilor abilitate şi în special Academiei Române.
• Reuniunea dispune Consiliului Naţional să-şi înscrie, în continuare, în programul său de activitate unele acţiuni care să consolideze solidaritatea cu toți românii care trăiesc în afara României: în Basarabia, Bucovina de Nord (în Ucraina), Serbia, Bulgaria, Ungaria, dar şi cu cei din comunităţile mari stabiliţi în țările vest-europene, în SUA şi Canada, pentru a găsi proiecte comune în spiritul iubirii faţă de neam, de patrie şi de istoria şi de cultura noastră naţională – baza propăşirii noastre ca naţiune.
• Reuniunea recomandă Consiliului Naţional să găsească metodele cele mai eficiente de conlucrare cu Ministerul Învăţământului, cu inspectoratele şcolare judeţene pentru îmbunătăţirea educației în școli și societate pentru dezvoltarea la copii şi adolescenţi a sentimentului de patriotism, mult diminuat astăzi, în primul rând printre tineri, datorită „reformelor” post-decembriste prost aplicate. Fără o educatie in spiritul iubirii de ţară şi de neam nu se poate consolida o naţiune, nu se poate realiza deplin o personalitate.
• Reuniunea consideră că cinstirea memoriei înaintașilor și eroilor prin manifestări adecvate şi demne, prin realizarea de cărți, reviste, plăci memoriale, conferinţe, cercetare documentar-istorică, prin ridicarea de monumente, este în continuare o datorie de onoare a Societăţii noastre. Noi nu putem trăi cu adevărat moral decât cu o identitate de naţiune aparte, in concernul națiunilor europene unite, identitate la conturarea căreia au contribuit, cu tot sufletul lor mare, un Grigore Ureche, un Miron Costin, un Cantemir, un Neculce, un Şincai, un Maior, un Micu, un Bărnuţiu, un Bariţiu, un Vulcan, un Eminescu, un Porumbescu, un Alecsandri, un Heliade, un Bolintineanu, un Enescu, un Eliade, un Cioran, un Brâncuşi, un Iorga, un Rebreanu, un Blaga, un David Prodan şi alţi mari oameni de cultură care au ştiut să-şi adore eroii naţionali: Gelu Românul, Basarab I Întemeietorul (cel ce l-a învins pe CarolRobert de Anjou, regele Ungariei, la Posada), Mircea (supranumit cel Bătrân, adică cel mai din vechime cu numele Mircea dintre domnii Ţării Româneşti, cel care l-a înfruntat pe Baiazid I „Fulgerul”), Alexandru (supranumit cel Bun), Iancu (cel din Evul Mediu, numit „atletul cel mai puternic, unic al lui Cristos”), Ştefan (supranumit cel Mare şi numit „atlet al creştinătăţii”), Baba Novac (martir), Neagoe Basarab, Mihai (supranumit Viteazul şi numit „cavaler al lui Hristos şi apărător al creştinătăţii“), Inochentie, Tănase Todoran (martir), Horia, Cloşca şi Crişan (martiri), Brâncoveanu şi fiii săi (martiri), Tudor, Bălcescu, Ana Ipătescu, Pelaghia Roşu, alt Iancu (marele paşoptist şi Erou Naţional), Şaguna, Papiu Ilarian, prefectul Axente, prefectul Balint, prefectul Vlăduţiu, prefectul Andreica, prefectul Bătrâneanu (martir), prefectul Buteanu (martir), prefectul Constantin Romanu-Vivu (martir), prefectul Dobra (martir), Ştefan Ludwig Roth (martir sas al luptei pentru dreptate şi libertate, inclusiv al cauzei româneşti), Peneş Curcanul, căpitanul Mărăcineanu, maiorul Şonţu, Moise Groza, Grigore Ignat (ultimii cinci simboluri ale eroismului şi jertfei din Războiul de Independenţă), Cuza, Raţiu (memorandistul), Ecaterina Teodoroiu, generalul Dragalina, generalul Eremia Grigorescu, generalul Mărdărescu, generalul Samsonovici (mort la Sighet), generalul Traian Moşoiu (cel care a participat la eliberarea Budapestei în 1919 de bolşevism, numit comandant al Garnizoanei militare Budapesta și Guvernator Militar al teritoriilor ungare de la vest de Tisa), mareşalul Prezan (ultimii şapte din Primul Război Mondial), bihorenii Ciordaş şi Bolcaş (martiri, 1919), Maniu (mort la Sighet), Lucaciu (memorandistul şi făuritorul Marii Uniri), „badea George” (Pop de Băseşti, memorandistul şi făuritorul Marii Uniri), Goga, Iuliu Hossu, Amos Frâncu, Daniel Ciugureanu (unionist basarabean, mort la Sighet), Ion Pelivan (unionist basarabean, mort la Sighet), Goldiş, Cicio-Pop, Vaida-Voevod, Aurel Vlad (mort la Sighet), Aurel Lazăr, Brătianu istoricul (mort la Sighet), Brătianu prim-ministrul României Mari, regina Maria, regele Ferdinand, protopopul Aurel Munteanu de la Huedin (martir, 1940), preotul Andrei Bojor cu membrii familiei (martiri, 1940), episcopul unit Ioan Suciu (persecutat de unguri în timpul Dictatului, mort la Sighet), generalul Grigore Bălan, generalul Avramescu (erou şi în Primul Război Mondial), generalul Gheorghe Mihail (erou şi la Mărăşeşti, 1917), generalul şi istoricul militar Rosetti (erou şi în Primul Război Mondial), generalul Dăscălescu (erou şi în Primul Război Mondial), generalul Mociulschi (Al Doilea Război Mondial), milioanele de ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi căzuţi în luptele conduse de voievozii români, apoi cei din Războiul de Independenţă şi din Primul şi al Doilea Război Mondial, apoi toţi martirii civili de la 1848-1849 şi 1940-1944 şi alţi eroi căzuţi pentru libertate naţională şi socială de-a lungul secolelor – inclusiv cei din închisorile şi lagărele de muncă comuniste şi cei din decembrie 1989 – pentru păstrarea şi consolidarea unităţii, identităţii şi demnităţii neamului lor şi a ideii de înaltă civilizaţie şi umanitate în această parte a Europei. Acelaşi gând pios de cinstire a memoriei jertfei lor pentru Libertate şi Umanitate şi pentru alţi fii ai României de altă etnie: evrei (în timpul stăpânirii ungare în nordul Transilvaniei duşi cu miile, inclusiv bătrâni, femei şi copii şi exterminaţi la Auschwitz), ţigani/romi (numeroşi executaţi la 1848-1849 pentru că erau de partea Revoluţiei Române), maghiari/secui (numeroaşi au pătimit în închisorile ungare în timpul Dictatului pentru că au fost auziţi spunând că era mai bine în „era românească”, alţii au căzut înrolaţi în armata română în Al Doilea Război Mondial), saşi/germani (la 1848-1849 au fost alături de români contra terorismului maghiar instaurat în Transilvania) etc.
• Reuniunea apreciază că trebuie să punem mare preț pe cultura populară, pe solidaritatea cu lumea rurală, mai ales că anul 2019 este sărbătorit ca Anul Satului românesc. Asistăm cu tristeţe la slăbirea demografică şi social-economică a unor sate, până la dispariţia lor, după ce secole la rând au creat o civilizaţie inconfundabilă în spaţiul românesc.
• Reuniunea consideră că Societatea noastră are datoria prin statut de a încuraja şi dezvolta proiecte culturale și de a colabora cu Biserica şi cu asociații şi fundații culturale pe baza unor parteneriate în vederea ridicării nivelului de participare la viaţa spiritual-culturală a ţării.
• Cultivarea sentimentelor de unitate națională la nivel de credințe religioase, crearea unei baze de dezvoltare a toleranței, înțelegerii şi armoniei interetnice şi interconfesionale, în paralel cu relevarea şi consolidarea identităţii naţionale româneşti este un alt deziderat propus Societăţii noastre de Reuniunea Naţională.
• O atenţie deosebită o acordă Reuniunea implicării Societăţii în sprijinirea proiectelor de dezvoltare a Ţării Moţilor, în condiţiile în care infrastructura din zonă este mereu lăsată la urmă de guvernanţi, proiectele mari de dezvoltare economică lipsesc şi foarte mulţi tineri părăsesc localităţile acestui areal de mare încărcătură simbolică şi istorică pentru naţiunea română.
• Reuniunea consideră că Societatea noastră trebuie să se implice mai mult pentru sprijinirea românilor din Covasna, Harghita şi Mureș, în colaborare cu societăţile lor civice şi culturale, pentru păstrarea şi afirmarea culturii şi spiritualităţii româneşti din această parte de ţară, pentru cercetarea, salvarea, conservarea și valorificarea patrimoniului lor material și imaterial, mobil și imobil, dat fiind condiţiile vitrege în care îşi desfăşoară activitatea, mulţi români părăsind zona inclusiv din cauza faptului că se simt abandonaţi de către statul român datorită jocurilor politice ale celor de la putere, cu compromisuri mari faţă de pretenţiile UDMR.
• Reuniunea Natională recomandă conducerii Societăţii noastre să se implice mai mult şi cu mai multă vizibilitate, ca o componentă a societăţii civile, în luarea de atitudini în viaţa publică, pe linie patriotică, socială şi culturală, să-şi spună părerea în toate acţiunile care privesc probleme de interes general, inclusiv derapaje ale guvernanţilor, ale unor forţe care atentează la onestitatea şi morala convieţuirii publice, la suveranitatea şi integritatea naţională.

Reuniunea Naţională a Societăţii “Avram Iancu” din România