Iniţial a părut că nu poate depăşi momentul dispariţiei amantei şi a ameninţat cu sinuciderea. Pare că şi-a revenit şi că poate înfrunta bărbăteşte predarea către anchetatorii vecini.

Dan Stamatiu era un medic român onorabil, cu locul de muncă în Ungaria. Până când a decis că nu poate trăi despărţit de fosta prietenă şi i-a luat viaţa. Le-a scăpat printre degete poliţiştilor maghiari.

Românii l-au prins a doua zi după crimă, chiar în apartamentul din Cluj în care se odihnea, cu tot cu arma dobândită ilegal, fără permis. A fost un bun pretext pentru autorităţi să amâne predarea sa în Ungaria, de unde aşteptau la schimb alt fugar.

Dacă la început părea pierdut iremediabil şi anunţa cu o voce stinsă, că nu mai are pentru ce trăi, până şi-a ispăşit pedeapsa pentru trecerea ilegală a armei peste graniţă, Stamatiu şi-a revenit spectaculos şi a manifestat o poftă de viaţă debordantă. Şi-a făcut un obicei de a reclama orice detaliu care îl incomoda din viaţa de deţinut, aglomerând instanţele din Oradea, Gherla şi Satu Mare cu petiţii.

Deţinutul a reclamat la Judecătoria Gheral lipsa asistenţei medicale, agresiuni verbale şi fizice din partea colegilor de celulă, condiţiile de igienă din dormitorul supraaglomerat, curăţarea lenjeriei şi accesul la apă curentă caldă. Acţiunea sa în instanţă a fost investigată de un judecător de supraveghere, care a dispus luarea de măsuri. Nu au mai fost lăsaţi mai mult de 10 deţinuţi în încăperea cu capacitate de 27 de locuitori, pentru a putea face faţă celor două toalete, au fost dezinfectate paturile, iar în hrană a putut fi zărită mai multă carne.

Apoi a reclamat la Judecătoria din Satu Mare, transferul împotriva voinţei sale la Spitalul din Dej, trebuind să suporte tratamentul degradant al filtrului la piele, călătoria cu necunoscuţi, pierderea banilor şi ratarea unui alt proces cu reclamaţii la Oradea. Magistraţii i-au respins pretenţiile de daune morale, în cuantum de 4.000 de euro.

Judecătoria din Oradea a fost chemată de Stamatiu să-i schimbe regimul din semideschis, cum obţinuse, în regim închis. Medicul a susţinut că irascibil fiind, nu este pregătit să interacţioneze cu colegii în acest mod. A mai ridicat problema absenţei terenului de sport şi absenţa activităţilor intelectuale. Era preocupat şi de lipsa a două volume din Istoria României.

R O M Â N I A Operator de date cu caracter personal nr.3188

JUDECĂTORIA G_____

          Județul Cluj

Dosar penal nr. 1028 /235/201 7

SENTINȚA PENALĂ Nr.   484 /2017

Ședința publică din data d e: 19.05.2017   

Instanța constituită din:

P_________ – G______ I___

Grefier – P__ M_____-C______

Pe rol se află judecarea cauzei penale, privind cererea contestatorului S_______ D__ , în prezent deținut în cadrul Penitenciarului O_____ , a vând ca obiect ” contestație împotriva încheierii nr. 67/2017 a   Biroului  judecătorului de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului G_____ ” .

La primul apel nominal făcut în cauză, lipsă contestatorul.

Procedura de citare este legal îndeplinită   față de contestator.

S-a făcut referatul cauzei  de către grefierul de ședință, după care:

Potrivit articolului 39 alineatul 16 din Legea nr. 254/2013 în prezenta cauză nu este necesară prez ența contestatorului , iar potrivit alineatului 17 în prezenta cauză asistența juridică nu este obligatorie și nici prezența procurorului nu este obligatorie. 

Instanța constată că s-au depus la dosarul cauzei:

 Dosarul nr. 42/2017 al Biroului judecătorului de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului G_____  în care s-a pronunțat încheierea atacată de contestator;

 (fila 9) un înscris, intitulat Declarație, din partea contestatorului conform căreia solicită să fie judecat în lipsă fiind reprezentant de avocatul său ales – doamna av ocat D____ L____;

La al doilea  apel nominal făcut în cauză, se prezintă pentru contestatorul lipsă, doamna avocat D____ L____, cu împuternic ire avocațială la dosar (fila 11 ), fiind avocat ales din partea contesta torul ui .

Procedura de citare este legal îndeplinită   față de contestator.

S-a făcut referatul cauzei  de către grefierul de ședință, după care:

Potrivit articolului 39 alineatul 16 din Legea nr. 254/2013 în prezenta cauză nu este necesară prez ența contestatorului , iar potrivit alineatului 17 în prezenta cauză asistența juridică nu este obligatorie și nici prezența procurorului nu este obligatorie. 

Instanța constată că s-au depus la dosarul cauzei:

 Dosarul nr. 42/2017 al Biroului judecătorului de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului G_____  în care s-a pronunțat încheierea atacată de contestator;

 (fila 9) un înscris, intitulat Declarație, din partea contestatorului conform căreia solicită să fie judecat în lipsă fiind reprezentant de avocatul său ales – doamna avocat D____ L____;

Avocatul contestatorului solicită reluarea cauzei.

Instanța reia cauza si redeschide dezbaterile.

Instanța acordă cuvântul.

Avocatul ales al contestatorului arată că nu mai a re alte cereri de formulat în probațiune și nici alte probe noi de so licitat a se administra în cauză.

Nemaifiind alte cereri de formulat în probațiune și nici alte probe noi de administrat în cauză, instanța  apreciază cauza în stare de judecată, iar în temeiul dispozițiilor articolului 387 Cod procedură penală, declară încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri, conform dispozițiilor articolului  388 Cod procedură penală.

Avocatul ales al contestatorului solicită admiterea contestației și să se constate că sunt îndeplinite condițiile legale din P__ itenciare privind normele de drept. Este o situație pe care toată lumea o cunoaște. Este evidentă problema supraaglomerării din Penitenciare, probleme cu care se confruntă si contestatorul . 

Instanța reține cauza în pronunțare pe baza  probelor de la dosarul cauzei.

I  N  S  T  A  N  Ț  A

reține că prin actul depus de persoana privată de libertate S_______ D__, acesta arată că face contestație la hotărârea judecătorului de supraveghere, cu precizarea că va arăta motivele în fața instanței.

La termenul din data de 21.045.2017 (fila 8), contestatorul a solicitat amânarea cauzei pentru a-și angaja avocat ales. Pentru acest termen a solicitat judecarea în lipsă (fila 9). Nu a indicat motivele contestației.

Analizând probele aflate la dosar precum și norm ele juridice în vigoare, instanța reține următoarele:

  Prin încheierea nr. 67/2017, Biroul judecǎtorului de supraveghere a privării de libertate pentru Penitenciarul G_____ a hotărât următoarele:

Respinge ca inadmisibilă plângerea formulată de condamnatul S_______ D__ , fiul lui A_____ și M_____ M____, născut la data de 24.07.1962, persoană deținută în Penitenciarul Gheria, cu privire la săvârșirea asupra sa a unor acte de violență fizică și verbală.

Respinge ca tardivă plângerea formulată de condamnatul ST AMATIU D__ , fiul lui A_____ și M_____ M____, născut la data de 24.07.1962, persoană deținută în Penitenciarul G_____, cu privire la încălcarea drepturilor de către Administrația Penitenciarului G_____ anterior datei de 26.01.2017.

Respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de condamnatul S_______ D__ , fiul lui A_____ și M_____ M____, născut la data de 24.07.1962, persoană deținută în Penitenciarul G_____, cu privire la încălcarea de către Administrația Penitenciarului G_____ a drepturilor menționate în plângere, începând cu data de 26.01.2017 și până la soluționarea prezentei plângeri.

Pentru a da această soluție, judecătorul de supraveghere a reținut următoarele:

  Prin plângerea formulată și înaintată judecătorului de supraveghere a privării de libertat e din cadrul Penitenciarului G_____, petentul a preciza că este nemulțumit de faptul că i se încalcă anumite drepturi prevăzute de lege.

Un prim aspect la care petentul a făcut referire îl reprezintă faptul că ar fi fost agresat de către alți deținuți, enumerând incidentele în care a fost implicat. Astfel, acesta a afirmat că pe timpul carantinei a reclamant distribuitorului hrănii că nu i s-a acordat ce i se cuvenea conform meniului zilei, motiv pentru care a fost lovit cu polonicul în spate. Cu o altă ocazie, în timpul cumpărăturilor, respectiv pe drumul spre magazin a fost agresat verbal și amenințat mai apoi în sala de așteptare de la magazin, încercându-se constrângerea sa de către alți deținuți pentru a le da țigări ori alte bunuri.

Petentul mai face referire la faptul că pe timpul transportului spre instanță a fost agresat de numitul N___ C______ M____, care i-a rupt haina și l-a strâns de gât pentru că nu a vrut să-i dea datele sale personale, respectiv unde locuiește și cu ce acuză se află în arest, precizând faptul că pentru cele arătate mai sus a formulat plângere scrisă care nu a fost luată în considerare.

Într-o altă împrejurare, în drum spre instanță a fost din nou amenințat de o persoană care l-a bătut în antecedente pe Kerekes D_____, motivul fiind că s-a opus epitetului de “fetițe” cu care i-a apostrofat agresorul pe deținuții cazați la camera 21A.

Petentul reclamă faptul că deținutul ce servește masa i-a aruncat chifteaua din meniu în supă. iar la reclamația făcută, nici un agent nu a luat vreo măsură, deținutul distribuitor al mesei fiind lăsat în continuare pe post. Totodată precizează faptul că distribuitorul de hrană din secția 3A a refuzat sâ-i dea chifteaua din meniu și pentru faptul că a reclamat acest aspect a fost eliberat din altă cameră de deținere un deținut agresiv, poreclit B___ care i-a cerut să se apropie de vizetă. Petentul precizează că și-a dat seama că acel deținut vroia să-l lovească cu pumnul și nu s-a apropiat foarte tare, dar a fost scuipat de către acesta direct în față, fiind umilitor.

Prin aceeași plângere, petentul a menționat faptul că este nemulțumit de condițiile de cazare. în susținerea acestui punct al plângerii petentul a arătat că la intrarea în p__________ a primit de la magazia penitenciarului o pătură foarte murdară, pe care cu greu agenții au acceptat-o la spălat, perna și salteaua sunt rupte și murdare, miros urât iar spațiul dintre paturile suprapuse este foarte mic. Totodată menționează faptul că la 24 de deținuți din cameră, cele două WC-uri și 2 chiuvete sunt insuficiente, acestea fiind tot timpul murdare și înfundate.

Petentul a mai făcut referire la faptul că în cameră nu este apă caldă iar igiena zilnică nu este posibilă, pe timp de iarnă fiind frig. Totodată, a precizat faptul că datorită supraaglomerării din cameră, se agravează stresul psihic care pornește de la diferențele personale, de obiceiuri și preferințe, lipsind confortul psihic, un exemplu fiind deținutul T_____ F_____ care este agresiv și le-a creat probleme în cameră, acesta în prezent fii nd mutat, în urma plângerilor formulate de către deținuți. Petentul a mai precizat că lumina de pe culoar li se stinge de către deținuții ce vor să le facă necaz.

În continuarea plângerii petentul reclamă faptul că în camera de deținere nu sunt scaune și mese în raport de numărul de deținuți din cameră și datorită numărului mare de deținuți din cameră se ajunge la oboseală cronică și surmenaj.

Un alt aspect semnalat de petent îl reprezintă faptul că la intrarea în p__________ nu i s-a dat veselă, vesela procurandu-se cu cerere care trebuie aprobată, motiv pentru care două zile nu a mâncat pentru că a durat să-și facă rost de veselă.

În susținerea plângerii, petentul menționează că la intrarea în p__________ s-a afirmat că a fost consultat medical, fapt ce es te imposibil când în cabinetul medica! a fost doar o asistentă medicală. Având în vedere faptul că este media cu experiență de 30 de ani. apreciază că este mai calificat decât o asistentă medicală, astfel că dorește să nu se afirme că a fost consultat așa cum s-a făcut de către oficialii penitenciarului.

Petentul S_______ D__ arată că nu este mulțumit de calitatea hranei, aceasta fiind neconformă din punct de vedere caloric, alimentar, igienic, gastronomic, olfactiv, prin rotație meniul fiind mâncare de cartofi, varză : fasole, orez, toate fără carne, iar cu o frecvență de 2 săptămâni piure de cartofi cu o chifteluță. De asemenea, dacă este zi de instanță, rămâne fără masa de dimineață și prânz iar dacă e zi de baie rămâne și fără baie.

Petentul a precizat faptul că a găsit ploșnițe în patul său în perioada de vreme încă caldă iar la problemele pe care le au deținuții cu privire la condițiile de detenție, pe care le reclamă șefului de secție, șeful de secție C____ râde tot timpul de problemele aduse în discuție și răspunde neadecvat, deținuții pierzând încrederea în acesta.

Totodată este nemulțumit de faptul că a formulat o cerere către biroul evidență însă de două luni de când aceasta a fost depusă, nu a fost soluționată iar cererea pentru judecătorul de supraveghere se amână cât se poate pentru a uita plângerea și pentru a se lăsa păgubaș în demersul său.

Petentul precizează că este nemulțumit și de faptul că din anumite motive se pierde uneori dreptul la cumpărături și nefiind anunțat din timp rămâne fără cele de trebuință.

Odată la două săptămâni se duc rufele la spălat la grămadă cu toți cei din cameră iar la spălatul rufelor nu se folosesc detergenți iar rufele au un miros neplăcut, în acest fel rufele putându-se contamina unele de la altele

Din cauza condițiilor necorespunzătoare din 18 octombrie până în prezent a fost bolnav, în special cu infecții ale căilor respiratorii, de cinci ori, și nu a avut parte de medicație. În urma demersului pentru a obține de la cabinetul medical antibiotice a fost refuzat.

Petentul consideră că toate problemele menționate în plângere s-ar putea rezolva, multe dintre ele, fără eforturi financiare, altele presupunând costuri nu foarte ridicate, cele care necesită de resurse mari prin reorganizare care în timp se amortizează, po luarea fonică cu manele ne necesitând fonduri materiale.

Cu ocazia audierii de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate din Penitenciarul G_____, petentul a arătat că obiectul plângerii adresate judecătorului de supraveghere din cadrul Penitenciarului G_____ îl reprezintă încălcarea dreptului la condiții de detenție, hrană și asistență medicală, motvele pentru care a formulat plângerea fiind cele expuse în plângere.

Petentul a menționat faptul că, referitor la prima parte a plângerii, prin care reclamă săvârșirea unor acte de agresiune fizică și verbală asupra sa, solicită ca Administrația Penitenciarului G_____ să ia măsurile necesare în vederea sancționării persoanelor vinovate și prevenirea săvârșirii unor acte similare.

Cu privire la asistența medicală solicitată, petentul a declarat că a formulat o cerere către medicul unității în cursul lunii decembrie sau ianuarie, nu-și amintește cu exactitate și datorită faptului că nu i s-a acordat intimitate pentru a vorbi cu medicul unității și i s-a răspuns nepotrivit solicitării sale, a refuzat să mai vorbească cu personalul medical și nu a mai formulat altă cerere.

Față de cele învederate de persoana condamnată S_______ D__, judecătorul de supraveghere s-a adresat conducerii Penitenciarului Gher la pentru a-i fi furnizate informațiile necesare referitor la spectele invocate de petent și pentru a-și exprima poziția privitor la plângerea acestuia.

Urmare a demersurilor efectuate s-a depus la dosar adresa nr. U/xxxxxx/PGCJ/06.03.2017 a Penitenciarulu i G_____ (f. 5-7) cu privire la aspectele invocate de către petent și înscrisuri în susținerea celor comunicate (fii. 8-51).

Prin răspunsul formulat, înaintat prin adresa menționată, administrația Penitenciarului G_____ ne-a comunicat faptul că petentul St amatiu D__, este cazat în camera 21A care are o suprafață de 51,24 m z iar începând cu data de 26.01.2017 și până în prezent au fost cazați în cameră un număr de aproximativ 10 deținuți. Grupul sanitar al camerei 21 A este prevăzut cu două WC-uri, oare în prezent pot fi folosite în bune condiții, iar capacele de pe acestea sunt proprii pentru folosire. Se comunică faptul că în situația în care capacele de pe WC-uri se degradează, urmare a folosinței, acestea sunt înlocuite. De două ori în cursul unei săptămâni, asistenlul igienist asigură dezinfectarea WC-urilor folosind soluție de clor.

Referitor la perne și saltele, acestea sunt asigurate de administrația penitenciarului iar în situația în care o persoană privată de libertate este nemulțumită de calitatea acestora, are posibilitatea de a o înlocui, dețnutul S_______ D__ nefăcând nici o cerere prin care să solicite să îi fie schimbată perna sau salteaua. Prin aceeași adresă ni se precizează că saltelele de la camera 21A au fost schimbate în luna decembrie 201 6 iar camera este dotată cu saltele noi din burete.

Camera 21A este dotată cu douăzeci și șapte paturi dispuse pe nouă rânduri a câte trei paturi suprapuse iar în dotarea camerei se află 3 măsuțe, 2 scaune, o bancă și un taburet, petentul având posibilitatea de a depozita bunurile permise a fi primite, păstrate și folosite și în spațiul special amenajat, situat deasupra grupului sanitar al camerei 21A. Pentru păstrarea alimentelor petentul a avut posibilitatea de a utiliza frigiderul din dotarea secției 3 iar magazia destinată depozitării bagajelor situată deasupra grupului sanitar are o suprafață de 6 m 2 și un volum de aer de 15 m 3 .

Prin aceeași adresă se comunică faptul că încălzirea camerei mai sus menționate, s-a efectuat în perioada în care reclamantul s-a aflat în custodia Penitenciarului G_____ cu agent termic produs de centrala termică ce aparține unității, racordată la rețeaua de distribuție a gazelor naturale, prin calorifere dispuse în fiecare cameră (instalația de încălzire fiind funcțională), în conformitate cu programul de încălzire aprobat de administrația penitenciarului, temperatura asigurată pe timpul iernii este de minim 19° C, încălzirea spațiilor în cadrul Penitenciarului G_____ realizându-se cu o centrală proprie care funcționează cu combustibil gazos, camerele fiind încălzite cu corpuri de încălzire tip calorifer din țevi de oțel cu dimensiunile de L=110 cm, l=20 cm, h=70 cm (5 țevi X 2).

Se comunică faptul că administrația penitenciarului permite deținuților să folosească vesela și tacâmurile personale, dar în același timp, cu ocazia servirii hranei asigură persoanelor lipsite de posibilități materiale veselă și tacâmuri din partea administrației locului de deținere iar în situația în care un deținut nu deține veselă personală, hrana îî este distribuită de către administrația penitenciarului în veselă din inox {căni, castroane, farfurie, lingură și furculiță).

În scopul asigurării igienei individuale, pentru efectuarea îmbăierii, petentul a avut acces la sala de dușuri bisăptămânal, conform programului aprobat de conducerea unității, în acest interval fiind furnizată apă caldă la o temperatură optimă pentru efectuarea îmbăierii, colectivul fiecărei camere având la dispoziție un interval de timp de 20 minute pentru îmbăiere, în condițiile în care sunt instalate și funcționale 15 dușuri care deservesc simultan fiecare sală de dușuri. S___ de dușuri este dotată cu o fereastră, având dimensiunile 210cm/145cm, la care persoanele private de libertate au acces neîngrădit.

Referitor la hrana distribuită, calitatea alimentelor ce au intrat în compoziția hranei a fost certificată prin buletine de calitate care însoțesc alimentele livrate de diverși furnizori, în baza contractelor încheiate și corespunde specificațiilor cuprinse în caietele de sarcini, conform normelor specifice sistemului p__________ cuprinse în Ordinul DGP nr. 386 din 27.06.2002 (Indicații tehnice privind tipurile de produse alimentare, condițiile de calitate, reguli si metode pentru verificarea calității, condiții de introducere și păstrare în depozit, operații în timpul prestării și la scoaterea de la păstrare, durata recomandabilă de păstrare a produselor alimentare ce alcătuiesc normele de hrana ale efectivelor Ministerului Justiției).

Se aduce la cunoștință faptul că hrana a fost preparată în cadrul bucătăriei unității, utilizând instrumentar și dotări din inox, efectuată în condiții de igienă, a fost verificată înainte de distribuire de către personalul blocului alimentar {inclusiv de către deținuți), șeful de tură și personalul medical de serviciu. Aspectele privind calitatea și cantitatea hranei au fost consemnate într-un registru specific, înainte de distribuirea pentru consum în cadrul secțiilor de deținere. Petentului i s-a distribuit hrană caldă de trei ori pe zi (mic dejun, p rânz și cină), cu asigurarea aportului caloric pentru alimentație conform normei 16, normă la care a fost alocat, iar agentul bucătar, agentul supraveghetor _______________________ de tură verifică modul în care sunt prelucrate alimentele și urmăresc ca toate cantitățile de alimente să fie introduse în cazane în vederea preparării hranei, conform Situației de repartiție zilnică a alimentelor. Meniurile zilnice stabilite în Tabelul decadal, asigură o hrănire variată, corespunzătoare calitativ și cantitativ n ormei la care a fost alocat.

Verificarea din punct de vedere orgaroleptic (gust, compoziție, aspect) a calității hranei preparate, certificarea și avizarea aces :eia pentru darea în consum colectiv, se face zilnic de către un reprezentant din partea cabinetului medical și șeful de tură, consemnând în registru concluziile verificărilor efectuate, conform Ordinului D.G.P. nr. 366/09.05.2002 și a Ordinului D.G.P. nr. 271/16.02.2004, la aceste operațiuni, a asistat și asistă zilnic și un reprezentant din partea persoanelor privata de libertate conform planificărilor zilnice aprobate de directorul penitenciarului. Deținuții repartizați la distribuirea hranei li se asigură echipamentul de protecție prevăzut de normativele legale în vigoare.

Cu privire la asistența medicală, petentul a solicitat în 22.12.2016 să fie prezentat la cabinetul medical, a fost primit, în cabinet fiind doamna dr. L____ S______, asistentele G_______ To_____ și A________ N_______. A cerut să discute „între patru ochi” cu medicul unității, dar când i s-a spus că doamnele de față sunt cadre medicale, a refuzat și a ieșit din cabinet amenințând „o să scriu,,. în cursul lunii ianuarie 2017, petentul nu a solicitat să fie prezentat la cabinetul medical iar în cursul lunii februarie 2017, a fost pr ezentat la cabinetul medical în data de 20.02.2017, în jurul orei 14.00, afirmând că a primit un pumn (în drum spre sectorul vizită) de la un alt deținut, la nivelul brațului stâng, la examenul obiectiv neconstatându-se urme de violență corporală. Totodată, în jurul orei 17.50, în aceeași zi petentul a fost chemat din nou pentru consult, constatându-se din nou lipsa urmelor de violență corporală, ocazie cu care a fost întrebat dacă dorește să fie prezentat la IML Cluj-N_____ , acesta răspunzând că le va comunica în cursul zilei următoare.

Se comunică faptul că în data de 21.02.2017, în jurul orei 10:09, petentul a fost chemat la cabinetul medical, a fost examinat și nu s-au constatat urme de violență corporală și fiind întrebat dacă dorește să fie prezentat l a IML Cluj-N_____ , acesta refuzat.

Referitor la plângerea formulată de deținut, administrația penitenciarului G_____ și-a exprimat punctul de vedere, precizându-și opinia la aspectele invocate de petent.

Pe durata carantinei, petentul nu a reclamat faptul că ar fi fost lovit cu polonicul în spate, nefiind înregistrat nici un raport de incident cu acest obiect iar la camerele de carantină hrana se servește la camere, fiind distribuită pe vizeta ușii, lucru care face să fie improbabilă posibilitatea de a fi lovit un deținut din cameră cu polonicul în spate prin vizeta ușii de un deținut care distribuie hrana și care se află pe holul secției.

Legat de pretinsa amenințare și limbajului necorespunzător folosit de un alt deținut, pe timpul cât se deplasează la cumpărături petentul nu a indicat o persoană care să fi comis aceste fapte iar în data de 21.12.20’6, cu ocazia audierii de către S.S.A.R., a precizat că nu sunt probleme legate de prezentarea la cumpărături. Totodată deținuții din camera 21A, cameră unde se află repartizat petentul sunt prezentați separați de ceilalți deținuți la cumpărături, tocmai pentru a se evita eventuale presiuni asupra lor din partea altor persoane private de libertate, având în vedere profilul camerei 21A, deținuți vulnerabili.

Referitor la incidentul petrecut pe timpul transportului cu deținutul N___ C______ M____, se precizează că petentul nu a sesizat incidentul cu privire la acesta, cei doi deținuți fiind prezentați ta instanțele de judecată din Cluj-N_____ la data de 05.12.2016. P etentul nu a înaintat nici o plângere prin care să sesizeze faptul că ar fi fost agresat de deținutul N___ Cătăiin, cu privire la acest punct administrația Penitenciarului G_____ inițiind o cercetare care este în curs de desfășurare în prezent.

Pentru prevenirea unor incidente pe timpul transportului la instanțele de judecată, au fost efectuate mențiuni în formularul privind istoricul escortării.

Referitor la prezența dăunătorilor în camera de deținere ni se comunică faptul că s-a efectuat dezinsecția (deratizarea) în camera 21A, cameră în care se află cazat petentul, în  data  de   17.01.2017,   conform  procesuiui-verbal  întocmit  cu   ocazia  dezinsecției- deratizării.

Administrația Penitenciarului G_____ ne comunică faptul că petentul a avut posibilitatea de a ieși bisăptămânal la cumpărături, conform programului anexat adresei.

Pe durata cât petentul se află la instanță este alocat la hrană rece (norma 20) pentru ziua respectivă, nefiind alocat la hrană caldă. Hrana rece pentru toată ziua o primește înai nte de îmbarcarea în mijlocul de transport.

Privitor la programul de spălătorie, se menționează că deținuții au posibilitatea de a își spăla articolele de îmbrăcăminte conform programului anexat iar în procesul de spălare se folosesc detergenți conform doc umentelor anexate.

Pentru deținuții care se află în perioada de carantină și nu dispun de veselă personală există veselă și tacâmuri la blocul alimentar și se distribuie la nevoie.

In susținerea celor prezentate la adrese au fost anexate documente justific ative (filele 8-51).

La data de 06.03.2016, judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului G_____ a efectuat un control ta camera E3.21 (21A), cameră în care s-a aflat cazat petentul începând cu data de 22.11.2016 și până în prezent.

La verificarea camerei E3.21 s-a constatat faptul că această cameră este prevăzută cu 27 paturi suprapuse pe trei rânduri, la momentul verificării fiind cazate în cameră 11 persoane private de libertate. Camera este iluminată și aerisită natural pe timp de zi, iar pe timp de noapte artificial, fiind dotată cu neoane în stare de funcționare. La momentul verificării în cameră au fost identificate mai multe piese de mic mobilier, respectiv, un taburet, 2 scaune și o băncuță. în cameră existau și două mese cu rafturi și una simplă. De asemenea, în cameră se afla un aparat TV.

în cameră s-a constatat existența și a unui spațiu de depozitare, în care persoanele private de libertate cazate în cameră își pot depozita bunurile care nu le-au predat la magazie dar trebuie menționat că pe peretele din acest spațiu au putut fi observate urme de umezeală, persoanele prezente în cameră precizând că datorită umezelii se face igrasie și nu păstrează obiectele personale în acel spațiu.

Camera verificată avea sursă de încălzire, respectiv calorifer, care era în stare de funcționare, persoanele cazate în cameră precizând că primesc doar seara căldură dar în prezent, datorită încălzirii atmosferice nu mai sunt probleme cu căldura. Totuși, cei cazați în cameră au precizat că, în luna ianuahe-februarie, primeau căldură doar dimineața și seara iar în cameră era frig. Menționăm faptul că la momentul controlului geamul camerei era deschis.

Au fost verificate și saltelele care acopereau paturile din cameră, constatându-se faptul că acestea se află într-o stare foarte bună, persoanele din cameră precizând câ saltele au fost înlocuite în urmă cu aproximativ două luni. De asemenea, cei prezenți în cameră au precizat că nu sunt ploșnițe în cameră.

S-a constatat faptul că camera E3.21 este prevăzută cu grup sanitar, separat de restul camerei prin ușă. A fost verificat spațiul băii unde s-a constatat existența a două chiuvete și două toalete, toate în stare de funcționare. Pereții grupului sanitar sunt placați cu gresie și faianță, camera fiind îngrijită corespunzător în spațiul destinat grupului sanitar existau și două etajere. La verificarea spațiului în care se afla amplasat vasul WC, s-a constatat că în unul dintre aceste spații exista umezeală, în colțul stâng, petentul precizând că curge apă din acel loc.

Tot la data de 06.03.2017 judecătorul de supraveghere a procedat la verificarea hranei servite persoanelor private de libertate, hrana fiind depozitată la sala de mese pentru a fi distribuită persoanelor private de libertate. Cu o cazia controlului efectuat s-a constatat faptul că mâncarea pregătită corespunde cu cea regăsită în meniul decadal stabilit la data controlului. Astfeî, la data de 06.03.2017 masa de amiază conținea ciorbă de cartofi și mâncare de varză cu carne, psntru pe rsoanele alocate la regimul comun norma 17, și ciorbă de legume și tocăniță de cartofi cu carne pentru persoanele alocate la norma 18 de hrană.

La verificarea efectuată, s-a constatat faptul că hrana avea consistență normală și un miros plăcut, corespunzând cu meniul afișat pe secția de deținere.

Analizând materialul probator administrat în cauză, judecătorul de supraveghere constată următoarele:

În drept potrivit dispozițiilor art. 56 alin. 1 și 2 din Legea nr. 254/2013, exercitarea drepturilor persoanelor condamnate nu poa.e fi îngrădită decât în limitele și condițiile prevăzute de Constituție și lege. împotriva nasurilor privitoare la exercitarea drepturilor prevăzute de Legea 254/2013, luate de către administrația penitenciarului, persoanele condamnate pot face plângere fa judecătorul de supraveghere a privării de libertate, în termen de 10 zile de la data când au luat cuncștință de măsura luată.

Cu privire la aspectele invocate da către petent prin plângerea formulată, judecătorul de supraveghere va analiza modul în care petentului i s-a respectat fiecare din drepturile care acesta reciamă că i-au fost încălcate.

Raportat Ea dispozițiile legale citate, judecătorul de supraveghere constată că legiuitorul a înțeles să reglementeze în mod expres dreptul pers oanelor condamnate la condiții minime de cazare, la cazarmament corespunzător, la asistență medicală și alte aspecte invocate de petent dar a instituit anumite limite în cadrul cărora persoanele private de libertate pot reclama încălcarea acestor drepturi recunoscute de lege. Una dintre limitele stabilite de legiuitor privește termenul în care o plângere privitoare la exercitarea drepturilor poate fi formulată. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 56 alin. 2 din Legea nr. 254/2013, împotriva măsurilor privitoare la exercitarea drepturilor prevăzute de Legea 254/2013, luate de către administrația penitenciarului, persoanele condamnate pot face plângere la judecătorul de supraveghere a primării de libertate, în termen de 10 zile de la data când au luat cunoștință de măsura luată.

Având în vedere dispozițiile legale citate, judecătorul de supraveghere urmează a analiza plângerea petentului prin raportare la perioada executată în Penitenciarul G_____ începând cu data de 26.01.2017, doar cu privire la aspectele care privesc această perioadă plângerea petentului fiind formulată în termenul prevăzut de lege. Menționăm faptul că cele mai multe aspecte sesizate de petent vizează o situație continuă, astfel încât acestea urmează a fi analizate în soluționarea prezentei p lângeri.

Referitor la primul punct al plângerii petentului, prin care acesta reclamă săvârșirea unor acte de agresiune asupra sa, judecătorul de supraveghere apreciază că nu este competent a se pronunța. Astfel, în cazul în care s-au săvârșit anumite abateri disciplinare sau chiar infracțiuini a căror victimă a fost petentul, competența verificării acestor aspecte revine persoanelor desemnate pentru efectuarea procedurii disciplinare sau organelor judiciare, în funcție de situației reclamată de petent. De altfel, cu ocazia audierii de către judecătorul de supraveghre petentul a menționat că în legătură cu acest prim punct al plângerii prin care reclamă săvârșirea unor acte de agresiune fizică și verbală asupra sa, solicită ca Administrația Penitenciarului G_____ să ia măsurile necesare în vederea sancționării persoanelor vinovate și prevenirea săvârșirii unor acte similare.

Menționăm faptul că nr. U/xxxxxx/PGCJ/06.03.2017 a Penitenciarului G_____ (f. 5- 7) ni s-a comuicat că petentul nu a indicat o persoană care să-l fi amenințat sau să fi folosit față de acesta un limbaj necorespunzător pe timpul cât s-a deplasat la. în data de 21.12.2016, cu ocazia audierii de către S.S.A.R., a precizat că nu sunt probleme legate de prezentarea la cumpărături, deținuții din camera 21A. cameră în care se află cazat petentul fiind prezentați separați de ceilalți deținuți la cumpărături, în scopul de a se evita eventuale presiuni asupra lor din partea altor persoane private de libertate, având în vedere profilul camerei 21A, deținuți vulnerabili.

Referitor la incidentul petrecut pe timpul transportului cu deținutul N___ C______ M____ ni s-a comunicat faptul că Administrația Penitenciarului G_____ a inițiat o cercetare care este în curs de desfășurare în prezent.

Având în vedere toate aspectele expuse, judecătorul urmează a respinge ca inadmisibilă plângerea petentului cu privire la acest aspect.

Un alt aspect invocat de petent prin plângerea formulată îl reprezintă condițiile de detenție, mai multe aspecte precizate de acesta fiind subsumate acestui acestui drept recunoscut de lege.

Potrivit art. 80 din Legea nr. 254/2013, persoanelor condamnate li se asigură dreptul la hrană, ținută, cazarmament și condiții minime de cazare, conform art. 48-50 din lege.

Conform dispozițiilor art. 48 din Legea 254/2013 persoanele condamnate sunt cazate individual sau în comun. Camerele de cazare și celelalte încăperi destinate persoanelor condamnate dispun de iluminat natural și de instalațiile necesare asigurării iluminatului artificial corespunzător, fiecărei persoane condamnate punându-i-se la dispoziție un pat și cazarmamentul stabilit prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Relevantă în cauză, date fiind principiile enunțate cu privire la condițiile de detenție nesar a firespecîate de statele membre, este și jurisprudența CEDO. Curtea Europeană a Drepturilor Omului reamintește, în cauza lacov S______ împotriva României, că măsurile privative de libertate aplicate persoanei pot implica uneori un element inevitabil de suferință sau umilire. Totuși, suferința și umilirea implicate nu trebuie să depășească acel inevitabil element de suferință sau umilire legat de o anumită formă de tratament sau pedeapsă cu caracter legitim.

Curtea a subliniat deja că un deținut nu pierde, prin simplul fapt al încarcerării sale, apărarea drepturilor sale garantate prin convenție. în temeiul art. 3, statul trebuie să se asigure că o persoană este deținută în condiții compatibile cu respectarea demnității sale umane, că modul și metoda de executare a măsurii nu o supun la stres sau greutăți care depășesc niveiul inevitabil de suferință inerent în detenție și că, date fiind nevoile practice ale detenției, sănătatea și bunăstarea sa sunt asigurate în mod adecvat (a se vedea Valasinas și Kudte).

în scopul asigurării persoanelor private de libertate a unor condiții minime de detenție a fost adoptată Convenția europeană pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante, convenție ratificată de România prin Legea nr. 80 din 30 septembrie 1994.

în baza acestor reglementări internaționale, a fost emis Ordinul ministrului justiției nr. 433/C/2010 prin care sunt reglementate normele minime obligatorii privind condițiile de cazare a persoanelor private de libertate.

Prin plângerea formulată petentul a reclamat faptul că este supus unui disconfort psihic datorat supraaglomerării. Pentru a verifica acest aspect judecătorul va avea în vedere dispozițiile art. 1 alin. 3 lit. a din Ordinul 433/C/2010, conform cărora camerele de cazare din penitenciarele existente trebuie să asigure cel puțin 4 m 2 pentru fiecare persoană privată de libertate, încadrată în regimul închis sau de maximă siguranță, aliniatul 4 al aceluiași articol precizând că aceste dispoziții se aplică și arestaților preventiv, situație în care se află și petentul.

Analizând înscrisurile existente la dcsar, judecătorul constată că în perioada analizată, respectiv începând cu data de 2 | 5.01.2016, petentul a avut la dispoziție o suprafață individuală mai mare de 4 m 2 . Astfel, conform informațiilor furnizate de Administrația Penitenciarului G_____ prin adresa nr. U/xxxxxx/PGCJ/06.03.2016 rezultă că în perioada analizată au fost cazați în camera 21A, în medie, un număr de 10 deținuți. Menționăm faptul că la momentul controlului efectuat de judecătorul de supraveghere în cameră erau cazate 11 persoane private ds libertate. Conform celor comunicate de Administrația Penitenciarului G_____ camera 21A dispune de o suprafață de 51,24 m 2 și are un volum de aer de 230,58 m 3 r astfel ca petentul a avut la dispoziție. în medie, o suprafață individuală de 4,65 m 2 și un volum de aer de 20,96 m 3 pentru fiecare persoană privată de libertate cazată în această cameră. Având în vedere aspectele precizate, judecătorul constat că în perioada analizată patentul a beneficiat de suprafața individuală prevăzută de lege.

În ceea ce privește grupurile sanitare, petentul a precizat că ar fi insuficiente două chiuvete și două toalete la un număr de 24 (ie persoane cazate în cameră. Referitor la acest aspect, reținem din cele comunicate de 1 Administrația Penitenciarului G_____ faptul că în camera E3.21 au fost cazate în perioada analizată, în medie, 10 persoane private de libertate. Or, conform art. 5 alin. 2 din OMJ 433/2010 grupurile sanitare se dotează cu instalații sanitare și se amenajează astfel încât să se asigure cel puțin o chiuvetă și un WC pentru maximum 10 persoane private de libertate. De asemenea, la momentul controlului judecătorul a constatat faptul că instalațiile sanitare erau în stare de funcționare. Menționăm și faptul că persoanelor cazate în camera le revine obligația de a menține igiena spațiilor pe care !e folosesc.

Cu privire la susținerea petentului în sensul că în unul dintre cele două WC-uri curge apă dintr-un colt de perete, judecătcrul reține că aceste susțineri sunt parțial adevărate. Astfel, la momentul controlului s-a constatat faptul că pe un perete din grupul sanitar exista umezeală, motiv pentru care s-a luat legătura cu instalatorul unității. Urmare a verificărilor efectuate s-a comunicat judecătorului de supraveghere faptul că umezeala constatată se datora condensului, nefiind spartă vreo țeava. Totodată, ni s-a precizat că pot exista unele infiltrații datorate modului defectuos de utilizare a apei la camera situată deasupra camerei petentului. Având în vedere toate aceste aspecte, judecătorul apreciază că umezeala existentă nu atinge un nivel ridicat astfel încât să se poată aprecia ca se încalcă dreptul la condiții minime de cazare al petentului.

În motivarea plângerii petentul a reclamat și faptul că a găsit ploșnițe în patul său în perioada caldă. Cu privire la acest aspect Administrația Penitenciarului G_____ ne-a comunicat prin adresa nr. U/xxxxxx/PGiCJ/06.03.2016 (f. 5-7) s-a efectuat dezinsecția/deratizarea camerei E3.21 : cameră în care se află cazat petentul, ta data de 17.01.2017. în susținerea celor comunicate s-au depus la dosar copii de pe registru din care rezultă faptul că s-au igienizat grupurile sanitare, dușurile, sălile de mese și oficiile în data de 18.01.2017 și 01.02.2017 (f. 17-18).

Cu ocazia controlului efectuat la data tiv, 06.03.2017, judecătorul de supraveghere a întrebat persoanele cazate în cameră cu petsntul dacă în cameră sunt ploșnițe și dacă primesc produse de curățenie pentru igienizarea camerei. Cei prezenți în cameră au afirmat că nu sunt ploșnițe în cameră și li se distribuie o soluție pentru a fi folosită la curățenie. La momentul controlului în cameră se afla și petentul.

În ceea ce privește susținerea petentului că, camerele de deținere nu sunt dotate cu scaune și mese, raportat la numărul de persoane cazate în cameră, judecătorul de supraveghere a constatat personal făptui că în camera în care se află în prezent cazat petentu! existau mai multe piese de mic mabilier, respectiv un taburet, 2 scaune, o băncuță, 2 mese cu rafturi și una simplă. Având în vedere numărul de persoane cazate în cameră. în medie 10 persoane, 11 la momentul controlului, apreciem că mesele și scaunele existente sunt suficiente pentru desfășurarea activităților persoanelor cazate în cameră. Precizăm faptul că persoanelor din camera E3.21 li se oferă posibilitatea de a servi masa la sala de mese dar, conform celor relatate de cei prezenți în cameră la momentul controlului, preferă să servească masa în cameră.

În ceea ce privește calitatea saltelelor, judecătorul reține că la controlul efectuat în camera în care a fost cazat petentul în perioada analizată s-a constatat faptul că fiecare pat era acoperit cu saltea, saltelele fiind într-o stare foarte bună, putând fi întrebuințate. De altfel, conform celor comunicate de Administrația Penitenciarului G_____ saltelele de la camera 21A au fost schimbate în luna decembrie 2016. camera fiind dotată cu saltele noi din burete, aspecte confirmate și de persoanele cazate în cameră. Prin aceeași adresă ni s-a comunicat că în situația în care o persoană privată de libertate este nemulțumită de calitatea pernei sau saltelei are posibilitatea de a o înlocui, petentul neformulând vreo cerere prin care să solicite acest fapt.

Referitor la căldura din camera de deținere în care se află cazat petentul, reținem cele comunicate de Administrația Penitenciarului G_____ prin adresa nr. U/xxxxxx/PGCJ/06.03.2016 conform cărora încălzirea camerei s-a efectuat în perioada în care reclamantul s-a aflat în custodia Penitenciarului Gherîa cu agent termic produs de centrala termică ce aparține unității, prin calorifere dispuse în fiecare cameră, precizându- se faptul că instalația de încălzire a fost funcțională tar programul de încălzire a fost cel aprobat de administrația penitenciarului. Ni s-a precizat faptul că temperatura asigurată pe timpul iernii este de minim 19°C . Or, conform art. 8 din OMJ 433/2010 instalațiile de încălzire trebuie să asigure în perioada sezonului rece o temperatură de cei puțin 19 °C în camerele de cazare a persoanelor private de libertate și în spațiile destinate desfășurării diferitelor activități. Menționăm faptul că la momentul controlului persoanele cazate în camera a precizat că în prezent, datorită încălzirii atmosferice, nu mai au probleme cu căldura. De altfel, la momentul controlului geamul camerei era deschis.

Cu privire la asigurarea igienei individuale, petentul a reclamat faptul că igiena zilnică este imposibil a fi realizată dat fiind faptul că nu este apă caldă zilnic. Referitor la acest aspect Administrația Penitenciarului G_____ ne-a comunicat prin adresa nr. U/xxxxxx/PGCJ/06.03.2017 a Penitenciarului G_____ că petentul a avut acces la sala de dușuri bisăptămânal, conform programului aprobat de conducerea unității. în acest interval este furnizată apă caldă la o temperatură optimă pentru efectuarea îmbăierii, colectivul fiecărei camere având la dispoziție un interval de timp de 20 minute pentru îmbăiere, în condițiile în care sunt instalate și funcționale 15 dușuri care deservesc simultan fiecare sală de dușuri. Judecătorul constată că administrația Penitenciarului G_____ respectă prevederile art. 111 alin. 7 din HG 157/2016 potrivit cărora deținuților ii se asigură posibilitatea să facă baie, cu apă caldă, de cel puțin două ori pe săptămână. Menționăm și faptul că petentul are aces la apă curentă în mod permanent existând sursă de apă (două chiuvete) în grupul sanitar afferent camerei de deținere.

Petentul a semnalat prin plângerea formulate faptul că nu s-ar folosi detergenți la spălarea hainelor, astfel că acestea au un miros neplăcut și se pot contamina între ele.

Judecătorul reține cu privire la acest aspect cele comunicate de Administrația Penitenciarului G_____ conform cărora în procesul de spălare se folosesc detergenți.

Din analiza înscrisurilor existente la dosar rezultă faptul că pentru spălarea rufelor a fost achiziționat detergent automat Remo 4 kg , conform facturii nr. PHELD -xxxxxxx, conformitatea produselor fiind certificată de furnizor conform declarației de conformitate atașate la dosar (f. 8-9). Menționăm faptul că nu există vreo dispoziție legală care să impună folosirea anumitor tipuri de detergenți în spălarea rufelor, atât timp cât detergentul folosit este conform pentru a fi utilizat chiar dacă nu conține substanțe care să degaje anumite tipuri de miros.

În ceea ce privește susținerile petentului referitoare la perioada anterioară datei de 26.01.2017, judecătorul de supraveghere nu a efectuat verificări, plângerea petentului fiind tardivă, conform dispozițiilor art. 56 alin. 2 din Legea nr. 254/2013. De altfel, din aplicația informatizată rezultă faptul că petentul a fost cazat la camera E3.21, cameră verificată de judecătorul de supraveghere la data de 22.11.2016. Precizăm și faptul că, la data de 21.12.2016, petentul afirma că este mulțumit de camera în care este cazat E3.21, aspect consemnat în registru cu ocazia discutării cu petentul (f. 41).

Raportat la dispozițiile legale potrivit cărora soluțiile pe care le poate pronunța judecătorul de supraveghere al privării de libertate în cazul admiterii plângerii, sunt de a dispune anularea sau modificarea măsurii luate de către administrația penitenciarului ori de a obliga administrația penitenciarului să ia măsurile legale care se impun, judecătorul constată că plângerea privitoare la exercitarea drepturilor se admite în cazul în care la momentul soluționării acesteia există o încălcare a dreptului invocat de către petent de către penitenciarul față de care s-a formulat plângerea. Prin urmare cu privire Ia aspectele semnalate de petent care se referă la anumite situații în care s-a aflat la momentul încarcerării sale și anterior datei de 26.01.2016, situații care nu mai sunt incidente în prezent, astfel încât să se poată dispune în prezent obligarea Administrației Penitenciarului G_____ să ia măsuri pentru încetarea încălcării drepturilor petentului, petentul are posibilitatea de a uza de căile legale pe care legea ile conferă.

Un alt aspect invocat de către petent prin plângerea formulată îl reprezintă calitatea hranei furnizate de administrația Penitenciarului G_____.

Cu privire la acest drept pretins de către petent a-i fi încăicat, respectiv dreptul la hrană, judecătorul de supraveghere constata că legiuitorul a înțeles să reglementeze în mod expres dreptul persoanelor condamnate la hrană, art. 50 alin. 1 din Legea 254/2013 stabilind în sarcina administrației penitenciarului obligația de a asigura condiții adecvate pentru prepararea, distribuire și servirea mesei potrivit normelor de igienă a alimentației, în funcție de vârstă, starea de sănătate, natura nuncii prestate, cu respectarea convingerilor religioase asumate de către persoana condamnată prîntr-o declarație pe propria răspundere.

Trebuie remarcat faptul că prin plângerea formulată petentul a precizat că mâncarea este neconformă din toate punctele de vedere caloric, aiimentar, igienic, gastronomic, olfactiv, menționând că mâncarea este fără carne și doar o dată la două săptămâni primește cartofi piure cu o chiftea.

Cu privire la acest aspect, Administrației Penitenciarului G_____ ne-a comunicat prin adresa nr. U/xxxxxx/PGCJ/06.03.2017 faptul că hrana este preparată în condiții de igienă foarte bune, fiind distribuită în baza unui meriu decadal diversificat, calitatea hranei fiind verificată atât de cadrele penitenciarului cât și de către un reprezentant al persoanelor private de libertate, aspectele constatate fiind consemnate într-un registru specific, înainte de distribuirea pentru consum în cadrul secțiilor de deținere. Calitatea alimentelor ce au intrat în compoziția hranei a fost certificată prin buletine de calitate care însoțesc alimentele livrate de diverși furnizori. în baza contractelor încheiate și corespunde specificațiilor cuprinse în caietele de sarcini, conform normelor specifice sistemului p__________ cuprinse în Ordinul DGP nr 386   din 27.06.2002. Hrana este preparată în cadrul bucătăriei unității, utilizându-se instrumentar și dotări din inox. prepararea hranei fiind efectuată în condiții de igienă.

Se precizează prin aceeași adresă că petentului i s-a distribuit hrană caldă de trei ori pe zi (mic dejun, prânz și cină), fiind asigurat aportul caloric conform normei 16 la care acesta este alocat. Modul de prelucrare al alimentelor este verificat de agentul bucătar, agentul supraveghetor _______________________ de tură, aceștia urmărind ca toate cantitățile de alimente să fie introduse în cazane în vederea preparării hranei, conform Situației de repartiție zilnică a alimentelor. Verificarea din punct de vedere organoleptic (gust, compoziție, aspect) a calității hranei preparate, certificarea și avizarea acesteia pentru darea în consum colectiv, se face zilnic de către un reprezentant din partea cabinetului medical și șeful de tură, consemnând în registru concluziile verificărilor efectuate, conform Ordinului D.G.P. nr. 366/09.05.2002 și a Ordinului D.G.P. nr. 271/16.02.2004, la aceste operațiuni asistând și un reprezentant din partea persoanelor private de libertate conform planificărilor zilnice aprobate de directorul penitenciarului. Deținuții repartizați la distribuirea hranei li se asigură echipamentul de protecție prevăzut de normativele legale în vigoare și au analizele medicale efectuate.

În scopul verificării aspectelor semnalate de petent judecătorul de supraveghere a efectuat un control la momentul distribuirii mesei către persoaneie private de libertate, în data de 06.03.2017. Cu ocazia controlului efectuat s-a constatat faptul că mâncarea pregătită corespunde cu cea regăsită în meniul decadal stabilit la data controlului. De asemenea, s-a constatat faptul că hrana avea consistență normală, conținea carne și prezenta un miros plăcut.

Totodată, din informațiile furnizate de Administrația Penitenciarului G_____ rezultă și faptul că mâncarea este pregătită conform rețetarului, cantitățile de alimente folosite în prepararea mâncării regăsindu-se în meniul decadal (f. 16). De asemenea, din meniul decadal reiese că se folosește zilnic carne la prepararea hranei.

Judecătorul reține și faptul că persoanele abilitate au certificat calitatea hranei, printre acestea numărându-se și un reprezentant al persoanelor private de libertate, la dosar fiind atașate copie de pe registrele care atestă acest fapt (f.20 – 29)

În ceea ce privește susținerea petentului referitoare la faptul că în zilele în care este prezentat la instanță nu i se acordă masa de dimineață și prânz, menționăm că în acea zi este alocat la hrană rece (norma 20), prezentarea la instanță făcând imposibilă servirea mesei caSde conform normei la care este alocat, din motive neimputabile locului de deținerea. Hrana rece pentru ziua în care este prezentat în fața instanței este primită înainte de îmbarcarea în mijlocul de transport.

Raportat la cele anterior menționate, judecătorul de supraveghere apreciază că plângerea petentului cu privire la încălcarea dreptului la hrană este neîntemeiată. De altfel, aprecierea gustului mâncării ține și de criterii subiective, petentul putând fi nemulțumit chiar dacă aceasta corespunde din punct de vedere calitativ.

Un alt drept cu privire la care petentul susține că i se aduce atingere este dreptul la cumpărături.

Potrivit art. 70 alin. 1 din Legea 254/2013 persoanele condamnate au dreptul de a efectua cumpărături. în același sens sunt și dispozițiile art. 151 alin. 1 din HG 157/2016 conform cărora deținuții au dreptul de a cumpăra săptămânal de la punctele comerciale din incinta penitenciarului, în limita a 3/4 din valoarea salariului minim brut pe economie, alimente, fructe, legume, apă minerală, băuturi răcoritoare, țigări și alte bunuri de natura celor permise să fie primate.

Cu privire la aceste drept petentul a declarat faptul că „din un motiv sau altul” se pierde dreptul la cumpărături și nefiind anunțat din timp rămâne fără cele ce îi sunt necesare.

Exprimându-și punctul de vedere cu privire la acest aspect Administrația Penitenciarului G_____ ne-a comunicat faptul că petentul a avut posibilitatea de a ieși bisăptămânal la cumpărături, conform programului.

Faptul că petentul a avut posibilitatea de a efectua cumpărături și a efectuat cumpărături reiese din înscrisurile atașate de jnitatea penitenciară în susținerea punctului de vedere formulat. Astfel, se poate observa faptul că petentul a efectuat cumpărături în perioada 04.01.xxxxxxxxxxxxxxx17 de 13 ori, valorificându-și dreptul conferit de lege.

Un ultim aspect semnalat de petent prin plângerea formulată îl reprezintă dreptul la asistență medicală.

Dreptul persoanelor condamnate la asistență medicală este reglementat în mod expres de lege, art. 71 din Legea 254/2013 prevăzând faptul că dreptul la asistenta medicală, tratament și ingrijiri al persoanelor condamnate este garantat, fără discriminare in ceea ce privește situația lor juridică. Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol stabilește faptul că asistența medicală, tratamentul și îngrijirile în penitenciare se asigură, cu personal calificat, în mod gratuit, potrivit legii, la cerere :;au ori de câte ori este necesar. Persoanele condamnate beneficiază în mod gratuit, potrivit legii, de îngrijiri, tratament medical si medicamente.

Raportat la plângerea petentului, judecâtorul reține că acesta reclamă faptul că nu a fost consultat medical la depunerea în p__________, în cabinetul medical fiind doar o asistentă medicală. De asemenea, acesta acesta a precizat că s-a prezentat la cabinetul medical pentru a obține antibiotic dar nici până în prezent nu a primit.

Din informațiile furnizate de Administrația Penitenciarului G_____ prin adresa nr. U/xxxxxx/PGCJ/06.03.2017 rezultă că petentul a solicitat la data de 22 12.2016 să fie prezentat la cabinetul medical, a fost primit, în cabinet fiind doamna dr. L____ S______, asistentele G_______ To_____ și A________ N_______. Cu această ocazie a cerut să discute „între patru ochi” cu medicul unității dar când s-a spus că doamnele prezente sunt cadre medicale, a refuzat orice discuție și a ieșit din cabinetul medical.

În cursul lunii ianuarie nu a solicitat asistență medicală, fiind prezentat la cabinetul medical la data de 20.02.2017, în jurul orei 14.00, afirmând că a primit un pumn de la un alt deținut, la nivelul brațului stâng. La examerul obiectiv nu s-a constatat urme de violență corporală. In jurul orei 17.50, în aceeași zi, a fost chemat din nou pentru consult, constatându-se din nou lipsa urmelor de violență corporală, fiind întrebat dacă dorește să fie prezentat la IML Cluj-N_____. Ulterior, la data de 21.02.2017, în jurul orei 10.09, petentul a fost rechemat la cabinetul medical, a fost examinat, nu s-au constatat urme de violență corporală și a fost întrebat dacă dcrește să fie prezentat la IML Cluj-N_____ , afirmând că nu dorește acest lucru.

Cele comunicate de Administrația Penitenciarului G_____ prin adresa nr. U/xxxxxx/PGCJ/06.03.2017 sunt susținute de mențiunile făcute de medicul unității în registrul de consultații (f. 32-35). De altfel, chiar și petentul cu ocazia audierii de către judecătorul de supraveghere a precizat că a formulat o cerere către medicul unității în cursul lunii decembrie sau ianuarie, neputând preciza data, și datorită faptului că nu i s-a acordat intimitate pentru a vorbii cu medicul unității și i s-a răspuns necorespunzător a refuzat să mai vorbească cu personalul medical și nu a mai formulat altă cerere.

În aceste condiții, având în vedere faptul că petentul nu s-a adresat personalului medical pentru a beneficia de asistență medicală și tratament, nu se poate reține făptul că s-ar fi încălcat acest drept al petentului, simptomatologia resimțită trebuind a fi adusă la cunoștința medicului unității pentru a fi luate măsurile apreciate necesare.

Î n ceea ce privește susținerea petentului că, în camera de deținere este poluare fonică cu manele, reținem cele comunicate de Administrația Penitenciarului G_____ conform cărora în virtutea asigurării dreptului la informare, persoanele private de libertate sunt libere să urmărească orice emisiune difuzată la televizor. Vizionarea emisiunilor trebuie făcută de comun acord cu toți deținuții, și nu trebuie să deranjeze programul zilnic.

Având în vedere toate aspectele precizate, judecătorul de supraveghere apreciază că plângerea petentului este inadmisibilă în ceea ce privește faptele de agresiune săvârșite asupra sa, motiv pentru care urmează ca, în baza art. 56 alin. 6 lit. b din Legea nr. 254/2013, să respingă ca inadmisibilă plângerea acestuia cu privire la acest aspect.

De asemenea, în baza art. 56 alin. 6 lit. b din Legea nr. 254/2013, va respinge ca tardivă plângerea petentului cu privire la încălcarea drepturilor de către Administrația Penitenciarului G_____ anterior datei de 26.01.2017 și ca neîntemeiată plângerea privitoare la încălcarea drepturilor menționate în plângere după data de 26.01.2017 și până la data soluționării plângerii.

Împotriva încheierii date de Biroul judecǎtorului de supraveghere, condamnatul S_______ D__ a formulat o contestație, așa cum s-a arǎtat mai sus.

Drepturile și libertățile persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate sunt prevăzute de articolele 58-80 din Legea numărul 254/2013. Legea enumeră (și detaliază) drepturile și libertățile persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, acestea fiind: libertatea conștiinței, a opiniilor și libertatea credințelor religioase; dreptul la informație; dreptul la consultarea documentelor cu caracter personal; dreptul de acces la dispozițiile legale și documentele privind executarea pedepselor; dreptul la asistență juridică; dreptul de petiționare; dreptul la corespondență; dreptul la convorbiri telefonice; dreptul la comunicări on-line; dreptul la plimbare zilnică; dreptul de a primi vizite și dreptul de a fi informat cu privire la situațiile familiale deosebite; dreptul la vizită intimă; dreptul de a primi, cumpăra și a deține bunuri; dreptul la asistență medicală, tratament și îngrijiri; dreptul la asistență diplomatică; dreptul la încheierea căsătoriei; dreptul de a vota; dreptul la odihnă și repausul săptămânal; dreptul la muncă; dreptul la învățământ și dreptul la hrană, ținută, cazarmament și condiții minime de cazare.

Așa cum reiese din cele de mai sus, judecătorul de supraveghere a examinat în mod detaliat toate aspectele semnalate de persoana privată de libertate în plângerea sa și, cu privire la majoritatea dintre situațiile semnalate, a făcut persoanal verificări. Din constatările judecătorului de supraveghere și din celelalte documente aflate la dosar reiese că aspectele cu privire la care s-a formulat plângerea, nu s-au confirmat. Dealtfel, contestatorul nu a formulat nici o critică referitoare la hotărârea judecătorului de supraveghere.

Având în vedere cele de mai sus, instanța apreciazǎ contestația formulatǎ de contestator, ca neîntemeiatǎ, astfel cǎ, în temeiul articolului 56 alineatul (6) din Legea numărul 254/2013, o va respinge.

În temeiul articolului 275 alineatul (2) din Codul de procedură penală, contestatorul va fi obligat să achite 150 lei cheltuieli judiciare către stat. 

Conform articolului 56 alineatul (12) din Legea numărul 254/2013 raportat la articolul 39) alineatul (18) din Legea numărul 254/2013, prezenta sentință este definitivă. 

  PENTRU ACESTE MOTIVE

INSTANȚA

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

1. Respinge contestația formulată de contestatorul S_______ D__ , născut la data de 24.07.1962, codul numeric personal xxxxxxxxxxxxx , domiciliat în municipiul Ortadea, ___________________________, apartamentul 2, județul Bihor, în prezent deținut în Penitenciarul O_____, împotriva încheierii nr. 67/2017 pronunțate de Biroul judecǎtorului de supraveghere a privării de libertate pentru Penitenciarul G_____.

2. Obligă contestatorul să achite 150 lei, cheltuieli judiciare către stat.  

Hotǎrârea este definitivǎ.

  Pronunțată în ședința publică din 21.04.2017.

P_________,                                               GREFIER,

G______ I___        P__ M_____-C______

Red./tehnored.: G. I.

5 ex./19.05.2017

Tip.PMC/22.05.2017

Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer Romania pentru Fundatia RoLII.

Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA S___ M___

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CI V I LĂ Nr. 2998/2019

Ședința publică de la 03 Septembrie 2019

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE Richard E___ Dornauer

Grefier C______ D_____ Ocenic

Desfășurarea procesului s-a înregistrat prin mijloace tehnice audio conform prevederilor art. 231 alin. (4) din Codul de procedură civilă .

Pe rol se află judecarea cauzei l itigii cu profesioniștii privind pe reclamant ul S_______ D__ și pe pârâtul P____________ S___ M___, având ca obiect pretenții .

La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților

Constatând lipsa părților la prima strigare efectuată în ședință publică, potrivit prevederilor art. 121 alin. (5) din Regulamentul de ordine interioara al instanțelor judecătorești, instanța dispune lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței de judecată, când se va face o nouă strigare a cauzei.

La apelul n ominal făcut în ședință publică , se constată lipsa părților, iar instanța procedează în continuare la judecarea cauzei.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura de cotare este legal îndeplinită, cauza a fost repusă pe rol în vederea punerii în discuție a excepției netimbrării cererii de chemare în judecată invocat de pârât , după care:

Instanța pune în discuție excepția netimbrării cererii de chemare în judecată invocat de pârât prin întâmpinare.

Instanța analizând documentele de la dosarul cauzei respectiv chitanța de la fila 5 reține că reclamantul a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru și în consecință va respinge excepția netimbrării ca neîntemaită.

Constatând lipsa părților și nefiind alte înscrisuri de depus la dosar sau alte cereri de formulat, excepții de ridicat sau apărări de invocat, raportat la prevederile art. 244 alin. (1) C.proc.civ. socotindu-se lămurit, instanța declară terminată cercetarea procesului, declară deschise dezbaterile .

Instanța raportat la prevederile art. 394 alin. (1) C.proc.civ. reține că sunt lămurite toate împrejurările de fapt și de drept și reține cauza în pronunțare.

După lăsarea cauzei în pronunțare se prezintă pentru pârâtul P____________ S___ M___ c.jr. D________ R_____ M____, care având cuvântul solicită redeschiderea cauzei întrucât citațiile au fost emise pentru ora 13,30.

Instanța dispune redeschiderea cercetării judecătorești și aduce la cunoștința reprezentatei pârâtului faptul că, anterior s-a pus în discuție  excepția netimbrării cererii de chemare în judecată; analizând documentele de la dosarul cauzei instanța a respins excepția întrucât a fost achitată taxe de timbru.

Insta n ț a raportat la prevederile art. 244 alin. (1) C.proc.civ. declară terminată cercetarea procesului, declară deschise dezbaterile și acordă părților prezente cuvântul pe fond.

Reprezentanta pârâtului având cuvântul arată că își menține concluziile puse pe f ondul cauzei la termenul anterior.

Instanța constată că raportat la actele și lucrările dosarului cauzei, în conformitate cu prevederile art. 394 alin. (1) C.proc.civ., sunt lămurite toate împrejurările de fapt și de drept și reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de față,  constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei S___ M___ la data de 15.05.2018 sub dosar nr. XXXXXXXXXXXXX reclamantul S_______ D__ în contradictoriu cu pârâții P____________ Sa tu M___, Administrația Națională a P______________ și M_________ Justiției  a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâților, în solidar, la plata sumei de 4000 euro, cu titlu de daune morale create.

În motivarea în fapt a cererii reclamantul a arătat că, solicită aceste daune morale pentru prejudiciul creat prin:

Transferul forțat fără voia sa la Spitalul Penitenciar D__ în data de 22.01.2018; pentru că a trăit clipe de stres maxim la aflarea vești că va fi transferat; pentru stresul creat în jurul încercării de a rezolva problema în timp util; pentru stresul provocat în data de 22.01.2018 ora 6,00 când au venit angajații ADP să-l ducă în filtru în scopul transferului la Spitalul Penitenciar D__.

Pentru staționarea în ziua de 22.01.2018 prin filtrele Penitenciarului S___ M___ și Spitalului Penitenciar D__ în condiții neconforme timp nedeterminat cu suportarea unor percheziții total neigienice și umilirea pe care în condițiile anulării tranferului nu ar fi trebuit să le suporte.

Pentru transportul în condiții de frig și murdărie cu autobuzul ANP până la D__ ; pentru staționarea în condiții de frig, apă băltită și picături de apă de la plimbătorul PNT Baia M___ unde a fost reținut aproximativ 1 oră. Pentru lipsirea unui duș la Spitalul Penitenciar D__ , pentru constrângerea subsemnatului la un mediu cu persoane total necunoscute și neprietenoase timp de 2 zile. Pentru staționarea repetată în data de 23.01.2018 în cele 2 filtre , unde a fost bruscat verbal și amenințat cu transferul la Poarta Albă și a fost percheziționat fără respectarea normelor de igienă. Reclamantul a mai arătat că a fost umilit de către asistentul medical de serviciu. Pentru că ulterior acestui transfer a fost lipsit de banii personali, pentru stresul că nu poate reclama acest abuz al personalului medical de la PNT S___ M___ unei instituții de control profesional.

Pentru neprezentarea la instanță în data de 26.01.2018 la Oradea deși a fost citat cu mențiune prezența obligatorie; pentru faptul că în urma plângerii formulate în acest caz de abuz la judecătorul de supraveghere a fost discreționat prin răspunsurile date reprezentații PNT S___ M___; pentru faptul că a fost privat 2 zile de activitățile curente.

Pârâta Administrația Națională a P______________ prin întâmpinarea formulată a invocat excepția de fond și absolută a lipsei calității sale procesuale pasive deoarece aceasta nu are calitatea de titular al obligației ce formează conținutul raportului juridic. Ținând seama de faptul că, pentru a avea calitate de parte în proces, aceasta trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului și respectiv al obligației ce formează conținutul raportului juridic de drept dedus judecății, apreciază că Administrația Națională a P______________ nu are legitimare procesuală în această cauză .

Pârâta a mai arătat că, penitenciarele au personalitate juridica, conform art.10 alin.3 din Hotărârea Guvernului nr. 1849/2004 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Admi nistrației Naționale a Penitenci arelor (în vigoare pe perioada detenției în penitenciarele indicate în acțiun e), cu modificările și compl e tările țările ulterioare.

Totodată a menționat că potrivit art. 10 alin. (6) di n Hotărârea Guvernului nr. 1849/2004 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a P______________, cu modificările și completările ulterioare prevede că „atribuțiile și responsabilitățile unităților se stabilesc prin regulamentul propriu de organizare și funcționare aprobat prin decizie a directorului general ai Administrației Naționale a P______________”.

Astfel, prin art. 1 alin. (1) din Regulamentul de organizare și funcționare a unităților penitenciare, aprobat prin Decizia directorului general al ANP nr. 507/2012 s-a prevăzut că penitenciarele sunt Instituții publice de interes național, cu personalitate juridică, în subordinea Administrației Naționale a P______________ care fac parte din instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Alin. (2) al aceluiași text normativ prevede că „Penitenciarele sunt unități care asigură executarea pedepselor privative de libertate și a măsurii arestării preventive și cu asigurarea intervenției recuperative. In condiții care garantează respectarea demnității umane, facilitând responsabilizarea și reintegrarea în societate a persoanelor private de libertate și contribuind la creșterea gradului de siguranță a comunității, menținerea ordinii publice și securității naționale.

La momentul form ulării prezentei HG nr.1849/200 4 a fost abroga t prin HG nr.756/26.10.2016 care prevede la art. 11 alin. 2 că unitățile subordonat e ANP au personalitate juridică.

Precizează că, în baza art. 11 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 756/2016 pentru organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a P______________ și pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a P______________, unitățile penitenciare au personalitate juridică.

Potrivit art. 6 alin. (1) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr.756/2016, în realizarea obiectivelor din domeniul său de activitate, Administrația Națională a P______________ organizează și coordonează activitățile referitoare la modul de executare a pe depselor privative de lib ertate, însă potrivit art. 11 al in. (1) din același act normativ „Pentru îndeplinirea atribuțiilor, în subordinea Administrației Naționale a P______________ se înființează, se organizează și funcționează penitenciare, penitenciare-spital, penitenciare pentru tineri, penitenciare pentru femei, centre educative, centre de detenție, centre de formare profesională, Școala Națională de Pregătire a Agenților de Penitenciare Târgu Ocna, Baza de aprovizionare, gospodărire și reparații, Centrul de pregătire, odihnă și recuperare – Complex Sovata și Centrul de pregătire, odihnă și recuperar e – Complex Flamingo Eforie Sud .

Menționează că potrivit art . 11 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 756/2004 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a P______________, cu modificările și completările ulterioare: „ Organizarea șl funcționarea unităților din subordinea Administrației Naționale a P______________ se stabilesc prin regulamente aprobate prin ordin al ministrului justiției”.

De asemenea, subliniam că potrivit art. 222 din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil „Persoana j uridică având în subordine o aib ă persoană juridică nu răspunde pentru neexecutarea obligațiilor acesteia din urmă și nici persoana Juridică subordonată nu răspunde pentru persoana juridică față de ca re este subordonată, dacă prin l ege nu se dispune altfel”.

Potrivit art. 2 alin, (2) din Hotărârea Guvernului nr. 756/2016 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a P______________, în vigoare la data Introducerii cererii de chemare în judecată, “Administrația Națională a P______________ aplică strategia Guvernului României în ceea ce privește executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate pronunțate de instanțele judecătorești”.

Potrivit prevederilor art.11 din Legea nr.254/2013 penitenciarele se înființează prin hotărâre a Guvernului și au personalita te juridică distinctă. Subliniază faptul că, organi zarea și coordonarea activitățil or respective revine Administrației Naționale a P______________, însă se realizează potrivit destinației și în limitele fondurilor bugetare alocate de către Guvern.

Având în vedere aceste considerente, solicită admiterea excepției invocată, cu consecința respingerii acțiunii formulate pentru lipsa calității procesuale pasive a Administrației Naționale a P______________.

Totodată a mai solicitat, instanței să constate că, Administrația Națională a P______________ nu are calitate procesuală pasivă în cauzele, care au ca obiect despăgub iri pentru condiții de detenție, întrucât potrivit acestor hotărâri Statul Român prin M_________ Finanțelor este răspunzător patrimonial de eventuale prejudicii suferite de reclamant, în Ipoteza în care acestea vor fi reținute de instanță. M_________ Finanțelor Publice reprezintă statul , ca subiect de drepturi și obligații, precum și în orice alte situații în care acesta participă nemijlocit, în nume propriu, în raporturi juridice, dacă legea nu stabilește în acest scop un alt organ . Instanța nu poate să rețină în sarcina Administrației Naționale a P______________ obligația de a repara un eventual prejudiciu cauzat reclamantului prin nerespectarea uneia dintre atribuțiile i nstituite de Regulament, având î n vedere dispozițiile art. 222 C .ci v., p otrivit cărora persoana juridică având în subordine o altă persoană juridică nu răspunde pentru neexecuta rea obligațiilor acesteia din urma, dacă prin lege nu se dispune altfel.

Prin întâmpinarea formulată pârâtul M_________ Justiției   raportat la obiectul cauzei, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive pentru următoarele motive:

Pentru a avea calitatea de parte în proces, aceasta trebuie să corespundă cu calitatea de titular al dreptului și respectiv al obligației ce formează conținutul raportului juridic de drept material dedus judecății, ori după cum se poate observa, reclamantul solicită daune morale, în cuantum de 4000 de Euro, cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul moral ce i-a fost cauzat pentru transferul forțat la Spitalul Penitenciar D__.

Conform HG nr.652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, acesta este organul de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului și contribuie la buna funcționare a sistemului judiciar și la asigurarea condițiilor înfăptuirii justiției ca serviciu public, apărarea ordinii de drept și a drepturilor șl libertăților cetățenești.

În vederea realizării și exercitării obiectivelor și funcțiilor din domeniul său de activitate, M_________ Justiției îndeplinește anumite atribuții specifice, strict determinate de lege, iar în calitatea sa de autoritate de stat, asigură controlul asupra aplicării unitare și respectării   reglementarilor   legale   privind   organizarea   și   funcționarea   instituțiilor  și totodată, arătă că M_________ Justiției nu are un raport direct cu reclamantul, rolul Ministerului Justiției, în calitate de ordonator principal de credite fiind de a centraliza proiectele de buget transmise de instituțiile aflate in subordinea acestuia, printre care și Administrația Națională a P______________.

Prin urmare, M_________ Justiției nu are nicio atribuție legată de transferul reclamantului de la un penitenciar la altul, transferul nefiind efectuat de M_________ Justiției, de unde rezultă că Ministerului Justiției nu i se poate stabili concret o culpă în cazul așa zisului prejudiciu moral suferit de reclamant.

La termenul de judecată din data de 24.10.2018 instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P____________ S___ M___.

Analizând cererea prin prisma dispozițiilor legale incidente în cauză, instanța reține următoarele:

În fapt, prin plângerea înregistrată sub nr. 24/JS/P/2018 din data de 31.01.2018, petentul a reclamat Judecătorului de Supraveghere a Privării de Libertate din P____________ S___ M___ încălcarea dreptului de a primi și cumpăra bunuri, transferarea abuzivă la P____________ Spital D__ și neprezentarea la organul judiciar unde fusese citat. Prin Încheierea nr. 24/12.02.2018 pr onun ț ată în dosarul nr. 24/JS/P/2018 de judecătorul delegat din cadrul P____________ S___ M___ (f.26-27), rămasă definitivă prin Sentin ț a penală nr. 461/12.04.2018 pronun ț ată de Judecătoria S___ M___ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, plângerea petentului a fost respinsă ca rămasă fără obiect, în ce privește încălcarea dreptului de a primi și cumpăra bunuri și ca nefondată în ce privește transferarea abuzivă la P____________ Spital D__ și neprezentarea la organul judiciar unde fusese citat, fiind totodată obligat la plata cheltuielilor avansate de către stat.

În drept , sub aspectul legii aplicabile, instanța re ț ine că aspectele sesizate, respectiv încălcarea drepturilor de către pârâtă, au fost săvârșite ulterior intrării în vigoare a Codului civil, astfel încât, prin raportare la prevederile art. 6 alin. 5 din Codul civil, sunt incidente dispozi ț iile legii noi de drept substan ț ial.

Astfel, potrivit art. 1349 NCC , orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune ș i să nu aducă atingere, prin ac ț iunile ori inac ț iunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane . Alineatul 2 arată că cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

Potrivit art. 1357 C .civ., cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvâr ș ită cu vinovă ț ie, este obligat să îl repare, iar autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai u ș oara culpă.

Din prevederile legale men ț ionate, rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ următoarele condi ț ii: (1) existen ț a unei fapte ilicite – adică orice faptă prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, se cauzează prejudicii dreptului subiectiv apar ț inând unei persoane, (2), existen ț a unui prejudiciu –prejudiciu care trebuie să fie cert, adică sigur sub aspectul existen ț ei sale ș i al posibilită ț ilor de evaluare ș i să nu fi fost reparat încă (3) existen ț a unui raport de cauzalitate între fapta ilicită ș i prejudiciu, (4) existen ț a vinova ț iei celui care a cauzat prejudiciul, constând în inten ț ia, neglijen ț a sau impruden ț a cu care a ac ț ionat.

Sarcina probei că sunt îndeplinite în spe ț ă toate aceste condi ț ii cumulative pentru angajarea răspunderii civile delictuale revine victimei prejudiciului, potrivit art. 249 C .pr.civ., care dispune că “ cel ce face o sus ț inere în cursul procesului   trebuie să o dovedească ”, respectiv, în cauza, această probă incumbă reclamantului.

Prin acțiunea formulată, reclamantul a prezentat o ________ măsuri și decizii luate de către pârâtă, care prin efectele lor i-ar fi creat reclamantului un prejudiciu moral, astfel:

Reclamantul invocă faptul că în data de 22.01.2018 a fost transferat, în mod abuziv, la  Spitalul Penitenciar D__, cu toate că nu a reclamat probleme de sănătate. Fiind astfel transferat, acesta susține că a fost lipsit de posibilitatea de a se prezenta în fața Judecătoriei Oradea la data de 26.01.2018, la termenul de judecată fixat pentru dezbaterea cauzei sale având ca obiect schimbare de regim, fiind astfel încălcat dreptul său la apărare. Conform art. 40 alin1 din HG nr. 157/2016, instanța reține că deținuții bolnavi nu pot refuza transferarea în vederea internării într-un penitenciar spital sau infirmerie din subordinea ANP. Față de aceste dispoziții legale, instanța reține că nu este necesar consimțământul unui deținut pentru ca acesta să fie transferat în vederea internării într-un spital penitenciar din subordinea ANP. În ce privește obligativitatea de a se prezenta în data de 26.01.2018 în fața Judecătoriei Oradea, pârâta învederează instanței faptul că, la data de 20.12.2017, Judecătoria Oradea a emis o citație pe numele reclamantului pentru termenul de judecată din 26.01.2018, acesta având calitatea de petent în dosarul cu obiect plângere cf. art. 39 din Legea nr. 254/2013, cu mențiunea prezența dvs. nu este obligatorie . (f. 33 verso)

În ce privește susținerea reclamantului că ar fi a fost lipsit de dreptul de a primi și cumpăra bunuri, instanța reține că reclamantul este nemul ț umit de faptul că, la revenirea în P____________ S___ M___, de la Penitenciar Spital D__ , în ziua de 23.01.2018, nu a putut efectua cumpărături, nefiind transferate sumele de bani ce îi aparțineau. Potrivit adresei borderou transferare nr. A3/xxxxx din 31.01.2018 emisă de Serviciul Financiar Penitenciar – Spital D__, se precizează că la acea dată s-au transferat către P____________ S___ M___ sumele aparținând deținuților transferați la 23.01.2018, cu Ordinul de Plată O.P. nr. 127 din 30.01.2018, în valoarea de 1086,04 lei, din care total indisponibil 933,20 lei. Din Lista Tranzacții – Fișa informatizată (f.33), rezultă că la 31.01.2018, la sosirea din transfer, petentul avea un credit de 70,65 lei, pe care a început să-l folosească din 01.02.2018 – 0,40 lei convorbire telefonică, 02.02.2018 -16,00 lei cumpărături PMS Shop etc. ANEXA nr. 6 și 7.

De asemenea, petentul reclamă și stresul pe care l-a trăit la aflarea vești că va fi transferat, pentru stresul creat în jurul încercării de a rezolva problema în timp util, pentru stresul provocat în data de 22.01.2018 ora 6,00 când au venit angajații ANP să-l ducă în filtru în scopul transferului la Spitalul Penitenciar D__, pentru staționarea în ziua de 22.01.2018 prin filtrele Penitenciarului S___ M___ și Spitalului Penitenciar D__, pentru transportul în condiții de frig și murdărie cu autobuzul ANP până la D__ , pentru staționarea în condiții de frig, apă băltită și picături de apă de la plimbătorul PNT Baia M___ unde a fost reținut aproximativ 1 oră, pentru lipsirea unui duș la Spitalul Penitenciar D__, pentru constrângerea subsemnatului la un mediu cu persoane total necunoscute și neprietenoase timp de 2 zile, pentru staționarea repetată în data de 23.01.2018 în cele 2 filtre. Instanța reține că toate aceste aspecte sesizate de către reclamant sunt restricțiile inerente la care este supus orice deținut și, în consecință, nu poate fi reținută săvârșirea unei fapte ilicite de către personalul responsabil cu supravegherea și transferarea deținuților, în condițiile în care aceștia și-au desfășurat activitatea cu respectarea dispozițiilor legale.

Or, în spe ț ă, instan ț a constată că reclamantul nu a făcut proba ce-i revenea, a îndeplinirii tuturor condi ț iilor antrenării răspunderii civile delictuale în privin ț a pârâtei. Din cele re ț inute mai sus rezultă că organele pârâ ț ilor nu au săvâr ș it nicio faptă ilicită care să îi cauzeze reclamantului vreun prejudiciu.

În ceea ce prive ș te articolul 3 din Conven ț ia Europeană a Drepturilor Omului, instan ț a re ț ine că acesta interzice 3 tipuri de rele tratamente: tratamente degradante, tratamente inumane și tortura.

Pentru lămurirea celor 3 forme de rele tratamente prevăzute în articolul men ț ionat, trebuie precizat faptul că nu toate tipurile de tratamente aspre cad sub inciden ț a domeniului de aplicare a art. 3. CEDO a clarificat că maltratarea trebuie să atingă un prag minim de gravitate. Altfel spus, trebuie determinat punctul de la care suferin ț a produsă unei persoane nu poate fi considerată o simplă brutalitate produsă, ci suficient de gravă pentru a putea fi calificată ca tratament inuman ori degradant sau chiar tortură. Aprecierea acestui criteriu este relativă, depinzând de toate circumstan ț ele cauzei, precum: durata tratamentelor; efectele lor fizice sau mentale; sexul victimei; vârsta victimei; starea de sănătate a victimei; natura tratamentului; contextul tratamentului sau pedepsei; modul ș i modalitatea de executare. În cazul de ț inu ț ilor, no ț iunea de prag minim de gravitate dispare, deoarece obliga ț ia de protec ț ie este mai m___ în cazul acestora. Orice act de violen ț ă nejustificată, oricât de mic, împotriva unui de ț inut determină aplicarea art. 3 din Conven ț ie fără a se lua în considerare pragul minim de gravitate.

Tratamentul degradant înjose ș te individul în ochii săi ori în ochii altor persoane ș i nu include suferin ț a fizică. Tratamentul inuman provoacă suferin ț e fizice sau psihice deosebite, iar tortura revoltă con șț iin ț a umanită ț ii, incluzând suferin ț e fizice ș i psihice.

Curtea a enun ț at că distinc ț ia dintre tortură ș i alte tipuri de maltratare se realizează conform diferen ț ei de intensitate a durerii cauzate. Această intensitate se determină prin elemente subiective, precum sexul, vârsta, starea de sănătate a victimei, sau prin elemente obiective ca durata tratamentului, consecin ț ele fizice ș i psihice cauzate.

În spe ț a Selmouni c. Fran ț ei (1999), CEDO a stipulat că ac ț iunile care în mod obiectiv cauzează o intensitate suficientă de durere vor fi considerate tortură, indiferent dacă victima este femeie sau bărbat, ori dacă are o constitu ț ie fizică robustă sau nu. S-a remarcat că tratamentul aplicat în acest caz nu a fost numai violent, dar ș i odios ș i umilitor pentru oricine, indiferent de condi ț ia sa.

În ceea ce prive ș te tratamentele degradante, fosta Comisie considera că no ț iunea are în vedere atingeri grave aduse demnită ț ii umane, coborând statutul social al unei persoane, situa ț ia sau reputa ț ia ei. La rândul său, Curtea a statuat în cauza Irlanda c. Regatului Unit (1978) că un tratament aplicat unei persoane are a fi calificat degradant atunci când creează acesteia sentimente de teamă, nelini ș te, inferioritate, de natură să o umilească, înjosească ș i, eventual, să-i înfrângă rezisten ț a fizică ș i morală.

Cu privire la de ț inu ț i, statele contractante au obliga ț ia de a veghea ca oricărui de ț inut să-i fie asigurate condi ț ii care sunt compatibile cu respectul demnită ț ii umane ș i cu adaptarea unor modalită ț i de executare a pedepsei privative de libertate astfel încât acesta să nu fie supus unor tratamente sau situa ț ii umilitoare ce ar excede nivelul inevitabil al suferin ț elor inerente deten ț iei.

Cu privire la tratamentele inumane, în cauza Irlanda c. Regatului Unit (1978), acestea au fost definite pentru prima dată ca fiind acte săvâr ș ite cu inten ț ia de a cauza suferin ț e intense victimei ș i care provoacă victimei leziuni sau suferin ț e fizice ș i morale susceptibile să producă puternice tulburări psihice. Atunci, Curtea a făcut referire la tehnicile de interogatoriu de dezorientare ș i privare senzorială care sunt utilizate cumulativ ș i cu premeditare. În cauza Campbell ș i Cosans c. Regatului Unit (1982) s-a considerat că este tratament inuman amenin ț area reală ș i serioasă cu tortura, fără ca aceasta să fie adusă la îndeplinire. Acela ș i principiu a fost statuat în controversata cauza Gafgen c. Germaniei (2010).

Într-o cauză împotriva României, P antea c. României (2003), s-a stabilit că rănile prezentate de o persoană aflată în custodia poli ț iei se prezumă până la proba contrarie că au fost provocate de agen ț ii autorită ț ii. În spe ț ă, reclamantul a fost imobilizat prin încătu ș are în aceea ș i celulă cu de ț inu ț ii care l-au agresat, transportat la sute de km distan ț ă în câteva zile de la suferirea unor traumatisme ș i nu a beneficiat de examen chirurgical. Mai mult, pe perioada arestului preventiv, reclamantul a fost transferat într-o celulă în care se aflau recidivi ș ti ș i de ț inu ț i condamna ț i definitiv, iar gardianul nu a intervenit imediat pentru încetarea agresiunii exercitate de ace ș tia împotriva reclamantului. Acesta este un alt exemplu de tratament inuman.

Revenind în cele din urmă la tortură, cum precizam mai sus, tortura diferă fa ț ă de tratamentul degradant ș i cel inuman prin intensitate, cuprinzându-le ș i pe acestea. Curtea exprimase punctul de vedere că autorii Conven ț iei au folosit cele 3 no ț iuni cu inten ț ia clară de a face diferen ț a între acestea. S-a urmărit în special ata ș area unui stigmat special tratamentului inuman inten ț ionat care cauzează suferin ț e foarte grave ș i crude.

De ș i nu există o defini ț ie a torturii în Conven ț ie, CEDO a preluat de multe ori o parte a defini ț iei torturii din Convenția împotriva torturii și altor pedepse și tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptată la New York la 10 decembrie 1984 . În art. 1 al acesteia se enun ț ă că termenul „tortură“ desemnează orice act prin care se provoacă unei persoane, cu inten ț ie, o durere sau suferin ț e puternice, de natură fizică sau psihică, în special cu scopul de a ob ț ine, de la această persoană sau de la o persoană ter ț ă, informa ț ii sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o ter ț ă persoană l-a comis sau este bănuită că l-a comis, de a o intimida sau de a face presiune asupra unei ter ț e persoane, sau pentru orice alt motiv bazat pe o formă de discriminare, oricare ar fi ea, atunci când o asemenea durere sau suferin ț ă sunt provocate de către un agent al autorită ț ii publice sau orice altă persoană care ac ț ionează cu titlu oficial, sau la instigarea sau cu consim ț ământul expres sau tacit al unor asemenea persoane.

Doctrina identifică 4 elemente esen ț iale care, întrunite, constituie tortură: cauzarea unor suferin ț e sau dureri fizice ș i psihice grave; cauzarea inten ț ionată a durerii; urmărirea unui scop anume, precum ob ț inerea de informa ț ii, pedepsirea sau intimidarea; implicarea unui agent al statului, fie prin ac ț iune, fie prin absen ț iune.

Cum am men ț ionat mai sus, intensitatea durerii trebuie să fie să depă ș ească pragul minim de gravitate pentru a putea fi considerată ca fiind contrară art. 3, dar să fie mult mai intensă decât în cazul tratamentelor inumane ș i, implicit, al celor degradante.

Inten ț ia pe care o presupune tortura este indiscutabilă. Dacă doctrina consideră că tratamentul inuman se bazează în majoritatea cazurilor pe tortură, existând posibilitatea unei absen ț e a respectivei inten ț ii, în cazul torturii excep ț ia lipsei inten ț iei nu există. A ș adar, tortura implică inten ț ia provocării de suferin ț e fizice ș i psihice.

Totodată, în cauzele judecate de Curte, s-a remarcat faptul că tratamentele aplicate în acest sens nu pot fi cauzate decât inten ț ionat, fiind necesar un anumit nivel de pregătire ș i de efort pentru ac ț iunile respective. Scopul aplicării torturii poate fi acela al ob ț inerii de informa ț ii, mărturii sau de aplicare a unei pedepse intimidante.

Pe cale de consecin ț ă, este exclus a se considera că situa ț i ile prezentat e de către reclamant ar reprezenta tratament degradant, tratament inuman sau tortura, astfel cum acestea sunt reglementate de articolul 3 din Conven ț ia Europeană a Drepturilor Omului.

Pentru considerentele expuse, instanța va respinge cererea reclamantului ca neîntemeiată.

Ia act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul S_______ D__, CNP:xxxxxxxxxxxxx, în prezent deținut în P____________ S___ M___ în contradictoriu cu pârâta P____________ S___ M___, cu sediul în mun. S___ M___, _____________________, jud. S___ M___.

Ia act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel, care se depune la Judecătoria S___ M___, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 03.09.2019.

   Președinte Grefier

               Richard E___ Dornauer                                                  C______ D_____ Ocenic

Red.  DRE –  jud. 

Tehnored. OCD- gref.

4ex./ 05.09.2019

Comunicat 2 ex.  părțile

Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer Romania pentru Fundatia RoLII.

Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro

JUDECĂTORIA O_____

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX 

Operator de date cu caracter personal 3161

document finalizat

Cod ECLI    ECLI:RO:JDORA:2019:002.xxxxxx

SENTINȚA PENALĂ NR. 894/2019

Ședința   publică din data de   27.06.2019

Completul constituit  din:

Președinte: I___-M_____ R______, judecător

Grefier: I____-N_______ C_____

Pe rol, judecarea cauzei penale privind contestația formulată de petentul St amatiu D__ , fiul lui A_____ și M_____-M____, ns. la 24.07.1962, CNP xxxxxxxxxxxxx, în prezent deținut în P____________ Satu M___, împotriva încheierii nr. 131/28.05.2019 dată de judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului O_____ în dosar  nr. 129/B/2019.

Înregistrarea dezbaterii cauzei s-a făcut în conformitate cu dispozițiile  art. 369 Cod de procedură penală.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă petentul S_______ D__ aflat în stare de detenție în P____________ Satu M___, lipsă fiind intimatul P____________ O_____, prin r___________ l____.

Procedura este l____ îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care :

Instanța pune în discuția reprezentantului parchetului dacă, raportat la prevederile  Legii nr. 254/2013, înțelege să participe la această cauză.

Reprezentantul parchetului arată că nu înțelege să participe la această cauză, raportat la prevederile  Legii nr. 254/2013.

Instanța pune în vedere petentului să precizeze motivele contestației.

Petentul S_______ D__ depune la dosar un memoriu în cuprinsul căruia arată pe larg motivele contestației, căruia petentul i-a dat citire în prealabil și în fața instanței.

În memoriul de pus de petent la dosar, se face referire, printre altele, la faptul că afirmația judecătorului de supraveghere, cum că nu este posibil să se agraveze situația deținutului în propria cale de atac este în situația de față total neadevărată, că situația în Pe nitenciarul Satu M___, cu regim semideschis, este cu totul alta, că personal A.N.P. nu se comportă adecvat, ci în foarte multe cazuri este batjocoritor, delăsător și umilitor față de deținut, celulele sunt mici și pline de ploșnițe și nu există teren de sp ort; sunt limitate activitățile intelectuale, în P____________ Satu M___ fiind interzise vol. 1 și 3 dintr-o lucrare de istorie a României  și pe poarta Penitenciarului Satu M___ nu a intrat decât vol. 2 din respectiva  lucrare, petentul invocă, de asemene a, obstrucționarea corespondenței, obstrucționarea predării vizitatorilor a obiectelor personale, anularea unei zile lucrătoare (ziua de vineri), folosirea telefonului mult îngrădită în regimul semideschis, timpul de plimbare redus față de regimul închis, faptul că nu se asigură asistență medicală corespunzătoare și i se confiscă vitaminele primite l____ de la medicul de pe regimul închis; se mai invocă faptul că în celule ___________________________ scrupule, că îl terorizează ploșnițele noapte de noapte, că i se blochează banii personali mai mult de 11 zile și că, în ceea ce privește Comisia pentru regimuri de la O_____, aceasta deliberează în lipsa deținutului; se mai invocă totodată și lipsa de adaptare a petentului la mediul carceral,  se susține că doar ploșnițele amintesc că regimul semideschis are o încărcătură torționară mult îngreunată.

Petentul arată că ceea ce scrie în memoriul depus la dosar este adevărat și că în România nu se schimbă nimic, niciodată.

La întrebarea instanței, petentul arată că nu are alte cereri  de formulat în cauză.

Instanța, în raport de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea judiciară a  contestației formulate de petentul S_______ D__ împotriva încheierii judecăt orului de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului O_____.

Petentul S_______ D__, având cuvântul, solicită să rămână în regimul închis, cu precizarea că mai are două luni de executat, nu mai are mult,  întrucât îl încarcă negativ situația existentă în regimul semideschis.

Instanța rămâne în pronunțare asupra cauzei.

J U D E C Ă T O R I A

DELIBERÂND:

Constată că prin  cererea înregistrată la Judecătoria O_____ la data de 03.06.2019, sub nr. de dosar XXXXXXXXXXXXX petentul-condamn at Stamtiu D__, deținut la acea dată în P____________ O_____, a contestat  încheierea nr. 131/28.05.2019 dată de judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului O_____ în dosar  nr. 129/B/2019 , încheiere prin care i s-a respins plângerea formulată împotriva raportului nr. 234/15.05.2019 întocmit de Comisia pentru individualizarea regimului de executare din P____________ O_____, aflat la dosar la filele 4-7, prin care s-a  analizat situația deținutului și s-a hotărât schimbarea regimului de executare din regim închis în regim semideschis.

Petentul a arătat în scris că formulează contestație împotriva încheierii nr. 131/28.05.2019 dată de judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului O_____ în dos ar  nr. 129/B/2019, menționând că decizia se bazează pe date eronate, pe care a cerut de nenumărate ori să fie corectate, iar judecătorul de supraveghere nu este capabil să-i asculte argumentația explicită. Susține că, în condițiile în care nu este ascultat, nu poate avea parte de o judecată și de o decizie corectă, echitabilă.

Din actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin încheierea nr. 131/28.05.2019 dată de judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciar ului O_____ în dosar nr. 129/B/2019, s-a respins plângerea împotriva hotărârii de reanaliză a regimului de executare formulată de condamnatul S_______ D__, deținut la acea dată în P____________ O_____. S-a stabilit termenul de 2 luni calculat de la analiza în comisia de individualizare a regimului de executare, respectiv de la data de 15.05.2019, după expirarea căruia situația deținutului va fi reanalizată.

J udecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului O_____ a reținut că pr in raportul nr. 234/15.05.2019 întocmit de Comisia pentru individualizarea regimului de executare din P____________ O_____ s-a analizat situația deținutului și s-a hotărât schimbarea regimului de executare din regim închis în regim semideschis.

Pentru a de cide în acest mod, s-au avut în vedere de comisie următoarele:

-condamnatul se află în executarea pedepsei de 3 ani 4 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 303/2017 a Judecătoriei Cluj N_____, în baza căreia s-a emis mandatul de executare nr. 355/2017, pentru infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor;

-din pedeapsă se scad 0 zile executate;

-ca urmare a aplicării prevederilor art. 55/1 din Legea nr. 169/2017 se consideră executate 120 zile;

-executarea pedepsei a început la data de 21.09.2016 și expiră în termen la 22.09.2019;

-propozabil pentru liberare la data de 12.08.2018;

-faptele care au determinat condamnarea: la data de 01.09.2016, in jurul orelor 15:15, a fost depistat în municipiul Cluj N_____ având asupra sa un revolver marca Magnum S&W 357, cu butoiaș și 6 cartușe, pentru care nu deținea permis de port armă și pe care 1-a adus ilegal din Ungaria, existând date ca ar fi folosit arma în Ungaria la data de 31.08.2016 unde prin împușcare a ucis două persoane;

-fără a ntecedente penale;

-se află la a VI – a analiză, cu ultima analiză a regimului de executare la 24.04.2019;

-comportamentul și personalitatea deținutului: comportament adecvat;

-situația socio – familială: menține legătura stabilă cu mediul de suport (beneficiază de suport din partea fratelui și este vizitat sporadic și de către cei doi copii) manifestând o conduită adecvată în relațiile cu cei din jur; nevoi de intervenție socială nu sunt identificate;

-starea de sănătate:

-profilul psihologic: comportament adecvat normelor specifice locului de deținere, fără măsuri disciplinare; aparent deține resurse de adaptare la mediu;

-nevoile educaționale: se mențin recomandările inițiale;

-adaptabilitate la viața carcerală: nu întâmpină dificultăți de adaptare la viața instituționalizată;

-relațiile cu aparținătorii, cu ceilalți deținuți și cu personalul:

-situația disciplinară și a recompenselor: i s-a aplicat o măsură disciplinară în prezent ridicată; i s-au acordat două recompense;

-gradul de risc:

În raport cu toate aceste elemente, comisia în unanimitate, având în vedere conduita pozitivă a deținutului; de eforturile pentru reintegrare socială de care a dat dovadă pe perioada executării pedepsei, iar pe de altă parte ținând seama de partea executată de 2 ani 9 luni din pedeapsa de 3 ani 4 luni închisoare aplicată de instanță, a hotărât schimbarea regimului de executare din regim închis în regim semideschis. S-a stabilit termen de reanaliză a regimului de executare după 22.09.2019 – data expirării pedepsei.

Condamnatul a fost audiat în fața judecătorului de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului O_____ la data de 28.05.2019, arătând următoarele: „Fiind adus în fața judecătorului de supraveghere pentru a fi ascultat în legătură cu plângerea privind modificarea regimului de executare, doresc să declar următoarele:

Mi s-a adus la cunoștință raportul nr. 234/15.05.2019 al comisiei pentru individualizarea regimului de executare din P____________ O_____ prin care s-a hotărât schimbarea regimului de executare din regim închis în regim semideschis.

Solicit modificarea regimului de executare stabilit de comisie din regim semideschis în regim închis, pentru următoarele motive:

Nu sunt suficient de liniștit, sunt irascibil, nu știu să răspund la provocările deținuților care sunt în interacțiune cu mine în regim semideschis, motive pentru care solicit să execut în continuare pedeapsa în regim închis.”

În raport situația deținutului așa cum a fost mai sus descrisă și motivele invocate de acesta, judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului O_____ a arătat că plângerea urmează a fi respinsă, pentru următoarele considerente:

1.Nu este posibil ca deținutului să i se agraveze situația în propria cale de atac. Odată ce comisia a hotărât ca pentru viitor deținutul să execute pedeapsa în regim semideschis, inferior ca grad de severitate celui în care deținutul s-a aflat până în acest moment, mult mai permisiv din punct de vedere al măsurilor de pază și siguranță; al condițiilor de cazare; al libertății de mișcare; al posibilităților de a îndeplini o activitate lucrativă; al posibilităților de a participa la programe și activități de educație și asistență socială, nu este admisibil ca în propria plângere să se hotărască pentru deținu t un regim de executare mai sever.

2.Situațiile în care deținutul poate fi trecut într-un regim de executare mai sever sunt strict și limitativ prevăzute la art. 40 al. 6 și 7 din Legea nr. 254/2013:

-a comis o infracțiune;

-a fost sancționat disciplinar pentru o abatere foarte gravă ori pentru mai multe abateri

grave;

-a fost inclus în categoria celor cu grad de risc pentru siguranța deținerii,

ori deținutul S_______ D__ nu se află în nici una din aceste situații.

3. Privitor la motivele pe care petentul și-a întemeiat prezenta plângere, arătate în declarația al cărei conținut a fost mai dus redat, în sensul că este irascibil și nu poate interacționa cu deținuții de regim semideschis, judecătorul de supraveghere a reținut că regimul de executare cuprinde totalitatea regulilor, drepturilor, obligațiilor, programelor și activităților care urmă resc realizarea unei bune conviețuiri, astfel încât să încurajeze comportamente, atitudini și abilități care să influențeze reintegrarea socială, iar conform dispoziției de la art. 43 al. 1 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013: “Deținuții se supun regimului de executare stabilit.” Din acest motiv, arată judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului O_____, nu este posibil ca deținutul să-și aleagă regimul de executare.

Pe de altă parte, este profund în detrimentul oricărui deținut menținerea sa, în mod nejustificat, în regimurile superioare ca grad de severitate. Scopul executării pedepsei nu este acela de a rămâne în regim închis până la expirarea pedepsei – 22.09.2019, termen care de altfel se va reduce conform art. 55/1 din Legea nr. 169/2017 cu câte 6 zile la fiecare 30 zile executate în condiții necorespunzătoare, cu restricțiile și măsurile de pază și supraveghere aferente acestui regim, ci acela de a permite deținutului, ca în mod progresiv să treacă în regimurile inferioare ca grad de severitate.

În ce privește însă termenul pentru următoarea reanaliză, stabilit de comisia de individualizare după 22.09.2019, dată care constituie data expirării termenului pedepsei -consemnată la punctul 4 în raportul nr. 234/15.05.2019, judecătorul de supraveghere a subliniat că această dispoziție a comisiei este contrară reglementării legale și în egală măsură inutilă.

Este contrară rațiunii legii întrucât scopul reanalizelor succesive ale regimului de executare nu este acela de a menține pe deținut într-un anume regim de executare până la expirarea pedepsei, ci de a permite acestuia ca în mod progresiv să treacă dintr-un regim în altul, până la regimul deschis, ceea ce în cazul de față nu mai este posibil. Ca urmare, prin stabilirea acestui termen comisia a încălcat dreptul deținutului de a fi reanalizat în vederea trecerii în regimul inferior ca grad de severitate. Este inutilă întrucât nu există nici o rațiune pentru a-1 analiza pe deținut cu privire la regimul de executare în ultima zi de executare a pedepsei.

De altfel, termenul expirării pedepsei nu este cert 22.09.2019, ci acest termen se va reduce conform art. 55/1 din Legea nr. 169/2017 cu câte 6 zile la fiecare 30 zile executate în condiții necorespunzătoare.

Ca dovadă, până la data pronunțării prezentei soluții (28.05.2019), data expirării pedepsei a fost deja modificată prin scăderea din partea efectiv executată a unui nou număr de 6 zile (înregistrate în Programul de evidență informatizată Pmsweb modulul “Situație juridică” secțiunea “Condamnări definitive” la data de 27.05.2019, înregistrare care face ca data expirării pedepsei să devină 16.09.2019.

Prin urmare, în temeiul art. 40 al. 14 din Legea nr. 254/2013 judecătorul de supraveghere a stabilit termenul de 2 luni, calculat de la analiza în comisia de individualizare a regimului, respectiv de la data de 15.05.2019, așa încât dreptul deținutului de a fi reanalizat cu privire la regimul de executare să nu fie încălcat.

II. Împotriva acestei încheieri, în termen l____, petentul S_______ D__ a formulat contestație la Judecătoria O_____ , conform art. 40 alin. 18 din Legea nr. 254/2013.

Instanța reține că încheierea nr. 131/28.05.2019 a judecătorului de supraveghere a privării de liberate din cadrul Penitenciarului O_____ este legală și temeinică sub toate aspectele și, în consecință, nu se impune admiterea contestației pentru motivele invocate de petentul S_______ D__.

În acest sens, instanța constată că împrejurările invocate de petent în memoriul depus la dosar, prin care acesta își exprimă nemulțumirile legate de modul în care se aplică regimul semideschis în P____________ Satu M___, sunt mai mult aspecte de natură administrativă care pot fi semnalate conducerii respectivei unități de detenție, spre a fi rezolvate.

Aceste nemulțumiri personale ale petentului nu pot sta, prin ele însele, la baza unei decizii de schimbare a regimului de executare într-unul mai sever (în speță, de la regim semideschis, la regim închis), dacă nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege în acest sens.

Față de situația petentului S_______ D__, așa cum rezultă aceasta din înscrisurile de la dosar (regim de executare semideschis, cu solicitarea acestuia de a reveni la regimul închis, care, afirmativ îi este mai favorabil), instanța reține că în mod corect a arătat judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului O_____ că nu este posibil ca deținutului să i se agraveze situația în propria cale de atac (în propria plângere).

Într-adevăr, câtă vreme Comisia pentru individualizarea regimului de executare din P____________ O_____ a hotărât, la împlinirea termenului prevăzut de lege, conform dispozițiilor legale în materia executării pedepselor-art. 40 alin. 5 din Legea nr. 254/2013,  ca pentru viitor deținutul să execute pedeapsa în regim semideschis, inferior ca grad de severitate celui închis și mult mai permisiv din punct de vedere al măsurilor de pază și siguranță, al condițiilor de cazare, al libertății de mișcare, al posibilităților de a îndeplini o activitate lucrativă, al posibilităților de a participa la programe și activități de educație și asistență socială, în mod corect a arătat judecătorul de supraveghere că nu este admisibil ca în propria plângere să se hotărască pentru deținut un regim de executare mai sever.

Instanța reține că situațiile în care un deținut poate fi trecut într-un regim de executare mai sever sunt strict și limitativ prevăzute la art. 40 al. 6 și 7 din Legea nr. 254/2013, respectiv: a comis o infracțiune; a fost sancționat disciplinar pentru o abatere foarte gravă ori pentru mai multe abateri grave; a fost inclus în categoria celor cu grad de risc pentru siguranța deținerii, situații în care petentul nu se regăsește.

În ce privește motivele pe care petentul și-a întemeiat plângerea la judecătorul de supraveghere, în sensul că este irascibil și nu poate interacționa cu deținuții de regim semideschis, instanța reține că în mod corect judecătorul de supraveghere a arătat că regimul de executare cuprinde totalitatea regulilor, drepturilor, obligațiilor, programelor și activităților care urmăresc realizarea unei bune conviețuiri, astfel încât să încurajeze comportamente, atitudini și abilități care să influențeze reintegrarea socială, iar conform art. 43 al. 1 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013, “Deținuții se supun regimului de executare stabilit”, situație în care nu este posibil ca deținutul să-și aleagă regimul de executare și, implicit, p____________ de executare a pedepsei.

Pe de altă parte, în mod corect a subliniat judecătorul de supraveghere că este în detrimentul oricărui deținut menținerea sa, în mod nejustificat, în regimurile superioare ca grad de severitate, scopul executării pedepsei nefiind acela de a rămâne în regim închis până la expirarea pedepsei, cu toate restricțiile și măsurile de pază și supraveghere aferente acestui regim, ci acela de a permite deținutului ca în mod progresiv să treacă în regimurile inferioare ca grad de severitate.

Cu privire la termenul pentru următoarea reanaliză, stabilit de comisia de individualizare după 22.09.2019, dată care constituie data expirării termenului pedepsei -consemnată în raportul nr. 234/15.05.2019, instanța reține că în mod justificat judecătorul de supraveghere a subliniat că această dispoziție a comisiei este contrară reglementării legale și în egală măsură inutilă, astfel că, față de dispozițiile art. 40 al. 14 din Legea nr. 254/2013, în mod corect  judecătorul de supraveghere a stabilit termenul de 2 luni, calculat de la analiza în comisia de individualizare a regimului, respectiv de la data de 15.05.2019, pentru ca dreptul deținutului de a fi reanalizat în timp rezonabil cu privire la regimul de executare să nu fie încălcat.

Având în vedere cele de mai sus, instanța, în baza art. 40 alin. 22 rap. la art. 39 alin. 14-19 din Legea nr. 254/2013, va respinge ca nefondată contestația formulată de petentul S_______ D__ împotriva încheierii nr. 131/28.05.2019 dată de judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului O_____ în dosar  nr. 129/B/2019, încheiere pe care o va menține în totalitate. 

În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, va fi obligat petentul, aflat în culpă procesuală,  la plata sumei de 50 lei, cheltuielile judiciare în favoarea statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

În baza art. 40 alin. 22 rap. la art. 39 alin. 14-19 din Legea nr. 254/2013, respinge ca nefondată contestația formulată de petentul S_______ D__ , fiul lui A_____ și M_____-M____, ns. la 24.07.1962, CNP xxxxxxxxxxxxx, în prezent deținut în P____________ Satu M___, împotriva încheierii nr. 131/28.05.2019 dată de judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului O_____ în dosar  nr. 129/B/2019, încheiere pe care o menține în totalitate. 

În baza art. 275 alin. 2  Cod procedură penală obligă petentul la plata sumei de 50 lei, cheltuielile judiciare în favoarea statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 27.06.2019.

Președinte, Grefier,

            I___-M_____ R______ I____-N_______ C_____

Red. jud. I.M.R.

Tehnored. gref. I.N.C.

5 ex./11.07.2019

– 1 comunicare petent în P____________ Satu M___ 

– 1 comunicare cu adresă la P____________ Satu M___

– 1 comunicare cu adresă la P____________ O_____-J .S/ 11.07.2019 

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA O_____- JUDEȚUL BIHOR

SECȚIA PENALĂ

  O_____,  Parcul T_____, nr. 10, jud. Bihor

Tel: +xxxxx-412.047

Fax : +xxxxx-432.758

Cod operator date cu caracter personal 3161

Dosar nr.XXXXXXXXXXXXX

Emisă la    11.07.2019

CĂTRE,

P____________ SATU M___

Evidență deținuți

Alăturat prezentei, în baza art. 407 al.1 Noul Cod procedură penală, vă comunicăm o copie a sentinței penale  nr. 894/2019  pronunțată în dosar cu nr. de mai sus al Judecătoriei O_____, privind pe numitul S_______ D__ , fiul lui A_____ și M_____-M____, ns. la 24.07.1962, CNP xxxxxxxxxxxxx, în prezent deținut în P____________ Satu M___, pentru luare la cunoștință.

Precizăm că s-a comunicat separat  deținutului o copie a   sentinței sus-amintite, în plic închis. 

                     Președinte, Grefier,

              I___-M_____ R______ I____-N_______ C_____

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA O_____- JUDEȚUL BIHOR

SECȚIA PENALĂ

  O_____,  Parcul T_____, nr. 10, jud. Bihor

Tel: +xxxxx-412.047

Fax : +xxxxx-432.758

Cod operator date cu caracter personal 3161

Dosar nr.XXXXXXXXXXXXX

Emisă la  11 .07.2019

CĂTRE,

P____________ O_____

Biroul judecătorului de supraveghere 

Alăturat prezentei, în baza art. 407 al.1 Noul Cod procedură penală, vă comunicăm o copie a sentinței penale  nr. 894/2019  pronunțată în dosar cu nr. de mai sus al Judecătoriei O_____, privind pe numitul S_______ D__ , fiul lui A_____ și M_____-M____, ns. la 24.07.1962, CNP xxxxxxxxxxxxx, în prezent deținut în P____________ Satu M___, pentru luare la cunoștință.

Precizăm că s-a comunicat separat  deținutului o copie a   sentinței sus-amintite, în plic închis. 

De asemenea, vă restituim dosarul dvs. nr. 129/B/2019.

                     Președinte, Grefier,

              I___-M_____ R______ I____-N_______ C_____

Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer Romania pentru Fundatia RoLII.

Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro