Arme româneşti de panoplie aliniate în stare latentă pentru stagiul militar obligatoriu
Recentele ceremonii aniversare la un secol de la înfiinţarea Armatei de Nord Transilvania au readus în dezbatere subiectele delicate privind rezerva de cadre, desfiinţată după suspendarea stagiului militar obigatoriu şi modernizarea tehnicii de luptă în cazul unui conflict real, tot mai probabil în actualul context regional. Tinerii au putut afla câte ceva despre tehnica utilizată în cele două conflagraţii mondiale, dar şi despre contribuţia inginerilor români la producerea sau adaptarea unor arme.
Expoziţiile cu tehnică actuală de la unităţile miitare din Someşeni şi exponatele din Sala Tradiţiior, extinsă cu noi argumente au atras atenţia curioşilor. Chiar dacă peste tehnica predominantă de inspiraţie sovietică, au apărut mijloace moderne, în domenii precum comunicaţiile sau asistenţa medicală, supravieţuiesc încă şi elemente de tehnică militară românească.
Reuşeşte să stea semeţ printre transportoarele amfibii blindate, produse în ţară sub licenţă rusească, un DAC produs la Roman, pe care a fost montat un aruncător de rachete sol- sol. Camionul bate 4 decenii bune, dar în ciuda unui fum dens la eşapament, reuşeşte să fie folositor, în marşurile lungi spre poligoanele de tragere din Carpaţi, spre care se îndreaptă anual.
Spre poligonul de tragere, două tancuri adaptate pe Carpaţi, pe un şasiu de maşină de luptă a infanteriei, atrag încă privirile, chiar dacă sunt scoase din uz. Echipate într-o perioadă de dezvoltare a producţiei româneşti de tehnică militară, acestea fac tranziţia spre un model nou, despre care nu se vorbeşte încă oficial. Ministrul a confirmat eforturile din perioada următoare de dotare a armatei cu autovehicule de luptă.
„Vom demara în acest an activitatea de achiziţie de corvete navale, TAB-uri şi camioane multifuncţionale”, ne-a declarat ministrul Apărării.
Parada militară din centrul oraşului atrage totdeauna atenţia curioşilor, mai aes acum, când prezintă toate marile unităţi de pe raza de acţiune a Diviziei 4 Infanterie Gemina, forţa de apărare aniversată astăzi. În urmă cu un secol lua fiinţă, chiar în ziua în care România intra în războiul mondial, împotriva alianţei puterilor centrale.
De la import de arme la producător regional
Sala Tradiţiilor din sediul comandamentului fostei Armate a 4-a Transilvania, extinsă cu numeroase echipamente, conţine şi elemente de strategie care au dus în final la victorie. Custodele expoziţiei, colonelul Rareş Baciu ne explică de ce românii au intrat în război cu arme de toate provenienţele, mai puţin româneşti.
„Armata Română avea în dotare arme ruseşti, franţuzeşti, austro-ungare, achiziţionate în perioada care a precedat intrarea în război. Nu deţineam în acea vreme fabrici de armament”, ne-a relatat Rareş Baciu.
Lucrurile s-au schimbat radical după ce de-al doilea război mondial. Fabricile de armament au demarat producţia proprie, după licenţe sovietice sau occidentale. Un pistol mitralieră de calibrul 8 mm produs la Cugir, se lăfăie printre precursoarele AKM. Mitraliere de mare calibru, germane şi ruseşti, cu orificii de răcire cu apă, completează sala armelor ante şi postbelice, pe care le vedem doar în filme.
Arma de asalt AKM rămâne arma de bază în armata română, chiar dacă pentru economie s-a recalibrat de câţiva ani, trecând de la 7,62 mm la 5,45 mm.
Enigma a decriptat numele învingătorilor
Armata Română a beneficiat în permanenţă de tehnică de vârf în spionaj, iar martor este un aparat de decriptat mesaje, folosit până în anii 80, abia astăzi declasificat. ENIGMA a stat la baza mai multor scenarii de film, iar cele mai performante armate străine o exploatau în mod curent. Legenda speculată de una din ecranizări pun înfrângerea germanilor şi pe seama recuperării unui caiet cu coduri, care însoţea neglijent aparatul Enigma pe un submarin distrus.
Expoziţia tratează şi din punct de vedere financiar perioada războiului, cu câteva exemplare ale colecţiei numismatului Emil Moritz. O bancnotă de 24 de lei din Transnistria, din perioada celui de-al doilea rîzboi mondial este capul de afiş al bancnotelor de ocupaţie şi de lagăr.
Un medalion al generalului Virgil Bădulescu, cel care a înfiinţat arma vânătorilor de munte stă la loc de cinste în expoziţie, cu mai multe însemne care marchează sporturile obligatorii, schiul şi alpinismul, făcând din aceşti combatanţi ostaşi de elită ai armatei.
Nostalgicii perioadei comuniste pot revedea stemele de pe drapelul naţional, uniformele epocii dar şi mantia eroilor, celor decoraţi cu ordinul suprem Mihai Viteazul al Armatei pe front.
Printre noutăţile expoziţiei am consemnat machetele realizate după tehnica de luptă, care pot fi telecomandate şi macheta din teren cu lupta elevilor martiri de la Şcoala Militară din Lipova, decimată la 23 august, după întoarcerea armelor împotriva gemanilor. A fost de altfel momentul care l-a impresionat cel mai mult pe Mihnea Motoc, ministrul Apărării, prezent la manifestări şi inaugurarea expoziţiei.
„Scena terenului de luptă a acelor copii aruncaţi în luptă la 23 august m-au impresionat cel mai mult”, ne-a relatat fără ezitare ministrul Apărării Mihnea Motoc.
Proiectul de pregătire voluntară a tinerilor a fost elaborat de la Cluj
„Proiectul de pregătire militară ale şcolarilor şi studenţior a fost transmis Marelui Stat Major, ne-a declarat iniţiatorul său, gen Ioan Manci, comandantul Diviziei 4 Infanterie Gemina.
Ministrul Mihnea Motoc susţine că proiectul este unul care merită interes.
„Forma de antrenare voluntară într-o perioadă de concentrare a tinerilor este un moment de bun augur pentru constituirea rezervei voluntare. Legea rezervistului voluntar care intră în vigoiare a 1 ianuarie 2017 implică un număr de 2.700 de persoane pe care contăm”, a declarat Mihnea Motoc.