Un eveniment special, punerea în scenă a piesei lirice Castelul Prinţului Barbă Albastră  va avea loc pe data de 16 Ianuarie, de la ora 19:00, pe scena Operei Maghiare.

De multe ori simțim în eul nostru și nu numai, lipsa interpretării și prelucrării eficiente privind facilitatea de a accepta o piesă de operă.  De această dată, această explicare vine direct ,,acasă”, astfel opera într-un act intitulată ,,Castelul Prințului Barbă-Albastră” al compozitorului Bartók Béla va fi prezentată scurt de către maestrul Jankó Zsolt, dirijorul Operei  Maghiare din Cluj înainte de începerea acesteia.

Povestea începuturilor şi a premierei

Libretul conceput de Balázs Béla după povestea fraţilor Perrault şi transpus sub forma unei balade moderne cu influenţe populare (preluate din culegerile de folclor ale lui Bartók şi Kodály – balada Molnár Anna şi altele), a fost scris iniţial în 1908 pentru acesta din urmă (coleg de cameră cu poetul în vremea studenţiei). Libretul a fost publicat în 1910 fiind dedicat în final atât lui Bartók cât şi lui Kodály. Bartók însă l-a preluat imediat fiind motivat să termine opera în 1911 pentru a prinde data de înscriere la concursul Erkel Ferenc. O a doua competiţie organizată de editura Rózsavölgyi avea data de înscriere în 1912 ceea ce l-a încurajat pe Bartók să facă anumite modificări pentru a corespunde cerinţelor concursului. Se ştiu puţine despre concursul Erkel însă este cert, ,,Castelul prinţului Barbă-Albastră” nu a câştigat premiul. De asemenea juriul de la cea de a doua competiţie a concluzionat că opera „nu este destul de dramatică” având doar două personaje. În 1913 Balázs a lansat libretul în versiunea teatrală, rostită, alături de care, Bartók a cântat un program de piese în recital. În 1915 cu amărăciune îi scria tinerei sale soţii Ziegler-Bartók Márta căreia îi este dedicată opera: „Acum ştiu că nu o voi auzi niciodată cântată în acestă viaţă. Mi-ai cerut să o cânt pentru tine, îmi este teamă că nu voi putea. Totuşi voi încerca, pentru a o putea jeli împreună”.

Autorităţile artistice ungare nu au înţeles mesajul şi modernitatea operei ,,Castelul prinţului Barbă-Albastră” şi aceasta a aşteptat o montare până în 1918 (când, aflat la cârma Teatrului de Stat din Ungaria, Bánffy Miklós l-a susţinut pe Bartók, alături de un grup de entuziaşti realizând scenografia şi costumele premierei.) Este adevărat că „drumul” către reuşită a fost anticipat de succesul poemului coregrafic Prinţului cioplit din lemn al cărui premieră a avut loc în 1917, ambele reprezentaţii avându-l la pupitrul dirijoral pe Egisto Tango. Valoarea a învins ca întotdeauna. Bartók însuşi a asistat la repetiţiile operei şi a insistat să se respecte partitura şi interpretarea în stil parlando-rubato, apropiat de balada populară.

În pofida eşecurilor debutului şi a miopiei autorităţilor artistice ale vremii, ,,Castelul prinţului Barbă-Albastră” a reuşit să se înscrie în pleiada celor mai valoroase opere ale modernităţii muzicale „…fiind pentru Ungaria ceea ce este Pelleas pentru Franţa. O capodoperă, un geyser musical de şaizeci de minute, de un tragism concentrat, care nu-ţi lasă decât o singură dorinţă: aceea de a o reasculta.” (citat de Kodály Zoltán)

(Mirela Mercean-Ţârc)

Rolul principal este interpretat de către Szabó Bálint, artist renumit pe plan internațional,  în timp ce rolul lui Judit este interpretată de către Meláth Andrea, deținătoarea premiilor Érdemes Művész și Liszt Ferenc.  Cei doi invitați care  joacă în acest spectacol, învită publicul doritor, după terminarea spectacolului în foaierul operei la o dezbatere privind procesul de creație.

Opera este regizată de către renumitul Szinetár Miklós, deținător al premiului Kossuth.