Povestea rampei de gunoi a Clujului, cu istoria dezvoltării comunităţii de aici, prin evacuările succesive din oraş, a ajuns subiectul unei cărţi, denumită simplu Pata. Lansarea publică a producţiei editoriale a avut loc în clădirea UBB din centrul Clujului, chiar cu priejul zilei mondiale a locuirii.

Evacuaţii de pe strada Coastei nu sunt primii veniţi în cartierul Pata Rât de la marginea Clujului, dar nici ultimii. Au mai fost însă evacuări din oraş de-a lungul timpului, iar beneficiarii au ajuns la începuturi pe strada Cantonului, cum a fost aceea din Casa călăului. Dalasul este o altă parte a comunităţii, perimetrul în care locuiesc cei care scormonesc pe rampa de gunoi.

Activitii transformaţi în editori spun că locuitorii de la Pata Rât, marginalizaţi de către autorităţi, fac de fapt selectarea deşeurilor oraşului, în condiţii toxice, iar clujenii ar trebui să le fie recunoscători. “Cartea reflectă condiţiile acestora dure de viaţă”, spune activistul Adrian Dohotaru. Cartea relatează şi despre protestele organizate în oraş cu locuitorii din cartierul rău famat.

“Statul profită de pe urma lor, aceştia lucrează la serviciile de salubrizare sau în construcţii, dar îi lasă să-şi găsească singuri casă, fără a-i sprijini”, consideră profesorul universitar Eniko Vincze, at editor al volumului.

Soluţia editorilor cărţii este creşterea fondului imobiliar construit de către Primărie şi modificarea criteriilor de acces, astfel ca şi persoanele defavorizate din preajma gropii de gunoi să poate ajunge pe liste cu şanse.

Autobiografii susţin că nu s-au adaptat a viaţa din vecinătatea rampei de gunoi şi că nu vor înceta să spere că vor reveni cândva înapoi în oraş.

Cartea Pata, apărută la Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, prin efortul editorilor Adrian Dohotaru, Hajnalka Harbula, Eniko Vincze, cuprinde pe mai mult de 400 de pagini, capitole precum istoria locului, marşul de solidaritate, interviuri cu rezidenţi şi activişti, perspective.