Bătălia pentru anihilarea virusului pandemic nu se duce doar cu halatele albe. O confruntare dură o duc şi juriştii. Iar cei ce susţin prevalenţa drepturilor cetăţeneşti, în faţa constrângerilor sanitare câştigă teren.

Deschizător de drumuri a fost maramureşeanul Ioan Longa. Sosit de la muncă din Germania, în iunie, bărbatul a fost trimis în izolare la domiciliu, de către DSP şi Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei Maramureş. Pentru că nu ar fi respectat izolarea, a fost obligat să intre în carantină.

Judecătoria Baia Mare a ridicat măsura autorităţilor sanitare, motivând că nu există niciun document, care să indice pe ce bază legală s-a dispus carantinarea lui Longa.

Dispune încetarea de îndată a măsurii carantinării instituţionalizate instituite împotriva reclamantului începând cu data de 13.06.2020 şi, în consecinţă, punerea acestuia în stare de libertate.

După succesul individual din Maramureş, a venit primul succes de grup, al locuitorilor din comuna prahoveană Gornet. Aceştia au anulat în iulie, la Curtea de Apel Bucureşti, ordinul şefului DSU, Raed Arafat, privind carantinarea comunei.

Anulează Ordinul şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă privind instituirea carantinei zonale în localitatea Gornet Prahova.

DSU a pretins că numărul persoanelor infectate cu SARS CoV 2 ar fi fost mai mare decât în realitate. Localnicii au anunţat că vor solicita despăgubiri individuale separate, pentru pagubele pricinuite de carantinarea nejustificată.

Au scăpat de carantină prin decizie a instanţei Curţii de Apel Bucureşti şi locuitorii din Seleuş Arad. Aceştia au susţinut că ordinul de carantinare le-a adus grave prejudicii economice, fiind împiedicaţi temporar să comercializeze legumele cultivate.

Admite în parte acţiunea. Anulează Ordinul DSU. Respinge capătul de cerere având ca obiect plata daunelor morale, ca neîntemeiat.

Cod ECLI    ECLI:RO:JDBMR:2020:001.xxxxxx

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MARAMUREȘ

JUDECĂTORIA BAIA M___

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX            Cod operator 4193

SENTINȚA CIVILĂ NR. 3787

Ședința publică din 18 iunie 2020

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: C_____ C_______ P__

GREFIER: A_____ S_____ P__

Pe rol este soluționarea cererii formulate de reclamantul L____ I___, în contradictoriu cu pârâții DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEȚULUI MARAMUREȘ și C______ JUDEȚEAN DE C_________ ȘI C________ A INTERVENȚIEI MARAMUREȘ, M.A.I., DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ, INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ, INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ „GH. P__ DE BĂSEȘTI” AL JUD. MARAMUREȘ, în calitate de coordonatori ai Centrului Județean de C_________ și C________ a Intervenției Maramureș , având ca obiect ordonanță președințială.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă în reprezentarea reclamantului lipsă, d-nul avocat A_____ R____, iar în reprezentarea pârâtului C______ Județean de C_________ și C________ a Intervenției Maramureș, M.A.I., Departamentul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Gh. P__ de Băsești” al jud. Maramureș, în calitate de coordonatori ai Centrului Județean de C_________ și C________ a Intervenției Maramureș, d-nul consilier juridic M____ M_____ D__, lipsă fiind pârâta DSP Maramureș.

Procedura de citare este legal.

S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care arată că s-au depus la dosar, prin serviciul de registratură al instanței, la data de 17.06.2020, atât de către pârâta DSP Maramureș, cât și de către reclamant, câte un set de înscrisuri.

Reprezentantul pârâtului depune la dosar două procese verbale de constatare și sancționare a contravenției, arată că acestea au fost întocmite pe numele reclamantului, atât la Legea 61/1991, pentru că atunci când organele de poliție s-au dus la fața locului reclamantul le-a adus injurii, cât și actul administrativ prin care s-a luat măsura sancționării reclamantului pentru nerespectarea măsurii izolării la domiciliu, primul proces verbal fiind depus pentru a dovedi probitatea morală a reclamantului și pentru a arăta motivul pentru care cel de-al proces verbal nu este semnat de către reclamantul contravenient pentru luare la cunoștință deși este clar că a luat la cunoștință din moment ce era transportat la c______ de carantinare. Arată că în cuprinsul procesului verbal de sancționare pentru nerespectare a măsurii izolării este arătată baza legală, respectiv Legea 55/2020 pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei, care prevede că se pot lua măsuri pentru asigurarea sănătății comunităților, inclusiv, la art. 5 alin. 2 lit. d) instituirea carantinei sau a izolării la domiciliu.

Întrebat fiind de către instanță dacă prin respectivul proces verbal s-a dispus instituirea măsurii carantinării reclamantului, reprezentantul pârâtului arată că în cuprinsul procesului verbal s-a menționat încălcarea dispozițiilor art. 65 lit. i) din Legea 55/2020, respectiv nerespectarea măsurii izolării la domiciliu. Arată că, în opinia sa, calitatea procesuală pasivă aparține celor care au și constatat încălcarea acestor dispoziții, care, de altfel, au și încheiat procesul verbal, respectiv IPJ Maramureș, astfel cum este prevăzut și la art. 67 din Legea 55/2020, respectiv constatarea contravențiilor prevăzute la art. 65 se face de către personalul de control din cadrul DSU și agenți și ofițerii de poliție pentru contravențiile prevăzute la art. 65 inclusiv lit. i) și personalul DSP pentru lit. i) și h), deci în funcție de personalul instituțiilor care se află în control la acea locație, aceștia pot constata contravenția și pot sancționa persoana respectivă, la art. 68 din același act normativ fiind prevăzut că acestor contravenții le sunt aplicabile dispozițiile OG 2/2001.

Instanța pune în discuția reprezentantului reclamantului dacă, raportat la excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de ambii pârâți, înțelege să-și extindă cadrul procesual prin chemarea în judecată și a altor persoane.

Reprezentantul reclamantului apreciază că IPJ Maramureș nu are calitate procesuală în prezenta cauză, fiind doar un organ constatator, care trebuie să aplice sancțiunea prevăzută de lege, nicidecum să dispună carantinarea. Arată că, din punct de vedere juridic, starea de alertă presupune măsura autoizolării, adică a unei dispoziții benevole a persoanei, iar în înscrisurile depuse la dosar se face vorbire doar despre măsura izolării nu a autoizolării, iar procesul verbal depus la dosar face, eventual, dovada că nerespectarea măsurii autoizolării a condus la carantinare. Învederează instanței că nu înțelege să-și extindă cadrul procesual, IPJ Maramureș nu are calitate procesuală în cauză, acesta întocmind doar un proces verbal care poate fi contestat de către reclamant, IPJ Maramureș nu face anchete epidemiologice nici nu ia vreo măsură în baza vreunei dispoziții legale care să impună carantinarea, fiind doar instituția care aplică sancțiunile pentru nerespectarea măsurilor legale, făcând o paralelă cu mandatul de arestare, IPJ doar îl pune în aplicare nu îl emite, arestarea fiind dispusă de instanță.

Instanța pune în discuția părților care este instituția care a dispus măsura carantinării.

Reprezentantul reclamantului arată că, din punctul său de vedere, măsura poate fi dispusă doar de C______ Județean de C_________ și C________ a Intervenției Maramureș, M.A.I., Departamentul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Gh. P__ de Băsești” al jud. Maramureș, această instituție fiind cea care emite înscrisuri, constată stări de fapt, le suprapune peste star ile de drept, în raport, bineînțeles, și de ancheta întocmită de DSP la intrarea în țară.

Instanța unește cu fondul atât excepția inadmisibilității cererii de emitere a ordonanței președințiale, invocată de ambii pârâți, cât și excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de fiecare dintre pârâți.

Reprezentantul reclamantului arată că nu are alte cereri de formulat în probațiune.

Reprezentantul pârâtului arată că nu are alte cereri de formulat în probațiune.

În conformitate cu dispozițiile art. 258 Cod procedură civilă, instanța încuviințează administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar și constatând cauza lămurită, în baza art. 244 Cod procedură civilă declară terminată cercetarea procesului.

În temeiul art. 392 Cod procedură civilă, instanța deschide dezbaterile asupra fondului și acordă cuvântul pe excepțiile invocate și pe fondul cauzei.

Reprezentantul reclamantului solicită admiterea cererii de ordonanță președințială, apreciind ca fiind îndeplinite condițiile prevăzute la art. 997 Cod procedură civilă, față de reclamant  existând aparența de drept, aceasta trebuind coroborată cu înscrisurile pe care reclamantul le-a depus la dosar și cu care a făcut dovada că în acea perioadă a lucrat în străinătate, în cauza de față fiind îndeplinite dispozițiile art. 1 pct. 6 lit. k) din Anexa 2 la Legea 394/2020 care prevăd că sunt exceptați de la măsura autoizolării, respectiv a carantinei instituționalizate persoanele care exercită lucrări în străinătate în baza unui contract de muncă sau de prestări servicii a angajatorului principal, este adevărat că în contractul de prestări servicii încheiat între angajatorul reclamantului și societatea germană nu se face mențiune despre țara unde se desfășoară activitatea, unde se prestează muncă, dar prin înscrisurile depuse de angajatorul reclamantului s-a dovedit că acesta a fost plecat în Germania, eliberându-se și o adeverință medicală pentru reclamant, prin care, la acea dată, se atesta că este clinic sănătos. Pe de altă parte, arată că prin HGR 465/2020 se modifică art. 1 pct. 1, 2, 3 și 4 așa cum era prevăzut acesta în HGR 394/2020, astfel încât, aplicând principiul legii mai favorabile, nici măcar în timpul stării de urgență sau a stării de alertă legile neputând fi aplicate decât dacă sunt în vigoare, se poate constata că după data de 15.06.2020 nu mai există temei pentru ca HGR 394/2020 să mai producă efecte, având în vedere că aceasta a fost modificată prin HGR 465/2020. De asemenea, arată că potrivit dispozițiil or art. 20 alin. 2 din Constituția României, cu raportare la art. 5 alin. 2 din CEDO și cu art. 2 din Protocolul 4 și art. 44 alin. 1 din Constituția României, există un conflict de natură legală dintre două dispoziții legale, iar judecătorul, în opinia sa, trebuie să aibă în vedere legislația în vigoare la data la care a fost investit cu cererea de chemare în judecată, iar după data de 15.06 .2020 dispoziți ile acelui articol nu mai era u în vigoare, fiind modificat în tot. Arată că instanța va trebui să analizeze dacă reclamantul, pe baza înscrisurilor depuse la dosar, se încadrează în excepția prevăzută de art. 1 pct. 6 lit. k) din Anexa 2 la Legea 394/2020 sau trebuia sa fie autoizolat. De asemenea, arată că, având în vedere că în răspunsul întocmit de DSP Maramureș s-a menționat în mod eronat întreg CNP-ul persoanei căreia i se adresează, este foarte posibil ca, de fapt, răspunsul să nu vizeze persoana reclamantului, ci o altă persoană care într-adevăr nu s-a încadrat în excepțiile prevăzute de lege. Pentru toate aceste motive, solicită a se constata că în favoarea reclamantului există aparență de drept. Cu privire la celelalte condiții, arată că dacă s-ar admite excepția inadmisibilității, atunci însăși dispozițiile art. 1 pct. 6 lit. k) nu mai pot fi aplicate, nu mai are importanță dacă ești agent economic sau îți desfășori activitatea în străinătate, atâta timp cât nu ești conducător auto de TIR. Solicită respingerea excepției inadmisibilității, pentru toate aceste motive și având în vedere că nici Codul de procedură civilă nu prevede un alt tip de procedură prin care persoana care se consideră lezată în drepturile sale civile să se adreseze unei instanțe de judecată și care să analizeze dacă se încadrează sau nu într-o anumită dispoziție legală.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a DSP Maramureș, arată că aceasta are calitate procesuală pasivă pentru că avea obligația să întocmească ancheta epidemiologică la intrarea în țară, aceeași instituție comunicând înscrisul în cuprinsul căruia a menționat un CNP eronat, care nu aparține reclamantului, motiv pentru solicită respingerea excepției invocate; în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului de rândul II, arată că aceasta are calitate procesuală pasivă în cauză pentru că este instituția prevăzută de legiuitor să aplice dispozițiile legale în timpul stării de urgență, sau a stării de alertă, fiind instituția care poate să dispună cu privire la izolarea sau carantinarea peroanelor, solicită respingerea excepției invocate.

Concluzionând, arată că în prezent nu mai este în vigoare o dispoziție legală potrivit căreia reclamantul ar trebui să rămână în carantină, doar dacă HGR 394/2020 ar acționa retroactiv, ceea ce este legal imposibil, motiv pentru care solicită respingerea excepțiilor invocate și admiterea cererii de emitere a ordonanței președințiale, fără cheltuieli de judecată.

Reprezentantul pârâtului solicită respingerea cererii de emitere a ordonanței președințiale, pentru motivele arătate oral atât în ședința de la termenul anterior de judecată, cât și pentru motivele arătate la acest termen de judecată, solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive, având în vedere că instituția pe care o reprezintă este doar o instituție temporară, cu rol de asistență decizională, nu are personalitate juridică, funcționează vremelnic, doar faptic funcționând în aceeași locație cu ISU Maramureș, iar cu privire la excepția inadmisibilității cererii solicită admiterea acesteia, arată că a expus pe larg la termenul anterior de judecată motivele pentru care apreciază că nu sunt îndeplinite cumulativ toate condițiile de admisibilitate, este adevărat că există o aparență de drept, dar trebuie să fie îndeplinite cumulativ toate condițiile, respectiv se prejudiciază fondul, întrucât prin pronunțarea unei sentințe în această cauză nu mai rămâne nimic suspensiv, care s-ar rezolva pe calea unei alte acțiuni, nu este vremelnică și nu este îndeplinită condiția urgenței, la aprecierea căreia trebuie avut în vedere și caracterul cert al viitoarei pagube și nu a unei posibile pagube, respectiv să existe o pagubă certă cu o întindere certă. În ceea ce privește contractul la care a făcut referire reprezentantul reclamantului, arată că acesta este încheiat între două persoane juridice și nu există nicio identitate certă a persoanelor care lucrează, în România sau în afara ei pe acel contract, existând doar o similitudine de nume între numele reclamantului și cel al societății, dar fără o dovadă certă, motiv pentru care apreciază că nu pot fi reținute prevederile art. 1 pct. 6 lit. k) din Legea 394/2020 de care se prevalează reclamantul.

Reprezentantul reclamantului arată că, din punctul său de vedere și al jurisprudenței Curții de la Strasbourg, reclamantul nu trebuie să facă dovada existenței vreunei pagube când este vorba despre dreptul la libertate, această pagubă fiind prezumată absolut până când partea adversă sau partea interesată face dovada contrară.

Instanța reține cauza spre soluționare.  

J U D E C Ă T O R I A

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Baia M___ la data de 16.06.2020 sub nr. XXXXXXXXXXXXX, reclamantul L____ I___ a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții Direcția de Sănătate Publică a Județului Maramureș,  C______ Județean de C_________ și C________ a Intervenției Maramureș, MAI, Departamentul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul pentru Situații de Urgență ”Gh. P__ de Băsești” al Județului Maramureș, în calitate de coordonatori ai Centrului Județean de C_________ și C________ a Intervenției Maramureș, să dispună eliberarea  și ieșirea din carantină  instituționalizată de 14 zile, luată împotriva reclamantului la data de 13.06.2020.

În motivarea cererii, reclamantul a învederat instanței că împotriva sa a fost luată inițial măsura izolării la domiciliu, iar ulterior măsura carantinării instituționalizate, ca urmare a întoarcerii în România din Germania, deși se încadra în una dintre excepțiile prevăzute de dispozițiile HG nr. 394/2020, respectiv art. 1 pct. 6 lit. k)  din Anexa  2 din acest a ct normativ. 

Pârâta Direcția de Sănătate Publică a Județului Maramureș – DSP  Maramureș a depus întâmpinare, prin care a invocat  excepția lipsei „capacității procesual pasive”, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii de emitere a ordonanței președințiale ca inadmisibilă, arătând în motivarea întâmpinării, în esență, că persoana fizică nu a făcut dovada că este angajat al operatorului economic care are raporturi contractuale cu un beneficiar din afara teritoriului țării, în motivarea excepției arătând că fapta care a atras carantinarea instituționalizată a fost constatată de către organul de poliție competent, astfel încât consideră aceste împrejurări ca reprezentând un argument în susținerea lipsei capacității procesual pasive a DSP Maramureș, invocând de asemenea și excepția inadmisibilității formulării cererii de emitere a ordonanței președințiale, argumentând în sensul neîndeplinirii condițiilor legale.

De asemenea, C______ Județean de C_________ și C________ a Intervenției Maramureș, MAI Departamentul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Gh. P__ de Băsești” al Județului Maramureș în calitate de coordonatori ai Centrului Județean de C_________ și C________ a Intervenției Maramureș, prin reprezentant în fața instanței, a invocat excepția inadmisibilității cererii de emitere a ordonanței președințiale, arătând în esență că în cauză nu sunt îndeplinite cumulativ toate condițiile de admisibilitate privind emiterea ordonanței președințiale, respectiv urgența, neprejudecarea fondului cât și caracterul provizoriu sau vremelnic al măsurilor dispuse, cât și excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că nu instituția chemată în judecată a dispus măsura carantinării instituționalizate.

Pe fondul cauzei ambii pârâți au arătat că documentele depuse în probațiune, respectiv Contractul cu societatea Muller cu sediul în Germania pe care îl deține L___ Expo Forest al cărei administrator și angajat este reclamantul nu este de natură a atrage aplicabilitatea art. 1, pct.6, lit. k) din Anexa 2 din  HG 394/2020.

La dosar au fost depuse în probațiune înscrisuri.

Cererea a fost legal timbrată.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

Analizând cu prioritate excepția inadmisibilității cererii de emitere a ordonanței președințiale invocate de pârâta DSP Maramureș prin întâmpinare, și oral, în ședința publică din data de 17.06.2020, de către reprezentantul Centrului Județean de C_________ și C________ a Intervenției Maramureș, MAI, Departamentul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Gh. P__ de Băsești” al Județului Maramureș, în calitate de coordonatori ai Centrului Județean de C_________ și C________ a Intervenției Maramureș, instanța, examinând condițiile impuse de dispozițiile art. 997 Cod procedură civilă, conform cărora „ instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executăr i”, constată că toate condițiile impuse de lege apar ca fiind îndeplinite, în privința admisibilității cererii de ordonanță președințială, respectiv: urgența, condiție care apare ca fiind îndeplinită prin raportare la obiectul cauzei, care privește încetarea unei măsuri privative de libertate, respectiv a carantinării instituționalizate și care prin sine implică o urgență  de natura aceleia care să poată justifica formularea unei astfel de cereri pe calea ordonanței președințiale, singura procedură prevăzută de  Codul de procedură civilă care permite pronunțarea unei soluții     într-un termen care să nu lipsească implicit de efecte cererea formulată, și aceasta în condițiile în care măsura contestată a fost luată teoretic  pentru un interval de 14 zile, a nu da eficiență în sensul legii acestei condiții ar însemna ca reclamantului să-i fie îngrădit accesul liber la justiție, în mod implicit, lucru care s-ar fi întâmplat  dacă urgența, ca și condiție de admisibilitate a acțiunii, nu ar fi fost reținută ca fiind îndeplinită, de asemenea  fiind vorba despre o măsură privativă de libertate existența unui prejudiciu este implicită.

Cu privire la condiția vremelniciei,  instanța, reține, de asemenea, că ș i aceasta este îndeplinită, prin raportare la faptul că  măsura supusă analizei instanței, luată împotriva reclamantului, este ea însăși una provizorie, respectiv cu caracter vremelnic, astfel încât se poate aprecia că procedura de soluționare împrumută caracterul provizoriu al măsurii care face obiectul analizei și cenzurii instanței, prin ea însăși măsura instituită împotriva reclamantului, având un caracter provizoriu, și-ar fi încetat efectele într-un interval de 14 zile de la momentul adoptării acesteia, așadar, pe fondul acestei analize, implicit și hotărârea pronunțată în prezenta procedură are efecte vremelnice, nefăcând altceva decât, în mod efectiv, să reducă termenul pentru care a fost instituită măsura carantinării instituționalizate, condiția neprejudecării fondului putând fi considerată de asemenea ca fiind îndeplinită, în condițiile în care, așa cum am mai arătat, neexistând un fond al dreptului, tocmai prin prisma caracterului provizoriu al măsurii luate, nu există nici posibilitatea prejudecă rii acestuia.

În consecință, cererea formulată apare ca fiind admisibilă,  sub aspectul condițiilor analizate, existând inclusiv aparența de drept în favoarea reclamantului, despre care vorbește textul legal, cu atât mai mult cu cât, măsura supusă analizei instanței nu a fost dispusă printr-un act de procedură care să prevadă o altă posibilitate de a fi cenzurat de către instanța de judecată. Din analiza actelor depuse la dosarul cauzei tocmai de către pârâți, rezultă  că măsura carantinări instituționalizate luată față de reclamant nu a fost dispusă în mod efectiv prin niciun înscris sau act, indiferent de denumirea acestuia și indiferent de instituția de la care ar fi emanat, în care să se prevadă temeiul de drept în baza căruia a fost luată măsura, momentul la care a fost luată măsura, termenul pentru care a fost luată măsura și în mod obligatoriu  calea de atac pe care cel împotriva căruia a fost luată măsura o poate exercita  împotriva măsurii luate, oricum ar fi definită acea cale de atac: plângere, contestație, etc., fiind imposibil de acceptat ca o măsură restrictivă de drepturi și privativă de libertate să poată fi luată împotriva unui cetățean în lipsa unui act de procedură și pe care act acesta să nu-l poată contesta în fața instanței, în condițiile în care dispozițiile art. 23 alin 1 din Constituția României prevăd în mod expres: „( 1) Libertatea individuală și siguranța persoanei sunt inviolabile.” , la alin. 13 al aceluiași articol arătându-se și faptul că: ”( 13) Sancțiunea privativă de libertate nu poate fi decât de natură penală ”.

Astfel, lipsa unui act de procedură prin care s-a luat măsura supusă analizei  cât și lipsa unei căi de atac specifice  puse la îndemâna reclamantului, face cu atât mai admisibilă cenzurarea acestei măsuri pe calea ordonanței președințiale, care reprezintă dreptul comun în materie, atâta timp cât nu poate fi vorba în cauză, sub nicio formă, despre o răspundere penală. Mai mult decât atât, în absența oricărui act prin care să se fi dispus luarea măsurii privative de libertate, apare ca fiind imposibil de calculat termenul de 14 zile pentru care această măsură se pretinde că a fost instituită, niciunul dintre înscrisurile depuse la dosar în probațiune nu face dovada momentului la care reclamantul a fost plasat în carantină  prin indicarea zilei și a orei, în acest sens, reprezentantul Centrului Județean de C_________ și C________ a Intervenției Maramureș, MAI Departamentul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Gh. P__ de Băsești” al Județului Maramureș, în calitate de coordonatori ai Centrului Județean de C_________ și C________ a Intervenției Maramureș, a depus la dosarul cauzei, la solicitarea instanței, în sensul de a fi depus la dosar actul de procedură prin care   s-a dispus instituirea măsurii, doar două procese verbale de contravenție, respectiv  procesul verbal __________ nr. xxxxxxx  și procesul verbal __________ nr. xxxxxxx ambele din data de 13.06.2020 prin care reclamantul a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de dispozițiile art. 65 lit. i) din Legea 55/2020 și respectiv art. 2 pct. 1 din Legea 61/1991, fără ca măsura carantinării instituționalizate să fi fost dispusă în cuprinsul proceselor verbale ca o eventuală sancțiune complementară, măsura nefiind nici măcar amintită în cuprinsul acestora, astfel încât, sub nicio formă nu se poate considera că, măsura privativă de libertate supusă analizei instanței  a fost dispusă  prin intermediul proceselor verbale indicate mai sus, așa cum a susținut reprezentantul pârâtului C______ Județean de C_________ și C________ a Intervenției Maramureș, MAI Departamentul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Gh. P__ de Băsești” al Județului Maramureș, în calitate de coordonatori ai Centrului Județean de C_________ și C________ a Intervenției Maramureș, acesta susținând  în fața instanței că măsura carantinării instituționalizate a fost luată în temeiul legii, respectiv a dispozițiilor art. 5 alin 2 lit. d) din Legea 55/2020.

Astfel, apare imposibil de acceptat ca, chiar și  în măsura în care  există un act normativ care să prevadă o anumită sancțiune sau măsură, în anumite condiții, pentru luarea respectivei măsuri, sau pentru aplicarea unei sancțiuni, să nu fie emis un act de procedură prin care aceasta să fie dispusă, în lipsa oricărui  astfel de act  prin care să se fi dispus luarea măsurii și durata ei, în care să fie indicat implicit momentul depunerii reclamantului în carantină, în cazul de față,  este imposibil de făcut dovada faptului că acesta se află într-o astfel de stare, aspect  de altfel, necontestat de către niciunul dintre pârâți. Pentru a avea adevărata reprezentare a viciilor din punct de vedere juridic a unei astfel de situații, prin analogie, se poate imagina ca, de exemplu, în materia dreptului penal, respectiv a dreptului procesual penal, împotriva unei persoane să se instituie o măsură privativă de libertate, justificată de existența unei dispoziții legale, însă fără să se emită un act de procedură în acest sens, altfel spus, ar echivala cu plasarea unei persoane în regim de detenție, pentru săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală,  în temeiul Codului penal, fără să existe o hotărâre judecătorească de condamnare în acest sens.

Cu atât mai mult, în susținerea celor argumentate anterior, instanța reține în constatarea admisibilității  cererii formulate de către reclamant și dispozițiile art. 21 alin 1-3  din Constituția României, potrivit cărora: ” (1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept. (3) Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil ”, termenul rezonabil în această materie, în mod evident presupune  o durată de soluționare care să nu depășească durata măsurii supuse analizei instanței, ordonanța președințială îndeplinind această cerință, apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime  putând fi pusă în discuție în această materie, cu atât mai mult cu cât în cauza de față se face vorbire despre o  măsură care îngrădește drepturi, libertăți și interese legitime.

Cu privire la probitatea morală a reclamantului adusă în discuție prin înscrisul depus în ședința publică din 18.06.2020 de către pârâtul C______ Județean de C_________ și C________ a Intervenției Maramureș, MAI Departamentul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Gh. P__ de Băsești” al Județului Maramureș, în calitate de coordonatori ai Centrului Județean de C_________ și C________ a Intervenției Maramureș, prin reprezentant, instanța reține că, pe lângă faptul că probitatea  înseamnă cinste , integritate, onestitate, aceasta nu prezintă niciun fel de relevanță în prezenta cauză, măsura carantinării instituționalizate nefiind dispusă în funcție de probitatea sau lipsa de probitate a persoanei.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a DSP Maramureș, invocată de aceasta prin întâmpinare, instanța, în primul rând interpretând faptul că pârâta, invocând „lipsa capacității procesual pasive” a intenționat de fapt să invoce excepția lipsei calității procesuale pasive, reține faptul că pârâta DSP Maramureș își conservă calitatea procesual pasivă în prezenta cauză având în vedere că în privința reclamantului  aceasta, prin adresa 8895 din 05.06.2020 a exprimat un punct de vedere, în atenția Centrului Județean de C_________ și C________ a  Intervenției Maramureș prin care arată că nu a putut realiza încadrarea solicitării reclamantului în unul din cazurile de excepție  reglementate de prevederile legale, respectiv art. 1, pct. 6 din Anexa 2 a HG 394/2020, punct de vedere  în baza căruia și prin raportare la care, așa cum rezultă din Adresa emisă de Ministerul Afacerilor Interne –Departamentul Pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Gh. P__ de Băsești ” al Județului Maramureș – C______ Județean de C_________ și  C________ a Intervenției Maramureș, a fost informat reclamantul că nu se încadrează în cazurile de excepție prevăzute  la art. 1 pct. 6 din Anexa 2 la HG 394/2020, astfel încât, pentru aceste considerente instanța va respinge excepția invocată, cu atât mai mult cu cât, potrivit dispozițiilor art. 6 alin 4 din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 414/2020: ” Direcția de sănătate publică județeană și cea a municipiului București comunică administratorului centrului de carantină încheierea perioadei de carantinare instituționalizată și se deplasează pentru eliberarea avizului epidemiologic la ieșirea din carantină a acestora ”, dispoziții care conferă în mod expres atribuții specifice DSP în materia gestionării carantinării instituționalizate, apărările invocate de către pârâta DSP Maramureș, conform cărora nu ea este cea care a dispus luarea măsurii, ci organul de poliție, ca sancțiune pentru nerespectarea măsurii izolării, prin raportare la dispozițiile legale precitate, nu prezintă  relevanță în cauză, în special și cu precădere având în vedere faptul că măsura contestată de reclamant nu a fost, în esență, dispusă de către nicio instituție eventual abilitată în acest sens, ci doar adusă la îndeplinire, eventual așa cum susține pârâta de către organele de poliție, și aceasta  în condițiile în care DSP Maramureș a fost singura instituție căreia i s-a solicitat și care și-a exprimat punctul de vedere, considerându-se abilitată în acest sens, cu privire la măsura luată împotriva reclamantului, fără a fi instituită.

În privința  excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C______ Județean de C_________ și C________ a Intervenției Maramureș, MAI Departamentul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Gh. P__ de Băsești” al Județului Maramureș în calitate de coordonatori ai Centrului Județean de C_________ și C________ a Intervenției Maramureș, instanța reține că  și acesta are calitate procesuală pasivă în această cauză, în esență prin raportare la aceleași considerente expuse anterior, instanța respingând astfel excepția invocată, pârâtul fiind cel care i-a comunicat reclamantului imposibilitatea aplicării în situația sa a cazurilor de excepție prevăzute de lege concluzie care a condus la luarea măsurii carantinării, cu atât mai mult cu cât, în concret instituția care a hotărât luarea măsurii nu poate fi identificată în lipsa oricărui act prin care să se fi dispus luarea acestei măsuri, iar instituțiile care alcătuiesc C______ Județean de C_________ și C________ a intervenției Maramureș din C_____ Inspectoratului general pentru Situații de Urgență, respectiv Inspectoratul pentru Situații de Urgență „G_______ P__ de Băsești” Maramureș, sunt cele la care fac referire în mod expres dispozițiile legale, respectiv art., 67  din Legea 55/2020, potrivit cărora: ” Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 65 și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 66 se fac de către subofițeri și ofițeri de pompieri și protecție civilă cu atribuții de îndrumare, control și constatare, anume desemnați de inspectorul general. (2) Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 65 și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 66 se fac de către:a) inspectorii de muncă, pentru contravențiile prevăzute la art. 65 lit. a), q) și r); b) personalul de control din cadrul Departamentului pentru Situații de Urgență, precum și subofițerii și ofițerii de pompieri și protecție civilă, pentru contravențiile prevăzute la art. 65 lit. b), c), d), e), f), g), h), i), j), k), l), m), n), o), s), ș) și t); c) agenții și ofițerii de poliție, subofițerii și ofițerii de jandarmi, polițiștii locali, pentru contravențiile prevăzute la art. 65 lit. d), e), g), h), i), j), k), l), m), n), o), r) și ș); d) personalul direcțiilor de sănătate publică, pentru contravențiile prevăzute la art. 65 lit. h) și i); e) personalul desemnat de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, pentru contravențiile prevăzute la art. 65 lit. p); f) agenții și ofițerii de poliție rutieră, pentru contravențiile prevăzute la art. 65 lit. p), referitoare la transportul rutier ”, condiții în care, atâta timp cât, fiecăreia dintre instituțiile indicate i s-au conferit atribuții conform legii nu se poate reține că  pârâtului, care de fapt cumulează reprezentanți ai tuturor instituțiilor, strict pentru perioada stării de alertă, nu are calitate procesuală pasivă într-un litigiu în care s-a adus în discuție tocmai măsuri și sancțiuni luate de către aceștia.

Cu privire la fondul cauzei, instanța, analizând înscrisurile depuse în probațiune de către reclamant, reține, fără niciun echivoc, faptul că  acestuia îi sunt aplicabile dispozițiile art. 1 pct. 6 lit. k) din Anexa 2 din HG 394/202, potrivit cărora: ” Sunt exceptate de la prevederile pct. 2 următoarele categorii de persoane care nu prezintă simptome asociate COVID-19, cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind utilizarea materialelor individuale de protecție împotriva COVID-19: angajați ai operatorilor economici din România care efectuează lucrări, conform contractelor încheiate, în afara teritoriului României, la întoarcerea în țară, dacă dovedesc raporturile contractuale cu beneficiarul din afara teritoriului național ”, , la punctul 2 prevăzându-se că: ” Pentru toate persoanele care vin în România din țările care nu fac obiectul excepției de la carantinare/izolare, stabilită de Institutul N_______ de Sănătate Publică și aprobată de Comitetul N_______ pentru Situații de Urgență, se instituie măsura carantinării/izolării la locuința/locația declarată de persoana în cauză, împreună cu colocatarii, inclusiv familia/aparținătorii, după caz ”, înscrisurile depuse la dosar în probațiune făcând , mai presus de orice dubiu, dovada faptului că  societatea comercială al cărei angajat și administrator este reclamantul are contract încheiat cu compania forestieră  Muller, cu sediul în Germania, rezultând de asemenea și faptul că reclamantul s-a deplasat în Germania în acest scop, pentru desfășurarea acestei activități comerciale, astfel încât, în aceste condiții, măsura carantinării apare ca fiind luată cu încălcarea dispozițiilor legale precitate, considerente pentru care instanța va admite cererea de emitere a ordonanței președințiale, dispunând încetarea de îndată a măsurii carantinării instituționalizate luată împotriva reclamantului și în consecință punerea acestuia în stare de libertate, conform dispozitivului, în acest context fiind nejustificată inclusiv măsura izolării luată împotriva reclamantului inițial, prin raportare la aceleași dispoziții legale și eventual a cărei încălcare a condus la luarea măsurii carantinării, instanța având în vedere la adoptarea soluției și faptul că în toate documentele emise în privința reclamantului pârâții au indicat un alt CNP și nu cel al reclamantului, aspecte care pot să conducă la concluzia conform căreia aceștia nu au avut în vedere persoana reclamantului la momentul emiterii acelor documente.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Direcția de Sănătate Publică a Județului Maramureș, invocată de aceasta prin întâmpinare.

Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C______ Județean de C_________ și C________ a Intervenției Maramureș, M.A.I., Departamentul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Gh. P__ de Băsești” al jud. Maramureș, în calitate de coordonatori ai Centrului Județean de C_________ și C________ a Intervenției Maramureș, invocată de acesta.

Respinge excepția inadmisibilității cererii de emitere a ordonanței președințiale, invocată de pârâtul C______ Județean de C_________ și C________ a Intervenției Maramureș, M.A.I., Departamentul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Gh. P__ de Băsești” al jud. Maramureș, în calitate de coordonatori ai Centrului Județean de C_________ și C________ a Intervenției Maramureș și de către pârâta Direcția de Sănătate Publică a Județului Maramureș prin întâmpinare.

ADMITE cererea de emitere a ordonanței președințiale formulată de reclamantul L____ I___ , având CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în Poienile de sub M____, nr. 839, jud. Maramureș, în contradictoriu cu pârâții DIRECȚIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEȚULUI MARAMUREȘ, cu sediul în Baia M___, ______________________, jud. Maramureș și C______ JUDEȚEAN DE C_________ ȘI C________ A INTERVENȚIEI MARAMUREȘ, M.A.I., DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ, INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ, INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ „GH. P__ DE BĂSEȘTI” AL JUD. MARAMUREȘ , în calitate de coordonatori ai Centrului Județean de C_________ și C________ a Intervenției Maramureș, cu sediul în Baia M___, ______________________. 87, jud. Maramureș.

Dispune încetarea de îndată a măsurii carantinării instituționalizate instituite împotriva reclamantului începând cu data de 13.06.2020 și, în consecință, punerea acestuia în stare de libertate.

Fără cheltuieli de judecată.

Executorie.

Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare.

Cererea pentru exercitarea căii de atac se va depune la Judecătoria Baia M___.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței azi, 18.06.2020.

      PREȘEDINTE ,                                            GREFIER ,

   C_____ C_______ P__                         A_____ S_____ P__

Red. C.C.P./dact. A.S.P.

5 ex./19.06.2020

Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer Romania pentru Fundatia RoLII.

Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro