Afaceristul vasluian Liviu Scafaru a fost declarat recent, în mod definitiv, de către magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, colaborator al fostei Securităţi. Potrivit CNSAS, care a demarat o acţiune de cercetare a situaţiei sale, după depunerea candidaturii la Camera Deputaţilor, de la alegerile precedente, acesta ar fi semnat mai multe note informative, din care reproducem parţial.

Liviu Scafaru (Foto Adevărul, Vremea Nouă) ar fi fost solicitat de Securitate să spioneze persoane care activau în rândul unui cult religios şi pe cei care se opuneau efectelor colectivizării.

Potrivit publicaţiei Vremea Nouă, Scafaru ar fi ameninţat în campania electorală cu pistolul cîţiva săteni, care se opuneau lipirii de afişe. (http://www.vremeanoua.ro/candidatul-scafaru-cu-pistolul-in-campanie)

Noul Scafaru de după revoluţie este un tip deosebit de violent, cum au arătat şi alte publicaţii. (http://www.ziaruldeiasi.ro/local/vaslui/scafaru-spaima-orasului-negresti~nilep)

Pârâtul .., fiind instalator la I.G.O. .., a fost recrutat la data de 10.05.1988 în problema P.F.A. (persoane fără antecedente) în cadrul oraşului … în scopul de a semnaliza „în timp util preocupări şi intenţii ostile din partea acestei categorii de persoane. Din analiza situaţiei operative rezultă că în rândul acestor persoane mai există şi unele stări de spirit negative, precum şi unele comentarii negative la adresa politicii de partid şi de stat din ţara noastră.”

La aceeaşi dată a semnat Angajament, preluând numele conspirativ de colaborator „…..”.

Pentru colaborarea prin furnizare de informaţii trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

1. Informaţiile furnizate Securităţii să se refere la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.

2. Informaţiile prevăzute la punctul 1 să vizeze îngrădirea drepturilor si libertăţilor fundamentale ale omului.

1. Informaţiile furnizate Securităţii să se refere la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.

În acest sens este nota olografă furnizată de pârât sub numele conspirativ „…..”, la data de 10.05.1988, referitoare la persoane ce fac parte din cultul adventist:

„Sursa vă informează că în satul …, com. … există mai multe persoane sectante adventiste de ziua a 7-a, ca număr circa 10 familii. Din rândul acestora unul s-a desprins /…/ trecând la creştini după Evanghelie, acesta fiind …. ce este plecat în America de un an jumătate – doi ani şi din câte a aflat acesta poartă corespondenţă cu rudele lui din …. Din câte ştie, nu se deplasează în alte localităţi pentru a participa la diferite adunări, atât adventişti de ziua a 7-a sau creştini după evanghelie. Numitul … este plecat în America împreună cu familia, iar de atunci nu a mai venit în România.

Este evident că, denunţarea de către pârât a existenţei unor persoane ce desfăşurau activităţi religioase se înscria în sfera delaţiunilor ce se refereau la atitudini potrivnice regimului şi care erau de natură a produce consecinţe negative asupra celor vizaţi. Manifestările de natură religioasă erau atent monitorizate de organele de securitate, având în vedere contextul ideologic în care acestea au avut loc -, „îngrijorarea faţă de menţinerea sentimentului religios la cote ridicate a determinat autorităţile de la Bucureşti să iniţieze în anii 1960 – 1980 acţiuni de <educare ştiinţifică şi de combatere a misticismului şi obscurantismului din conştiinţa maselor>. Grupările minoritare, atât cele legale cât şi cele interzise, deţineau un loc special în cadrul acestor veritabile campanii antireligioase.”

De asemenea şi notele informative furnizate de către pârât sub numele conspirativ „…..” şi identificate în dosarul nr. … referitoare la comentariile unor cunoscuţi ai săi cu privire la procesul de colectivizare:

„Vă informez referitor la numitul …. din satul … că din discuţiile purtate cu mai multe persoane din această localitate că sus numitul are o poziţie contrară politicii de stat şi de partid din ţara noastră, creând în rândul cetăţenilor o stare de spirit necorespunzătoare în sensul că şi-a luat pământul pe care îl avea înainte de colectivizare în proprietate personală, fără ca organul de conducere a comunei să fie de acord. Datorită acestui fapt şi alţi cetăţeni încearcă să facă acelaşi lucru ca de exemplu numitul … din aceeaşi localitate. Tot despre numitul … pot arăta că este o fire violentă care inspiră în rândul populaţiei un sentiment de teamă, îndemnând şi pe alţii la faptul de a-şi lua pământul înapoi de la C.A.P. Fiind o fire violentă a ameninţat pe vecinul său, luându-i grădina şi spunând că aceasta este a lui. /…/ mai are un fiu, fost profesor suplinitor în … care are aceleaşi concepţii ca tatăl său.”

„Conform sarcinilor trasate referitor la numitul .. din satul …. vă pot informa că acesta în ultima perioadă de timp, respectiv anul 1988 faţă de mai mulţi cetăţeni ca …, … poartă discuţii nefavorabile la adresa politicii de partid şi de stat din ţara noastră cu referire la nivelul de trai şi drepturile omului, precum şi la faptul că la noi în ţară nu este dreptate şi el vrea să plece într-o ţară capitalistă unde el va trăi mai bine. De asemenea face investigaţie între cetăţenii comunei pentru a-şi lua pământurile înapoi de la stat. Aceeaşi atitudine negativă o are şi fiul său fiind influenţat de tatăl său şi făcând aceleaşi comentarii.” >

„Sursa vă informează că pe data de 29 decembrie 1988, aflându-mă în satul .., am asistat la unele discuţii pe care numitul .. şi fiul său .. le purtau faţă de mai mulţi cetăţeni ca …, .. .. prin care sus numiţii, … şi …, aduceau injurii conducerii superioare de partid şi de stat din ţara noastră. De asemenea comentau nefavorabil unele legi din ţara noastră precum şi unele aspecte legate de nivelul de trai din ţara noastră, ambii, fiu şi tată, se completau reciproc, fiind şi sub influenţa băuturilor alcoolice. Aceştia în comună, sunt cunoscuţi ca nişte firi violente de care consătenii se tem, ei afirmând că cine intră în curtea lor, indiferent de funcţie şi pe cine reprezintă, le va <lua capul>.”

Este de notorietate faptul că aducerea unor injurii la adresa conducerii de partid şi de stat, precum şi comentarii legate de colectivizare erau interzise de regimul comunist.

Astfel, potrivit Raportului final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România „procesul de colectivizare apare în fapt ca un adevărat război împotriva ţărănimii. Acest război s-a bazat pe principiul luptei de clasă, prin care partidul-stat a încercat să spargă solidaritatea ţărănimii, să transforme din temelii structura socială a lumii rurale şi să o subordoneze planurilor sale de inginerie socială. Datorită faptului că ţărănimea constituia nu numai majoritatea populaţiei şi principala categorie socială a ţării dar era şi păstrătoarea unui mod de viaţă tradiţional, colectivizarea apare ca un război împotriva poporului român, menit să distrugă proprietatea privată la sate şi să-i transforme pe ţăranii liberi în lumpenproletari angajaţi în realizarea iluzoriei utopii sociale a regimului. /…/ existenţa unei ţărănimi libere, neinclusă în sistemul economic socialist şi situată în afara sferei de control a partidului-stat, era de neconceput pentru autorităţile comuniste.

De altfel, pe baza informaţiilor furnizate de către pârât, organele de Securitate au dispus următoarele măsuri informativ – operative:

„Sarcini: Să stabilească dacă audiază şi colportează ştirile posturilor de radio reacţionare. Anturajul său din localitate. /…/. Măsuri: /…/ Nota va fi exploatată la MDV (mapa de verificare )”;

„Sarcini: dacă audiază şi colportează ştirile posturilor de radio reacţionare. Dacă susnumiţii au intenţii de evaziune. Anturajul şi relaţiile lor din comună. Măsuri: Nota va fi exploatată la MDV pentru documentarea activităţii celor doi.”;

„Sarcini: Anturajul şi relaţiile sale din localitate. Dacă deţine la domiciliu unele materiale de interes pentru organele de securitate. Dacă audiază şi colportează ştirile posturilor de radio reacţionare. Măsuri: Nota va fi exploatată la MDV pentru documentarea cazului şi luarea unor măsuri preventive ce se impun.”

2. Informaţiile prevăzute la punctul 1 să vizeze îngrădirea drepturilor si libertăţilor fundamentale ale omului.

Şi această condiţie este asigurată deoarece, nu se poate reţine că furnizarea unor informaţii de asemenea natură nu a fost făcută conştient, având reprezentarea clară a faptului că relatări ca cele prezentate anterior nu rămâneau fără urmări. Altfel spus, prin furnizarea acestor informaţii, pârâtul a conştientizat că asupra persoanelor la care s-a referit în delaţiunile sale se pot lua măsuri de urmărire şi verificare (încălcarea dreptului la viață privată, a dreptului la liberă exprimare) şi, prin urmare, a vizat această consecinţă.

Informaţiile furnizate de pârâtul … au vizat îngrădirea dreptului la viaţă privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice şi a dreptului la libertatea de exprimare şi libertatea opiniilor, prevăzut de art. 28 din Constituţia României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice.

A fost victima sistemului, nu autorul delaţiunii

Legal citat, pârâtul a depus întâmpinare la dosar, prin care a solicitat respingerea acţiunii ca nefondate.

În mod greşit reclamanta solicita a se constata ca a avut calitatea de colaborator al Securităţii, in condiţiile in care din actele depuse la dosar nu reiese aceasta colaborare.

Astfel in art. 2 din Ordonanţa de urgenta nr. 24/2008 se arata definiţia colaboratorului de securitate, respectiv – persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informaţii cuprinse în declaraţii, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei şi procesului, în stare de libertate, de reţinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată şi condamnată, nu este considerată colaborator al Securităţii, potrivit prezentei definiţii, iar actele şi documentele care consemnau aceste informaţii sunt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani, nu sunt avute în vedere de prezenta definiţie, în măsura în care se coroborează cu alte probe. Colaborator al Securităţii este şi persoana care a înlesnit culegerea de informaţii de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziţia Securităţii a locuinţei sau a altui spaţiu pe ca-e îl deţinea, precum şi cei care, având calitatea de rezidenţi ai Securităţii, coordonau activitatea informatorilor;

De asemenea, conform deciziei Curţi Constituţionale nr. 672/26.06.2012 sintagmele „sub orice forma” si „relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii” au fost declarate neconstitutionale, urmând a fi eliminate din textul legal, acestea nemaiputand produce efecte juridice.

Or, din actele depuse la dosarul cauzei nu rezulta ca as fi dobândit aceasta calitate de colaborator al securităţii care sa aiba ca rezultat îngrădirea drepturilor si liberaţilor fundamentale al omului.

Un alt aspect este acela al obligativităţii reclamantei de a-i comunica, inainte de a formula cererea de constatare in fata instanţei de judecata, Nota de constatare, in conformitate cu dispoziţiile art 10 din OUG nr. 24/2008.

Fata de actele depuse la dosarul cauzei de catre reclamanta consideră ca nu se face dovada calităţii de colaborator in sensul prevazut de dispoziţiile art. 2 lit. b din OUG 24/2008.

Astfel, intrucat sintangma „sub orice firma” a fost declarata neconstitutionala Asa cum rezulta din actele depuse, dosarul său  a fost intocmit intr-o perioada -1988 -1999 – in care opresiunile asupra populaţiei si constrângerile din partea autorităţilor atinseseră un paroxism care, ulterior au determinat declanşarea revoluţiei. Astfel, este de notorietate ca abuzurile autorităţilor si constrângerea populaţiei prin ameninţări, in scopul de a obţine informaţii de natura a satisface tendinţa generala de control, a fost intensificata in ultima perioada a regimului totalitar. In acest sens, pentru a incrimina diferite persoane de atitudine potrivnica sistemului, autorităţile au recurs la numeroase metode de constrângere a persoanelor pentru ca acestea sa acţioneze una împotriva celeilalte.

In cazul său, s-a dispus arestarea la locul de munca pentru a se putea recurge mai lesne la constrângerea libertăţii de a actiona, in sensul ca din situaţia restrictiva de libertate in care se  afla, se puteau lua alte masuri cu consecinţe mult mai grave.

Modul de operare se poate observa si din actele depuse, fiind mascata intenţia reala a autorităţilor, membrii ai acesteia chemandu-l sub pretextul de a face anumite verificări ale unei instalaţii, lucru ce rezulta din raportul intocmit de numitul …. In acel moment, sub ameninţări privind siguranţa si libertatea sa si a familiei sale, a fost forţat sa semneze angajamentul din data de 10.05.1988. De asemenea, dupa cum se poate observa, operaţiunea prin care s-a ajuns la constrângerea sa in a semna angajamentul mai sus arătat a fost una de lunga durata, numitul … efectuând numeroase cercetari si obţinând informaţii privind situaţia personala de la mai multe persoane care îl cunoşteau.

Raportat la aceste aspecte se poate aprecia ca a fost victima sistemului si nu autorul delaţiunii, neputand fi acuzat de acţiuni săvârşite in afara liberului arbitru.

Un alt aspect ce trebuie analizat raportat la textul legale este legat de consecinţele efective ale notelor informative si intenţia cu care au fost furnizate. Astfel, in condiţiile in care a fost constrâns sa semneze angajamentul si sa dea anumite informaţii este lesne de inteles ca nu a intenţionat restrângerea drepturilor si libertăţilor altor persoane si nici atragerea unor consecinţe negative asupra acestora, ci acele note au fost intocmite sub constrângerea morala, in sensul celor mai sus arătate.

Faţă de considerentele de fapt şi de drept învederate mai sus, instanţa reţine că acţiunea este fondată, astfel că o admite şi va constata calitatea pârâtului  …., de colaborator al Securităţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂŞTE:

Admite acţiunea formulată de reclamantul CONSILIUL  NAŢIONAL  PENTRU STUDIEREA  ARHIVELOR  SECURITĂŢII,
Constată calitatea pârâtului  …, născut la data de …, în …, comuna ….., judeţul …. fiul lui …., de colaborator al Securităţii.