Magistraţii Curții de Apel Cluj au respins joi, 9 septembrie, solicitarea municipalităţii clujene, de a împărţi cu Agenţia Domeniilor Statului şi Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate, penalizările în valoare de peste 700.000 de lei, pentru întârzierea eliberării titlurilor de proprietate pentru un grup de 12 familii din Someşeni.

Respinge ca nefondate apelurile declarate de apelanţii CJSDPT CLUJ, M CLUJ prin P şi CMSDPPT CLUJ NAPOCA, împotriva sentin?ei civile nr.522/F din 29.10.2020, pronunţată de Tribunalul Cluj, în dosar nr.105/117/2020, pe care o păstrează. Definitivă. Pronunţată azi, 09.09.2021,

Vă prezentăm motivarea primei instanţe, Tribunalul Cluj.

Prezentul document este supus reglementărilor aflate sub incidența regulamentului U.E. nr. 679/2016

Cod ECLI ECLI:RO:TBCLJ:2020:001.______

Dosar nr. ____________

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 522/2020

Ședința publică de la 29 Octombrie 2020

Completul compus din:

PREȘEDINTE C_____-A___ C_________

Grefier A____-P____ C_____

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanții C_________ C___-C_____ C_____. C___ C_____, Comisia Municipală B_____ B_________ B________ de Proprietate Asupra Terenurilor Cluj-N_____ și pe pârâtele A______ A_________ A_______ A__ și B______ B________ B_____ B_________ B________ B_ B__________ B______ B_____ B__________ B___ B_____, având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică s-a constatat lipsa părților.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,

Tribunalul constată că, mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din 15 octombrie 2020, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta, termen la care, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea pentru data de azi, când a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Prin cererea de chemare în judecată formulată pe rolul Tribunalului Cluj, reclamanții C_________ C___-N_____ reprezentat C___ C_____ și Comisia Municipală B_____ B_________ B________ de proprietate privată asupra terenurilor Cluj-N_____ au solicit în contradictoriu cu pârâtele A______ A_________ A_______ (ADS) și B______ B________ B_____ B_________ B________ B_ B__________ B______ B_____ B__________ B___ B_____ admiterea prezentei acțiuni și în consecință obligarea pârâtelor de rand 1-2 la repararea prejudiciului cauzat in cuantum de 696.335 lei ca urmare a penalităților stabilite in sarcina comisiei prin Sentința Civila nr.163/12.01.2017 si încheierea Civila nr._____/2016 a Judecătoriei Cluj-N_____ pronunțata in dosar nr. _____/211/2016, respectiv dobânda de referința a B.N.R., aferente sumei de 696.335 lei potrivit art.1 alin.3 din O.G. nr. 13/2011 si art.1535 Cod civil și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecata.

În motivare reclamanții arată faptul că, în fapt, prin Sentința Civila nr.717/2012 pronunțata de Judecătoria Cluj-N_____ in dosar nr.____________ definitiva prin Decizia Civila nr.692/R/2013 a Tribunalului Cluj, respectiv Sentința civila nr._____/2012 de lămurirea dispozitivului sentinței, pronunțata de Judecătoria Cluj-N_____ in același dosar, Comisia locala pentru aplicarea Legii nr.18/1991, a fost obligata sa puna in posesie reclamanții si intrevenientii, sa întocmească documentația necesara si sa o înainteze Comisiei județene de fond funciar Cluj in vederea eliberării titlurilor de proprietate cu privire la terenurile indicate în varianta a 2-a, din expertiza tehnică judiciară efectuată de ing. T_____ M______, parte integrantă din prezenta hotărâre, iar B______ B________ de fond funciar Cluj a fost obligată la emiterea titlului de proprietate asupra terenurilor.

Prin încheierea civilă nr.3493 la data de 12 aprilie 2016, pronunțată de Judecătoria Cluj-N_____ în Dos.civ. nr._____/211/2015 comisia locala a fost obligată să plătească în favoarea reclamanților și a intervenienților o penalitate de 200 lei pe zi de întârziere până la îndeplinirea obligației stabilite prin hotărârile mai sus arătate.

Prin Sentința civilă nr. 163/12.01.2017 a Judecătoriei Cluj-N_____, pronunțată în dosarul civ. nr. _____/211/2016 s-a admis acțiunea civilă formulata de reclamanții T_____ L____, Dam Ian L____, T_____ I_____, toți trei moștenitori după defunctul T_____ V_____, Sână R_____-L__, L______ D____, ambii moștenitori ai lui L______ N______, L______ H____-M_____, L______ R_____-A___, ambii defuncți ai lui L______ G. H____, B_____ V_____, moștenitor al lui L______ A__ D______ S____, Domokos L_______, O____ C________ D____ V_______, C_____ Osrina-O______, D____ S____-O_____, toți trei moștenitori ai lui D____ M____, toți moștenitori după defunctul Lăpusan G______ si soția Lăpusan F______, B____ A__, moștenitoare după defunctul T___ I___, L____ I___, L____ N______, N____ M____, L___ G_______, M____ V______, toți moștenitori după L____ I___ și L____ I_____, T___ F______- D__ si T___ M___ , moștenitori după T___ Nicoiae,T___ I___, toți moștenitori după T___ V______, C____ I___, moștenitor după C____ I_____, prin C____ M_______, G____ M______, Fetu L_____, moștenitori după C____ M____, G____ M____, F___ V_______, C_______ L_______ A_____, moștenitoarea defunctului B___ V_____, R___ A________, N____ F_____, ambii moștenitori După R___ M____, M____ M____, M__ E____, R___ I___, R___ I___, toți moștenitori după R__ I___, O_____ L_______, O_____ A________, O_____ E_____ moștenitori după O_____ A________ O_____ G_______, T____ M____, T______ I_____, Dam Ian O______, I___ M____, Cicăușiu A_______, B_____ A__, Cicăuș I___, O_____ I___, C____ G_______, O_____ G_______ F_____, O_____ A________ D_____, moștenitori după O_____ G_______, toți moștenitori după O_____ A__, O_____ L_______, O_____ A________, O_____ E_____, O_____ G_______, toți moștenitori după O_____ A________ și O_____ M____, născută P____, fiica lui P____ I___, P____ D______, Todeai M______, P____ M_____ A______, toți moștenitori după P____ I___, podari dumitru, todea i. M______, P____ M_____ A______, toți moștenitori după P____ D______, G_______ D______ M______, B__ C_____ A______, C_____ V______, moștenitoare după G_______ V_____, G____ I___, Decedat si C______ D______ moștenitori după G____ A_____, moștenitori fiind G____ L____-soție, G____ L____ S____, G____ M_____ I___ și cererea de intervenție în interes propriu adresată de F_______ M____ în contradictoriu cu debitorii: Comisia Locală B_____ B_________ B________ de Proprietate Privată asupra Terenurilor Cluj-N_____, B______ B________ B_____ B_________ B________ de Proprietate Privată asupra Terenurilor Cluj.

S-a stabilit suma definitivă datorată de fiecare dintre cei doi debitori cu titlu de penalitate civilă pentru neîndeplinirea obligației prevăzută în titlul executoriu conform încheierii civile nr. 3493/12.04.2016.

A fost obligată debitoarea Comisia Locală B_____ B_________ B________ de Proprietate Privată asupra Terenurilor Cluj-N_____ la plata în favoarea lor a sumei de 200 lei/zi de întârziere calculată pe perioada 06.05.2016 și până în ziua pronunțării încheierii din prezentul dosar-12.01.2017.

A fost obligată debitoarea B______ B________ B_____ B_________ B________ B_ B__________ B______ B_____ B__________ B___ B_____ la plata în favoarea lor a sumei de 200 lei/zi de întârziere calculată pe perioada 06.05.2016 și până în ziua pronunțării încheierii din prezentul dosar după cum urmează: T_____ L____, D_____ L____, T_____ I_____ – toți împreună 200 lei/zi de întârziere Sână R_____-L__, Lăpusan D____, Lăpusan H____-M_____, Lăpusan R_____- A___, B_____ V_____, D______ S____, Domokos L_______, O____ C________, D____ V_______, C_____ Osrina-O______, D____ S____-O_____ – toți împreună 200 lei/zi de întârziere B____ A__, Lunginloan, L____ N______, N____ M____, L___ G_______, M____ V______, T___ F______-D__, T___ M___, T___ I___ – toți împreună 200 lei/zi de întârziere C____ I___ – 200 lei/zi de întârziere G____ M______, Fetu L_____ – împreună 200 lei/zi de întârziere G____ M____, F___ V_______ – împreună 200 lei/zi de întârziere C_______ L_______ A_____ – 200 lei/zi de întârziere R___ A________, N____ F_____ – împreună 200 lei/zi de întârziere M____ M____, M__ E____, R___ I___, R___ I___ – toți împreună 200 lei/zi de întârziere 10. O_____ L_______, O_____ A________, O_____ E_____, O_____ G_______, T____ M____, T______ I_____, D_____ O______, I___ M____, Cicăușiu A_______, B_____ A__, Cicăușjoan, O_____ I___ , C____ G_______, O_____ G_______ F_____, O_____ A________ D_____ – toți împreună 200 lei/zi de întârziere O_____ L_______, O_____ A________, O_____ E_____, O_____ G_______, P____ I. D______, T____ I. M______, P____ M_____ A______ – toți împreună 200 lei/zi de întârziere P____ I. D______, T____ I. M______, P____ M_____ A______ – toți împreună 200 lei/zi de întârziere G_______ D______ M______, B__ C_____ A______, C_____ V______ – toți împreună 200 lei/zi de întârziere G____ I___ , Călimac D______ – împreună 200 lei/zi de întârziere, intervenientei în interes propriu F_______ M____ 200 lei/zi -252 zile*200 lei _____ lei în sarcina fiecărui debitor.

Reclamanții susțin că aceste penalități au fost stabilite in sarcina comisiei locale ca urmare a nepunerii in executare a Sentinței 717/2012 pronunțată de Judecătoria Cluj-N_____ în Dosarul nr.____________ definitivă prin Decizia civilă nr.692/R/2013 a Tribunalului Cluj, respectiv Sentința civilă nr._____/2012, de lămurire a dispozitivului sentinței, pronunțată de Judecătoria Cluj-N_____ în același dosar, întrucât parata de rand 1 a refuzat sa predea prin protocol comisiei locale suprafața atribuita prin hotărârea judecătoreasca respectiv parata de rand 2 a refuzat emiterea titlului de proprietate desi comisia a întocmit intreaga documentație inca din anul 2015.

Prin Sentința Civila nr.717/2012 a Judecătoriei Cluj-N_____, modificata in parte prin Decizia Civila nr.692/r/2013 a Tribunalului Cluj, rămasa irevocabila, Sentința Civila nr._____/2012 a Judecătoriei Cluj-N_____ privind lămurirea dispozitivului Sentinței Civile nr.717/2012 si încheierile Civile pronunțate de judecătoria Cluj-N_____ la data de 10.03.2014 si 16.06.2014 privind îndreptarea erorilor materiale strecurate in cuprinsul Sentinței Civile nr.717/2012 s-a constatat nulitatea absoluta parțiala a T.P. nr.3290/4936/20.07.2005 emis in favoarea moștenitorilor numitului T___ T___ pentru suprafața de 7195 mp., _____________________ C.F.112 Someseni, identificata sub număr topo. 801/2, si obligat parata Comisia locala de fond funciar sa puna in posesie reclamanții si intervenientii , sa întocmească documentația si sa o înainteze Comisiei Județene in vederea eliberării titlurilor de proprietate cu suprafețele de teren identificate in varianta a 2-a din expertiza tehnica judiciara efectuata de ing.T_____ Madaras, respectiv B______ B________ sa elibereze titluri de proprietate in favoarea reclamanților si intervenientilor dupa cum urmează:

• T_____ L____, D_____ L____, T_____ I_____ , moștenitori dupa def. T_____ V_____ pentru terenul identificat sub nr. topo 90/2/1,90/4,800/2/1,800/5/1 din CF 1236 pentru suprafața de _____ mp;
• S___ R_____-L__, Lăpusan D____, Lăpusan H____ M_____, P_____ R_____-A___, Birzog V_____, Da_____ S____, Domokos L_______, O____ C________, D____ V_______, C_____ S_____-O______, D____ S____ O______ toti moștenitori ai def. Lăpusan G______ si soția Lăpusan F______ pentru terenul identificat sub nr. topo 800/4/2,800/4/6,800/4/8,800/4/9,803/3,803/4 din CF 112 cu suprafața de _____ mp;
• B____ A__, L____ I___, L____ N______, Nutiu M____, L___ G_______, M____ V______, T___ F______ D__ , T___ M____, T___ I___, toti moștenitori ai def. T___ V______, pentru terenul identificat cu nr. topo 801,800/3/7 din CF 112 pentru suprafața de _____ mp;
• C____ I___ moștenitor a def. C____ I_____, prin C____ M_______ pentru terenul identificat cu nr. topo 800/3/6 din cf 112 cu suprafața de 2700 mp;
• C____ M____ pentru terenul identificat sub nr. topo 800/3/6 din CF 112 pentru suprafața de _____ mp;
• C_______ L_______ A_____ moștenitoare a def. B___ V_____ pentru terenul identificat sub nr. topo 800/2/1 din CF 1236 pentru suprafața de 2800 mp;
• R___ A________, N____ F_____ moștenitori ai def. R___ M____, pentru terenul identificat sub nr. topo 800/2/1 CF 1236 pentru suprafața de 5800 mp, M____ M____, M__ E____, R___ I___, R___ I___ moștenitori ai def. R__ I___ pentru terenul identificat sub nr. topo 800/3/3 CF 112 pentru suprafața de _____ mp;
• O_____ L_______, O_____ A________, O_____ E_____ , O_____ G_______, T____ M____, Toderas I_____, D_____ O______, I___ M____, Cicasiu A_______, B_____ A__, Cicaus I___ , O_____ I___ , Cicos G_______, O_____ G_______ F_____, O_____ A________ D_____, toti moștenitori ai def. O_____ A__ pentru terenul identificat sub nr. topo 90/1 din CF 1867 pentru suprafața de _____ mp;
• O_____ L_______, O_____ A________, O_____ E_____, O_____ G_______ ,P____ D______ I, T____ I M______, P____ M_____ A______ moștenitori ai def. P____ I___ pentru terenul identificat cu nr. topo 814 CF 989 pentru suprafața de _____ mp;
• P____ I. D______, T____ I M______, P____ M_____ A______ moștenitori ai def. P____ D______ pentru terenul identificat sub nr. topo 813/1/2 din CF 989 pentru suprafața de _____ mp;
• G_______ D______ M______, B__ C_____ A______, C_____ V______ moștenitoare ai def. G_______ V_____ pentru terenul identificat sub nr. topo 800/2/1 din CF 1236 pentru suprafața de 5800 mp;
• G____ I___, C______ D______ moștenitori ai def. G____ A_____ pentru terenul identificat sub nr. topo 800/2/1 din CF 1236 pentru suprafața de 2900 mp;
• G____ M____, F___ V_______ moștenitoare ai def. G____ G_______ pentru terenul identificat sub nr. topo 800/3/5 din CF 1320 pentru suprafața de 5755 mp;

F___ de aceste aspecte, reclamanții arată că, in ședința de fond funciar din data de 25 septembrie 2015 a fost analizata modalitatea de punere in executare a hotărârilor judecătorești menționate, iar comisia a propus întocmirea anexei 27 in favoarea reclamanților pentru următoarele suprafețe:

• T_____ L____, D_____ L____, T_____ I_____ , moștenitori dupa def. T_____ V_____ pentru terenul identificat sub nr, topo 90/2/1,90/4,800/2/1,800/5/1 din CF 1236 pentru suprafața de _____ mp;
• S___ R_____-L__, Lăpusan D____, Lăpusan H____ M_____, P_____ R_____-A___ ,Birzog V_____, Da_____ S____ , Domokos L_______, O____ C________ ,D____ Verontca, C_____ S_____-O______, D____ S____ O______ toti moștenitori ai def. Lăpusan G______ si soiia Lăpusan F______ pentru terenul identificat sub nr. topo 800/4/2,800/4/6,800/4/8,800/4/9,803/3,803/4 din CF 112 cu suprafața de _____ mp;
• B____ A__, L____ I___ , L____ N______, Nutiu M____, L___ G_______, M____ V______, T___ F______ D__ , T___ M____, T___ I___, toti moștenitori ai def. T___ V______, pentru terenul identificat cu nr. topo 801,800/3/7 din CF 112 pentru suprafața de _____ mp;
• C____ I___ moștenitor a def. C____ I_____, prin C____ M_______ pentru terenul identificat cu nr. topo 800/3/6 din cf 112 cu suprafața de 2700 mp;
• C____ M____ pentru terenul identificat sub nr. topo 800/3/6 din CF 112 pentru suprafața de _____ mp; C_______ L_______ A_____ moștenitoare a def. B___ V_____ pentru terenul identificat sub nr. topo 800/2/1 din CF 1236 pentru suprafața de 2800 mp;
• R___ A________, N____ F_____ moștenitori ai def. R___ M____, pentru terenul identificat sub nr. topo 800/2/1 CF 1236 pentru suprafața de 5800 mp;
• M____ M____, M__ E____, R___ I___, R___ I___ moștenitori ai def. R__ I___ pentru terenul identificat sub nr. topo 800/3/3 CF 112 pentru suprafața de _____ mp;
• O_____ L_______, O_____ A________, O_____ E_____ , O_____ G_______, T____ M____, Toderas I_____, D_____ O______, I___ M____, Cicasiu A_______, B_____ A__, Cicaus I___, O_____ I___, Cicos G_______, O_____ G_______ F_____, O_____ A________ D_____, toti moștenitori ai def. O_____ A__ pentru terenul identificat sub nr. topo 90/1 din CF 1867 pentru suprafața de _____ mp;
• O_____ L_______, O_____ A________, O_____ E_____, O_____ G_______ , P____ D______ I, T____ I M______, P____ M_____ A______ moștenitori ai def. P____ I___ pentru terenul identificat cu nr. topo 814 CF 989 pentru suprafața de _____ mp;
• P____ I. D______, T____ I M______, P____ M_____ A______ moștenitori ai def. P____ D______ pentru terenul identificat sub nr. topo 813/1/2 din CF 989 pentru suprafața de _____ mp;
• G_______ D______ M______, B__ C_____ A______, C_____ V______ moștenitoare ai def. G_______ V_____ pentru terenul identificat sub nr. topo 800/2/1 din CF 1236 pentru suprafața de 5800 mp;
• G____ I___, C______ D______ moștenitori ai def. G____ A_____ pentru terenul identificat sub nr. topo 800/2/1 din CF 1236 pentru suprafața de 2900 mp;
• G____ M____, F___ V_______ moștenitoare ai def. G____ G_______ pentru terenul identificat sub nr. topo 800/3/5 din CF 1320 pentru suprafața de 5755 mp;

Anularea parțiala a TP nr. 3290/4936/20.07.2005 emis in favoarea moștenitorilor numitului T___ T___ pentru suprafața de 719.5 mp, _____________________ CF 112 Someseni, identificata sub nr. Topo.801/2.

Întocmirea procesului verbal de punere in posesie in favoarea moștenitorilor numitului T___ T___ pentru suprafața de 7200 mp , identificata sub nr. topo 808/8/5, _________________________> Reclamanții menționează că, Sentința civila nr.717/2012 a Judecătoriei Cluj- N_____ a fost pronunțata in contradictoriu cu A______ A_________ A_______, instanța reținând faptul ca, terenul in litigiu se afla in proprietatea privata a statului, fiind administrat de A______ A_________ A_______ si concesionat pe o perioada de 49 de ani in favoarea S.C. Legume Fructe SA, actualmente S.C. Roxer G___ S.R.L., ca terenul in cauza nu este afectat de lucrări de investiții in sensul legii si ca atare terenul solicitat poate fi restituit in natura. Mai mult, din considerentele Deciziei Civile nr.692/R/2013 a Tribunalului Cluj reiese ca terenul in litigiu nu a fost predat de către A______ A_________ A_______ Comisiei locale de fond funciar.

Propunerea Comisiei locale de fond funciar a fost înaintata Comisiei Județene C___ C___ adresa nr._____/304/2015, iar prin Hotărârea nr.5 din 7 aprilie 2015 a Comisiei Județene a fost validat tabelul-anexa nr.27 cu 14 poziții (nr.crt. 124-137) pentru suprafața totala de 16,9684 ha., teren identificat in varianta a 2-a din expertiza tehnica judiciara potrivit hotărârilor judecătorești enunțate.

Astfel, dupa emiterea hotărârii de către B______ B________ in data de 28 mai 2015 au fost întocmite procesele verbale de punere în posesie însușite si semnate de către reclamanți, depuse la dosarul cauzei. Procesele verbale de punere in posesie au fost transmise Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Cluj-C_____ C___ adresa Nr. ______/304/2015 in vederea scrierii titlului de proprietate, asa cum prevăd dispozițiile art.78 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr.890/2015.

Documentația împreuna cu procesele verbale de punere in posesie au fost returnate de către B______ B________ C___ C___ adresa nr. 9752/1238/IV/I înregistrata la instituția reclamantă sub numărul _____/304/22.02.2015 pe considerentul ca, terenul se afla in proprietatea publica si privata a statului.

Conform art.3 alin.3 din Legea nr.268/2001 alin.3 din Legea nr.268/2001, terenurile care urmează să fie retrocedate în conformitate cu prevederile Legii nr.18/1991, republicata, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, cu modificările și completările ulterioare, se transmit, la cererea comisiilor județene, comisiilor locale, iar potrivit art.7 alin.7 din Legea nr.268/2001 A______ A_________ A_______ are obligația de a preda terenul direct comisiilor locale pe baza documentației întocmite de către comisie și de a întocmi procesul verbal de delimitare.

Potrivit art.9 din H.G. 626/2001, art.13, alin.l, art.15 din H.G.nr.401/2013, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr.165/2013 cu modificările și completările ulterioare, terenurile ce se solicită a fi retrocedate se transmit de către APS comisiilor locale pe bază de protocol la cererea comisiilor județene. Având in vedere ca, A______ A_________ A_______ care a fost parte in litigiu, cunoștea faptul ca suprafața de 17,5439 ha. nu a fost predata către comisia locala de fond funciar (fapt reținut in considerentele Deciziei Civile nr.692/R/2013 a Tribunalului Cluj) și ar fi trebuit sa intocmeasca planul de delimitare pentru predarea acestuia către comisie înca de la data rămânerii definitive a sentinței Civile nr.717/2012, fara a fi necesara notificarea de către Comisia locala de fond funciar prin adresa nr.______/304/28.09.2015, depusă la dosar.

De asemenea, prin adresa nr.______/2015 expediata prin posta speciala in data de 4 decembrie 2015, reclamanta a comunicat pe suport electronic informațiile solicitate de către A.D.S. pentru realizarea documentației de predare. Prin adresa nr.______/304/07.06.2016 Comisia locală B_____ B_________ B________ de proprietate asupra terenurilor Cluj-N_____ a înaintat documentația necesară punerii la dispoziția comisie a suprafeței de teren de 16,9684 ha, în vederea formulării cererii pentru întocmirea protocolului de predare-primire, în vederea punerii în executare a Sentinței civile nr.717/2012, pronunțată de Judecătoria Cluj-N_____ în Dosarul nr.____________ definitivă prin Decizia civilă nr.692/R/2013 a Tribunalului Cluj.

Prin Hotărârea nr.263/11.07.2016 emisă de B______ B________ B_____ B_________ B________ de proprietate asupra terenurilor s-a validat amplasamentul suprafeței totale de 16.9684 ha, înscris în tabelul-anexă, nr.27, validat prin H.C.I. nr. 5/07.04.2015, conform procesului-verbal de delimitare nr.______/304/07.04.2016, a fișei suprafețelor solicitate, precum și a planului cadastral scara 1: 5000, întocmite de comisia locală de fond funciar Cluj-N_____ și avizate de către reprezentanții OCPI și ADS.

Prin adresa nr.7008/IV/I/06.09.2016, înaintată de B______ B________ către comisia municipală de fond funciar i s-a solicitat, în regim de urgență, să procedeze la întocmirea unui nou proces -verbal de delimitare a suprafețelor ținând seama de baza de date a Serviciului Fond Funciar Cadastru, GIS și Tranzacții Terenuri, respectiv de parcelele, categoriile de folosință și suprafețele de teren care se găsesc în patrimoniul ADS și pot fi predate.

La data de 05.10.2016, reprezentanți ai Comisiei locale de fond funciar Cluj-N_____ alături de reprezentanți ai Instituției Prefectului Județul Cluj s-au deplasat la sediul ADS București. În urma discuțiilor avute în prezența conducerii ADS, părțile au convenit refacerea inventarului terenurilor deținute de ADS în baza unei documentații vizate de către OCPI Cluj. Prin Ordinul nr. 907 din 07.10.2016 al Președintelui Agenției A_________ A_______ au fost desemnate 3 persoane în „B______ B_____ efectuarea unei verificări în vederea identificării faptice a suprafețelor de teren de la ___________________’’.

Documentația, vizată de OCPI Cluj, a fost întocmită și înaintată spre însușire la ADS București, urmând ca aceasta să procedeze la actualizarea inventarului terenurilor. Ulterior acestei operațiuni s-au reluat demersurile legale necesare pentru punerea la dispoziție de către ADS a terenurilor, către Comisia locală B_____ B_________ B________ de proprietate privată asupra terenurilor Cluj-N_____, prin încheierea unui protocol de predare- preluare care nu a fost încheiat nici la data promovării acțiunii.

Cu toate acestea B______ B________ B_____ B_________ B________ de proprietate privata asupra terenurilor Cluj -N_____ isi îndeplinește obligația prevăzuta in titlul executoriu emițând titluri de proprietate, dar penalitățile erau stabilite in sarcina comisiei fără a fi predat terenul de către ADS astfel, TP nr._____/19.01.2017 emis în favoarea numiților T____ L____, D_____ L____, T____ I_____ după def. T_____ V_____, TP nr._____/19.01.2017 emis în favoarea numiților C_____ S_____, D____ S____ ș.a. după def.Lapusa G_______ și Lăpusan F_____, TP nr. TP nr._____/19.01.2017 emis în favoarea numiților R___ A________ și N____ F_____ după def.R__ M____, TP nr._____/19.01.2017 emis în favoarea numiților M____ M____ M__ Elene, ș.a. după def. R__ I___ , TP nr._____/19.01.2017 emis în favoarea numiților O_____ I___ , O_____ L_______ ș.a. după def. O_____ A__, TP nr._____/19.01,2017 emis în favoarea numiților T____ M______, P____ M_____, O_____ L_______, ș.a. după def. P____ I___, TP nr._____/19.01.2017 emis în favoarea numiților P____ D______-A_____, T____ M______, P____ M_____ A. După def. P____ D______, TP nr._____/19.01,2017 emis în favoarea numiților P______ D_____ M______, B__ C_____ A., C_____ V______, după def. G_______ V_____, TP nr._____/19.01.2017 emis în favoarea numiților G____ I___, C______ D______ M. După def. G____ A_____, TP nr. _____/19.01.2017 emis în favoarea numiților M____ V______, T___ F______ D__, T___ M____, T___ I___, B____ A__, ș.a. după def. T___ V______, TP nr._____/19.01.2017 emis în favoarea lui C____ I___ după def.C____ I_____, TP nr. _____/19.01.2017 emis în favoarea lui C_______ L_______ A_____ dupa B___ V_____, TP nr._____/19,01.2017 emis în favoarea numiților G____ M____ și F___ V______ după def. G____ G_______.

Prin urmare, reclamanții arată că nu înțeleg de ce a fost nevoie sa aștepte doi ani B______ B________ B_____ emiterea titlului de proprietate, daca in final au fost emise tot fara încheierea protocolului, dar după poprirea conturilor municipiului Cluj-N_____ cu suma de 736.728 lei (reprezentând debit 50.400 lei, debit pentru fiecare in parte ori 12 plus 6.080 lei cheltuieli de executare pentru fiecare grup in parte) cu mențiunea ca o parte din aceaste penalități au fost reduse de către instanța, la fel si cheltuielile de executare. Potrivit art.1357 cod civil,, cei care cauzează altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, săvârșita cu vinovăție, este obligat sa îl repare.Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoara culpă.’’

Pentru a fi incidente dispozițiile articolului citat este necesara întrunirea cumulativa a patru condiții: existenta unei fapte ilicite, existenta unui prejudiciu, existenta unui raport de cauzalitate ______________________ prejudiciu si existenta vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, constând in intenția, neglijenta sau imprudenta cu care a acționat. In ceea ce privește prima condiție a răspunderii civile delictuale, fapta ilicita a pârâtelor, aceasta se analizează pe plan procesual.

Astfel, pârâtele nu si-au respectat obligațiile ce le reveneau in materia fondului funciar, iar obligația stabilita de către instanța in sarcina reclamantei nu putea fi îndeplinita decât împreuna cu pârâtele, obligații stabilite prin lege si nu prin hotărârile judecătorești inițiale.

Existenta prejudiciului suferit de către reclamanta este dincolo de orice îndoiala, instanța de judecata stabilind deja cuantumul acestuia ca fiind de 696.335 lei, stabilit prin hotărârile judecătorești enunțate, plus cheltuieli de judecata si executare.

Raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu este evident: datorita emiterii titlului de proprietate cu întârziere instanța a stabilit cuantumul penalităților datorate pentru fiecare zi de întârziere, acestea fiind rezultatul direct al conduitei culpabile a pârâtelor.

In ceea ce privește vinovăția pârâtelor, aceasta se concretizează prin neîndeplinirea obligațiilor ce le revin, respectiv parata de rand 1, art.9 din H.G. 626/2001, art.13, alin.l, art.15 din H.G.nr.401/2013, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr.165/2013.

Prin încheierea Civila nr._____/2016 a Judecătoriei Cluj-N_____ pronunțata in dosar nr._____/211/2016 a fost admisa cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta creditoare N_____ F______ L____, în contradictoriu cu pârâta debitoare Comisia Locală B_____ B_________ B________ de Proprietate Privată Asupra Terenurilor -Cluj-N_____, reprezentată prin Primarul Municipiului Cluj-N_____, și pârâta debitoare B______ B________ B_____ B_________ B________ De Proprietate Privată Asupra Terenurilor Cluj, reprezentată prin Prefectul Județului Cluj în consecință: S-a obligat pârâta Comisia Locală B_____ B_________ B________ De Proprietate Privată Asupra Terenurilor Cluj-N_____ să plătească creditoarei N_____ F______ L____ suma de 78.400 lei (200 lei/zi x 392 zile), reprezentând suma definitivă datorată cu titlu de penalități pentru neîndeplinirea obligației de a face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul, stabilită în sarcina sa prin titlurile executorii pe baza cărora a fost demarată procedura de executare silită în dosarul execuțional nr. 1271/2015, întocmit de Biroul Executorului Judecătoresc C______ M____ R___: Sentința civilă nr. 4914/2011 pronunțată de Judecătoria Cluj-N_____ în dosarul nr. _____/211/2007 și Sentința civilă nr. 4666/2014 pronunțată de Judecătoria Cluj-N_____ în dosarul nr. _____/211/2007* și cuantificată prin încheierea Civilă Nr. 2594/11.03.2016, pronunțată în dosarul Judecătoriei Cluj-N_____ nr. _____/211/2015, la nivelul sumei de 200 lei/zi. S-a obligat pârâta B______ B________ B_____ B_________ B________ De Proprietate Privată Asupra Terenurilor Cluj să plătească creditoarei N_____ F______ L____ suma de 78.400 lei (200 lei/zi x 392 zile), reprezentând suma definitivă datorată cu titlu de penalități pentru neîndeplinirea obligației de a face care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul, stabilită în sarcina sa prin titlurile executorii pe baza cărora a fost demarată procedura de executare silită în dosarul execuțional nr. 1271/2015, întocmit de Biroul Executorului Judecătoresc C______ M____ R___: Sentința civilă nr. 4914/2011 pronunțată de Judecătoria Cluj-N_____ în dosarul nr. _____/211/2007 și Sentința civilă nr. 4666/2014 pronunțată de Judecătoria Cluj-N_____ în dosarul nr. _____/211/2007* și cuantificată prin încheierea Civilă Nr. 2594/11.03.2016, pronunțată în dosarul Judecătoriei Cluj-N_____ nr. _____/211/2015, la nivelul sumei de 200 lei/zi.

Prin Sentința Civila nr.4666/2014 pronunțata de Judecătoria Cluj- N_____ in dosar nr._____/211/2007*, a fost admisa in parte cererea de chemare in judecata formulata de reclamanta N_____ F______ L____ in nume propriu si in calitate de moștenitor al defunctului reclamant S____ I___ decedat in cursul procesului la data de 25.10.2013 in contradictoriu cu paratele Comisia Locala si B______ B________. Astfe, s-a obligat Comisia locala de fond funciar Cluj-N_____ sa întocmească documentația in vederea reconstituirii dreptului de proprietate asupra suprafeței de 1183 mp. inscrisa in CF. nr.1332 Someseni, in favoarea reclamantei, in calitate de moștenitor al defunctului Parau Ș_____, dupa cum urmează:

-suprafața de 1028 mp. teren compus din porțiunile in suprafața de 573 mp. si 455mp., in natura, pe vechiul amplasament, astfel cum a fost identificat in raportul de expertiza-supliment nr.2, anexa nr.1, întocmit de expert Madaras M_____ T_____;

-suprafața de 155 mp., identificat cu albia râului S____, in compensare, cu suprafața de 155 mp., intravilan, in prelungirea nr.topo._____ si nr.topo,_____, astfel cum au fost identificate in raportul de expertiza- completare la supliment nr.2, anexa nr.1, întocmit de expert Madaras M_____ T_____.

Pentru suprafața de 0,0155 ha. a fost emis Titlul de Proprietate nr._____ din 02.10.2015 iar pentru suprafața de 0,5600 ha. nu a putut fi atribuita decât cu întârziere fiind vorba de teren care nu a fost predat prin protocol, B______ B________ refuzând sa emită titlu de proprietate fiind aceiași situație cu cea descrisa mai sus, acesta fiind motivul pentru care reclamanta a solicitat repararea prejudiciului.

Reclamanta Comisia Locala menționează că nu are personalitate juridica si nici buget propriu, motiv pentru care au fost poprite conturile municipiului.

Pentru toate aceste considerente, reclamanții solicită admiterea acțiunii asa cum a fost formulata.

In conformitate cu prevederile art.411 Cod procedura civila si 223 Cod procedura civila reclamanții solicită judecarea cauzei si in lipsa.

In drept, reclamanții se prevalează de dispozițiile art.l357 Cod civil, art.453 NCPC, Legea nr.1/2000, H.G.890/2005 si restul textelor legale invocate in cuprinsul acțiunii.

La data de 16 iunie 2020 pârâta B______ B________ B_____ B_________ B________ de Proprietate asupra Ternurilor Cluj a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii.

În motivare, pârâta invocă inadmisibilitatea acțiunii, în contextul în care susținerea existenței unui prejudiciu, creat de pârâtă în patrimoniul reclamanților prin neducerea la îndeplinire a obligațiilor din titlul executoriu, în detrimentul reclamanților, nu este fundamentat.

Astfel, penalitățile de întârziere nu pot fi asimilate unui prejudiciu. Prin art. 906 C__ s-a prevăzut posibilitatea obligării debitorului la penalități de întârziere ce vor fi încasate de creditor, acestea reprezentând un mijloc indirect de constrângere a debitorului de a-și îndeplini obligațiile din titlul executoriu, creditorul având dreptul de a folosi orice mijloc legal pentru a-1 determina pe debitor să execute obligația în natură, fiind acordate independent de existența unui prejudiciu. Penalitățile nu se identifică nici cu daunele interese, compensatorii sau moratorii, fiind distincte de acestea prin finalitatea lor juridică, de sancțiune de drept procesual civil aplicată de instanța de executare debitorului, pentru a-1 constrânge să execute o obligație de a face sau a nu face ce implică un fapt personal, menită să înfrângă rezistența debitorului și care constă în obligarea acestuia la plata unei sume de bani în favoarea creditorului, pe zi de întârziere, fie într-o sumă fixă, (cum este cazul în speță), fie într-un anumit procent atunci când obligația are un obiect evaluabil în bani, până la executarea obligației prevăzută în titlul executoriu.

Penalitatea are un caracter provizoriu, nu este lichidă și nici exigibilă, încheierea prin care instanța a obligat la plata de penalități nefiind susceptibilă de executare. De aceea, legiuitorul a permis creditorului ca în termen de trei luni de la data comunicării încheierii de aplicare a penalităților, în care debitorul nu își execută obligația, să se adreseze din nou instanței de executare cu o cerere prin care să solicite stabilirea sumei finale pe care debitorul trebuie să o plătească cu titlu de penalități, cerere asupra căreia instanța se va pronunța prin încheiere definitivă dată cu citarea părților.

Chiar daca se privește din perspectiva creditorului, penalitățile nu au un caracter reparator în favoarea acestuia, ci constituie un mijloc de constrângere la îndemâna lui, în realizarea obligației. Înalta Curte de Casație și Justiție a subliniat că penalitățile sunt un mijloc juridic lăsat la îndemâna creditorului, reglementat de legiuitor cu scopul de a obține constrângerea debitorului la executarea în natură a obligației cu caracter personal, fără a reprezenta valoarea prejudiciului suferit e creditor.

Penalitățile nu au un caracter reparator, nu au drept scop acoperirea prejudiciului suferit de creditor, ci constituie un mijloc de constrângere indirect pentru asigurarea executării în natură a obligațiilor, ele se pot acorda independent de despăgubirile la care creditorul este îndreptățit în temeiul art.892 C__, cele două categorii de sume având o natură și o finalitate juridică diferite – Decizia nr.202/2019 a ICCJ. Tot în acest, pârâta menționează Deciziile ICCJ nr. 16/2017, nr.525/2017, nr.12/2018.

În contextul celor menționate, pârâta susține că prezenta acțiune în pretenții, prin care se solicită repararea unui prejudiciu nu este admisibilă, întrucât suma solicitată nu constituie un prejudiciu suferit de reclamant, aceasta fiind stabilită cu titlu de penalități de instanța de executare. Pe cale de consecință, pârâta susține că este întrunită condiția de inadmisibilitate a prezentei acțiuni.

Pe fond, pârâta solicită respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală. Aceasta arată în motivare că reclamanta nu a depus în probatoriu niciuna dintre hotărârile judecătorești prin care au fost stabilite sumele datorate cu titlu de penalități, motivele invocate și probatoriul administrat referindu-se la etapele parcurse pentru eliberarea titlurilor de proprietate, aspecte care au fost analizate atât în cadrul procesului prin care au fost stabilite penalități pe zi de întârziere în sarcina fiecărei comisii de fond funciar, cât și a proceselor prin care au fost stabilite sumele finale datorate cu acest titlu.

Aceleași motive- de lipsă a procedurii de predare primire a amplasamentului, se invocă și în ce privește ducerea defectuoasă la îndeplinire a obligațiilor dispuse prin titlul executoriu Sentința civilă nr.4666/2014 pronunțată în Dosar nr. _____/211/2007* în favoarea numitei N_____ F______, ceea ce a dus la stabilirea unor penalități în cuantum de _____ lei prin încheierea civilă nr._____/2016 pronunțată în Dosar nr._____/211/2016. Se susține că pârâta ar fi în culpă pentru nerespectarea obligațiilor ce-i revin în conformitate cu legislația în domeniul fondului funciar, însă nu se aduc argumente însoțite de dovezi concrete, sens în care pârâta apreciază că cele afirmate nu sunt dovedite. În ce privește celeritatea îndeplinirii atribuțiilor comisiei județene de fond funciar, aceasta depinde în mare măsură de întocmirea și înaintarea documentațiilor în vederea emiterii titlurilor de proprietate.

Pârâta arată că, între comisiile județene de fond funciar și cele locale de fond funciar nu există raporturi de subordonare ci doar de conlucrare, același aspect caracterizând și relația celor două comisii de fond funciar cu ADS în privința procedurilor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor aflate proprietatea statului, conform art.5 și 6 din Regulamentul aprobat prin HG 890/2005 actualizat. Din analizarea atribuțiilor comisiei județene de fond funciar, prevăzute în art. 6 al HG nr.890/2005, coroborate cu cele ale art.110¹ din Legea nr.18/1991 se deduce că pârâta nu are prevăzute alte pârghii coercitive pentru a putea constrânge comisia locală la îndeplinirea atribuțiilor ce-i revin, decât cele prevăzute de art. 110¹ din Legea nr.18/1991.

Atribuțiile de îndrumare și control stabilite în sarcina comisiilor județene de fond funciar asupra activității comisiilor locale de fond funciar au ca scop conformarea cu prevederile legale în domeniu a documentațiilor ce sunt întocmite de comisiile locale de fond funciar în vederea emiterii titlurilor de proprietate și nicidecum un scop sancționator de constrângere la îndeplinirea atribuțiilor ce revin comisiilor locale de fond funciar.

Referitor la procedura de predare primire a amplasamentului asupra căruia a fost dispusă reconstituirea dreptului de proprietate, aceasta se desfășoară între ADS și comisia locală de fond funciar, rolul pârâtei, B______ B________ de fond funciar Cluj fiind unul intermediar rezumându-se la înaintarea către ADS a documentației întocmite și înaintate de comisia locală de fond funciar cu propunerea de predare a amplasamentului. Această obligație a fost efectuată dar, sub diferite pretexte ADS nu a predat amplasamentul. Adresa de solicitare a predării amplasamentului se află la dosarul cauzei depusă de reclamantă.

Aceste operațiuni, de predare primire a amplasamentului și punere în posesie cad exclusiv în sarcina ADS, respectiv a Comisiei Locale de fond funciar Cluj-N_____, conform prevederilor art.5 lit. c) al H.G. nr. 890/2005 și prevăzute în concret prin art.2 din Normele ADS privind încheierea protocoalelor de Predare Preluare a Terenurilor cu Destinație Agricolă între ADS și Comisiile locale de fond funciar.

Prin ansamblul atribuțiilor stabilite în sarcina sa, B______ B________ B_____ B_________ B________ de proprietate privata asupra terenurilor Cluj doar recunoaște dreptul de proprietate al persoanelor îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate, urmând ca, stabilirea amplasamentului și punerea efectivă în posesie să se facă de către comisiile locale. Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară scrie titlurile de proprietate în conformitate cu procesul verbal și planurile cadastrale întocmite de către comisiile locale pe care le verifică, conform art.34, art.36 din HG 890/2005 și Hotărârea nr.128/2015 a Comisiei județene de fond funciar Cluj privind procedurile de lucru în vederea emiterii titlurilor de proprietate, după care reprezentan?ii Comisiei județene de fond funciar doar le semnează.

De evidențiat faptul că în baza acelorași titluri executorii care au dus la stabilirea de penalități pe zi de întârziere în sarcina reclamantei Comisia locală de fond funciar Cluj-N_____, și pe care prin intermediul prezentei acțiuni le solicită susținând că i s-a creat un prejudiciu, au fost stabilite penalități pe zi de întârziere și în sarcina pârâtei, B______ B________ de fond funciar Cluj, penalități însumând suma totală de 798.704,50 lei, compusă din 672.200 lei penalități și 126.504,50 lei cheltuieli de executare silită.

Pârâta susține că în cadrul dosarelor de instanță prin care inițial au fost stabilite penalități pe zi de întârziere iar ulterior a fost stabilită suma finală datorată cu acest titlu, culpa celor două comisii de fond funciar, locală și județeană, a fost analizată și concretizată pentru fiecare comisie în parte, prin stabilirea sumei constând în penalități. Astfel, prin prezenta acțiune în pretenții, nu mai poate fi analizată culpa pârâtei în ce privește executarea obligațiilor dispuse în sarcina sa, aceasta fiind analizată anterior de instanța de judecată, fiind în situația puterii de lucru judecat.

Penalitățile pe zi de întârziere reprezintă o sancțiune stabilită în baza unei culpe, iar prin încheierea prin care a fost stabilită suma finală s-a constatat existența acesteia, proporțional cu culpa fiecăruia.

De altfel, în cazul admiterii prezentei acțiuni în pretenții, s-ar încălca principiul puterii de lucru judecat, aplicarea de penalități fiind stabilită prin hotărâri judecătorești definitive în sarcina reclamantei. Or, admiterea acțiunii ar contraveni dispozițiilor acestor hotărâri judecătorești prin care a fost stabilită o culpă, aceasta nemaiputând fi înlăturată în baza unei noi acțiuni.

Pe de altă parte, pârâta susține că s-ar crea un precedent periculos deoarece la nivelul Județului Cluj există foarte multe dosare în care au fost plătite în favoarea creditorilor penalități atât de către comisiile locale cât și de către B______ B________. Prin urmare, admiterea acțiunii reclamantei ar deschide calea unor noi litigii în care comisiile locale și județene să se judece între ele raportat la plata penalităților care au fost achitate, comisiile acuzându-se reciproc între ele cu privire la culpa acestora, devreme ce aceasta a fost stabilită prin hotărârile judecătorești inițiale prin care au fost acordate penalitățile.

În concluzie, pârâta solicită respingerea acțiunii promovate, respectiv de obligarea la repararea prejudiciului în cuantum de ______ lei ca urmare a penalităților stabilite prin hotărâri judecătorești, cheltuieli de judecată și cheltuieli de executare silită.

În drept, pârâta invocă prevederile art.205 și următoarele din Noul Cod de Procedură Civilă, Legea nr. 18/1991 cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 247/2005; H.G. nr. 890/2005 cu modificările și completările ulterioare, Legea 165/2013 cu modificările și completările ulterioare, Deciziile ICCJ nr.202/2019, nr. _______, nr.525/2017, nr.12/2018.

În baza prevederilor art.223 Noul Cod. Proc. Civ., pârâta solicită instanței judecarea cauzei și în lipsa delegatului de la dezbateri.

Tot la data de 16 iunie 2020 pârâta B______ B________ B_____ B_________ B________ de Proprietate asupra Ternurilor Cluj depune la dosar cerere reconvențională, solicitând admiterea cererii reconvenționale și obligarea pârâților reconvenționali de rând 1-3 la repararea prejudiciului în cuantum de 798.704,50 lei, sumă compusă din 672.200 lei penalități pe zi de întârziere și 126.504,5 lei cheltuieli de executare silită, plus dobânda de referință a BNR aferentă sumei de ______,50 lei potrivit art. 1 alin.3 din OG nr. 13/2011, în temeiul art. 1535 Cod Civil, conform hotărârilor judecătorești pronunțare în dosare având ca obiect contestații la executare împotriva sumelor dispuse cu titlu de penalități: nr. _____/211/2017, _____/211/2017, _____/211/2017, _____/211/2017, _____/211/2017, _____/211/2017, _____/211/2017, _____/211/2017, _____/211/2017, _____/211/2017, _____/211/2017, _____/211/2017 și _____________. De asemenea, aceasta solicită și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru.

În motivare, pârâta arată că, în fapt, prin Sentința civilă nr.717/2012, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr.692/R/2013 și Sentința civilă nr._____/2012 de lămurire a dispozitivului, toate pronunțate în Dosar nr.____________, a fost dispusă reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor suprafețe de teren în favoarea a 12 grupuri de persoane, în sarcina Comisiei județene de fond funciar fiind dispusă obligația de emitere a titlurilor de proprietate.

De asemenea, prin titlul executoriu Sentința civilă nr.4666/2014 pronunțată de Judecătoria Cluj- N_____ în Dosar nr.l_____________, a fost dispusă obligarea la reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea numitei N_____ F______ L____, cu obligația corelativă a Comisiei județene de fond funciar Cluj de a emite titlul de proprietate.

Datorită întârzierii în aplicare a dispozițiilor hotărârilor judecătorești anterior menționate, împotriva celor două comisii de fond funciar, locală și județeană, a fost promovată executarea silită, iar ulterior, prin Sentința civilă nr.163/2017 pronunțată în Dosar nr._____/211/2017 a fost stabilită suma finală în cuantum de _____ lei, datorată cu titlu de penalități, în sarcina fiecărei comisii de fond funciar.

De asemenea, datorită întârzierii punerii în aplicare a dispozițiilor de emitere a titlului de proprietate în favoarea numitei N_____ F______ L____ prin titlul executoriu Sentința civilă nr.4666/2014 pronunțată în Dosar nr. _____/211/2014, reclamanta-reconvențională a fost obligată la plata de penalități în sumă de _____ lei și 4216,50 lei cheltuieli de executare silită, încheierea civilă nr._____/2016 pronunțată în Dosar nr. _____/211/2016.

Sumele astfel stabilite au fost contestate prin formularea de contestații la executare, făcând obiectul a 13 dosare distincte, în unele dosare instanța diminuând suma penalităților sau a celor de executare silită, în final rezultând suma de ______ lei penalități și ______,50 lei cheltuieli de executare silită – total ______,50 lei, suma solicitată prin prezenta cerere reconvențională.

Reclamanta reconvențională consideră că sunt îndeplinite condițiile în temeiul cărora suma de ______,50 lei să se constate că reprezintă un prejudiciu și ca urmare să poată fi dispusă recuperarea acestuia.

Atât Agenția Domeniului Statului cât și Comisia locală de fond funciar Cluj-N_____ nu au depus diligentele necesare în vederea predării-preluării amplasamentului asupra căruia trebuia reconstituit dreptul de proprietate și reprezintă fapta ilicită.

Între comisiile județene de fond funciar și cele locale de fond funciar nu există raporturi de subordonare ci doar de conlucrare, același aspect caracterizând și relația celor două comisii de fond funciar cu ADS în privința procedurilor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor aflate proprietatea statului, conform art.5 și 6 din Regulamentul aprobat prin HG 890/2005 actualizat.

Din analizarea atribuțiilor comisiei județene de fond funciar, prevăzute în art.6 al HG nr.890/2005, coroborate cu cele ale art.110¹ din Legea nr.18/1991 se deduce că reclamanta reconvențională nu are prevăzute alte pârghii coercitive pentru a putea constrânge comisia locală la îndeplinirea atribuțiilor ce-i revin, decât cele prevăzute de art. 110¹ din Legea nr. 18/1991.

Procedura de predare primire a amplasamentului asupra căruia a fost dispusă reconstituirea dreptului de proprietate, se desfășoară între ADS și comisia locală de fond funciar, rolul reclamantei reconvenționale, B______ B________ de fond funciar Cluj este unul intermediar, rezumându-se strict la înaintarea către ADS a documentației întocmite de comisia locală de fond funciar cu propunerea de predare a amplasamentului. Această obligație a fost efectuată, ceea ce reiese și din documentele depuse în probatoriu de Comisia locală de fond funciar Cluj-N_____ dar, din diferite motive, ADS nu a predat amplasamentul.

În temeiul prevederilor legii speciale, emiterea unui titlu de proprietate urmează o anumită procedură expres stabilită de legiuitor, iar amplasamentul trebuie să fie liber din punct de vedere juridic și la dispoziția comisiei locale de fond funciar. Obligația de a verifica situația juridică a terenului revine comisiei locale. Prin dispozițiile art. 5 și 6 din HG 890/2005 privind aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor B_____ B_________ B________ de proprietate privată asupra terenurilor, act normativ ce reiterează regulamentele anterioare de aplicare a Legii 18/1991, au fost stabilite atât atribuțiile comisiilor locale cât și a celor județene.

Astfel, potrivit acestui act normativ, pentru a se putea emite un titlu de proprietate de către B______ B________, mai întâi comisia locală trebuie să stabilească amplasamentul, întinderea acestuia, să procedeze la punerea în posesie a persoanei îndreptățite, să întocmească un proces verbal de punere în posesie, precum și toată documentația necesară, iar ulterior toate aceste documente împreună cu propunerea de emitere a titlului, se înaintează comisiei județene în vederea emiterii titlului. Acest fapt a fost statuat și prin dispozițiile art.36. alin 1 din H.G. 890/2005 „ Pe baza documentației înaintate de către comisiile locale care cuprind anexele validate, planurile parcelare , procesele verbale de punere în posesie și schițele terenurilor, B______ B________ emite titlurile de proprietate. “

În speță, raportul de cauzalitate îl reprezintă operațiunile de predare primire a amplasamentului, respectiv de punere în posesie și cad exclusiv în sarcina ADS, respectiv a Comisiei Locale de fond funciar Cluj-N_____, conform prevederilor art.5 lit.cl al H.G. nr. 890/2005, fiind cauza care a determinat ca obligația de emitere a titlului de proprietate (ultima ca succesiune) să fie realizată cu întârziere și este o faptă imputabilă celor două.

În ce privește existența prejudiciului, aceasta este evidențiată prin achitarea penalităților și a cheltuielilor de executare silită în urma respingerii în totalitate sau în parte a contestațiilor la executare formulate împotriva executărilor silite. În contextul celor anterior menționate se evidențiază culpa Comisiei locale de fond funciar Cluj- N_____ și a ADS prin neîndeplinirea procedurii legal prevăzute în sarcina lor de predare primire a amplasamentului asupra căruia a fost dispusă reconstituirea dreptului de proprietate, în nici un caz neputându-se imputa reclamantei reconvenționale că în final a procedat la emiterea titlului de proprietate fără parcurgerea acestei proceduri, și de unde s-ar putea înțelege că titlul de proprietate ar fi putut fi emis mai devreme sărind peste această procedură.

Emiterea ulterioară a titlurilor de proprietate fără existența protocolului de predare preluare între ADS și reclamantă Comsia Locală se datorează faptului că în ciuda tuturor demersurilor efectuate de către reclamanta reconvențională, protocolul de nu a fost încheiat iar conform principiului separației puterilor în stat, reclamanta reconvențională fiind obligată la emiterea titlurilor de proprietate prin titluri executorii și la plata unor sume importante de bani în favoarea unor persoane fizice, cu titlu de penalități.

În concluzie , reclamanta reconvențională solicită admiterea cererii reconven?ionale cu consecința obligării Comisiei locale de fond funciar Cluj-N_____ și a Agenției A_________ A_______ la plata sumei de ______,50 lei, sumă compusă din ______ lei penalități pe zi de întârziere și ______,5 lei cheltuieli de executare silită, plus dobânda de referință a BNR aferentă sumei de ______,50 lei, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, reclamanta reconvențională invocă prevederile art.209 din Noul Cod de Procedură Civilă, Legea nr. 18/1991 cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 247/2005; H.G. nr. 890/2005 cu modificările și completările ulterioare, Legea 165/2013 cu modificările și completările ulterioare, Deciziile 1CCJ nr.202/2019, nr.16/2017, nr.525/2017, nr.l2/2018.

În baza prevederilor art.411 Noul Cod. Proc. Civ., reclamanta reconvențională solicită instanței judecarea cauzei și în lipsă.

La data de 10 iulie 2020 s-a depus la dosar din partea pârâtei A______ A_________ A_______ întâmpinare la cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții C_________ C___ C_____ și Comisia locală de fond funciar C___ C_____, precum și la cererea reconvențională, formulată de B______ B________ de fond funciar Cluj, prin care a solicitat respingerea acestora, în principal, ca inadmisibile, iar în secundar, ca neîntemeiate.

În motivare, pârâta a arătat că, prin cererea nr. _____/05.06.2020, înregistrată la instanță în 10.06.2020, aceasta a solicitat, în vederea respectării dreptului la apărare, comunicarea hotărârilor judecătorești, în baza cărora reclamantele susțin achitarea cu titlu de penalități a sumei de 696.335, precum și dovezilor de plată efectivă a acestei sume, cu consecința repunerii în termenul legal de 25 de zile pentru formularea întâmpinării, de la momentul efectuării procedurii de comunicare a probelor.

În pofida faptului că, prin Rezoluția din 19.05.2020, instanța a dispus comunicarea către pârâți a acțiunii împreună cu înscrisurile anexate, această dispoziție nu s-a realizat decât parțial, întrucât înscrisurile solicitate prin cererea menționată nu le-au fost înaintate până la data depunerii întâmpinării, drept pentru care pârâta a reiterat cererea și prin întâmpinare, formulată atât la acțiunea depusă de reclamanții C_________ C___ C_____ și Comisia locală de fond funciar C___ C_____, cât și la cererea reconventională.

Aceasta arată că, de exemplu, pentru a dovedi temeinicia solicitării pârâtei, încheierea civilă nr. 3493 din 12 aprilie 2016, pronunțată de Jud C___ C_____ în Dosarul nr. _____/211/2015, invocată prin acțiune la pag. 2, paragr. 3, încheierea civilă nr. _____/2016, pronunțată de Jud C___ C_____ în Dosarul nr. _____/211/2016, invocată prin acțiune la pag. 11, paragr. 5, precum și Sentința Civilă nr. 4666/2014, pronunțată de Jud C___ C_____ în Dosarul nr. _____/211/2007*, invocată prin acțiune la pag. 11, paragr. 5, nu se regăsesc nici măcar la dosarul digital, al cărui conținut poate fi vizualizat accesând www.curteadeapelcluj.ro

În situația în care, reclamanții nu vor depune aceste hotărâri judecătorești, pronunțate în litigii în care A______ A_________ A_______ nu a figurat ca parte, invocate ca temei al pretențiilor formulate, pârâta solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, iar în situația în care îi vor fi comunicate hotărârile, pârâta va analiza oportunitatea de a-și completa apărările. Aceasta arată că reclamanții nici nu arată prin cerere ce legătură ar fi între A______ A_________ A_______ și măsurile dispuse prin încheierea civilă nr. _____/2016 și Sentința Civilă nr. 4666/2014, respectiv considerentele pentru care, raportat la condițiile răspunderii civile delictuale, ar trebui obligată pârâta la plata sumei de 78.400 lei.

Pe fond, pârâta susține că solicitarea de obligare a acesteia la plata pretinsului prejudiciul cauzat de 696.335 lei, ca urmare a penalităților stabilite în sarcina comisiei, este în principal inadmisibilă, iar în secundar netemeinică și nedovedită.

Pretențiile din cererea de chemare în judecată se fundamentează, așa cum susțin chiar reclamanții, pe instituția răspunderii civile delictuale, prin care se înțelege obligația unei persoane de a repara prejudiciul cauzat unei alte persoane urmare a comiterii unei fapte ilicite.

Pentru existența răspunderii contractuale sunt necesare întrunirea următoarelor condiții esențiale:

> existența unei fapte ilicite: nerespectarea unei obligații legale prin care se aduce atingere unui drept subiectiv patrimonial al creditorului;

> existența unui prejudiciu patrimonial;

> existența raportului de cauzalitate între faptă și prejudiciu;

> vinovăția persoanei care săvîrșește fapta ilicită.

Reclamanții nu probează cu privire la A______ A_________ A_______, întrunirea condițiilor specifice răspunderii civile delictuale.

Cu privire la fapta ilicită, pârâta susține că este condiția obiectivă a răspunderii juridice, comportamentul unei persoane fiind ilegal, dacă încalcă o normă de drept, indiferent de faptul că știa ori nu știa că încalcă aceste norme. Principiul de drept obiectiv care este încălcat este acela că, nimănui nu-i este permis producă, prin fapta sa, vreo vătămare unei alte persoane ori drepturilor subiective ale acesteia. Atunci când se examinează fapta ilicită, ca element al răspunderii civile delictuale, se subînțelege obiectivitatea, manifestarea exterioară a unei atitudini de conștiință și voință a unei anumite persoane. Fapta ilicită poate consta din acțiuni, cât și din inacțiuni.

În prezenta speță, reclamanții nu dovedesc comiterea de către pârâtă a unor fapte ilicite, acest aspect fiind dezlegat cu autoritate de lucru judecat, în manifestarea procesuală de prezumție, mijloc de probă, ce corespunde efectului pozitiv al autorității, prin încheierile și sentințele judecătorești prin care au fost obligate să achite penalitățile de întârziere creditorilor, datorită culpei comisiilor pentru neîndeplinirea obligațiilor din titlul executoriu.

Pârâtei nu i-au fost comunicate următoarele hotărâri, invocate ca temei al pretențiilor formulate prin acțiune, acestea nici măcar neputând fi studiate la dosarul digital, al cărui conținut poate fi vizualizat accesând www.curteadeapelcluj.ro:

• încheierea civilă nr. 3493 din 12 aprilie 2016, pronunțată de Judecătoria Cluj – N_____ în Dosarul nr. _____/211/2015,

• încheierea civilă nr. _____/2016, pronunțată de Judecătoria Cluj – N_____ în Dosarul nr. _____/211/2016,

• Sentința Civilă nr. 4666/2014, pronunțată de Judecătoria Cluj – N_____ în Dosarul nr. _____/211 /2007*,

• încheierea civilă nr. 2594/11.03.2016, pronunțată de Judecătoria Cluj – N_____ în Dosarul nr. _____/211/2015.

În aceste condiții, pârâta susține că pretențiile nu sunt dovedite, însă chiar în situația în care înscrisurile vor fi depuse la dosarul cauzei și comunicate către pârâți, solicitările părților adverse sunt inadmisibile. Încă de la momentul formulării cererii nr. _____/05.06.2020, înregistrată la instanță în 10.06.2020, prin care pârâta a solicitat comunicarea probelor și repunerea în termenul legal de formulare a întâmpinării, aceasta și-a exprimat bănuiala că, necomunicarea hotărârilor pronunțate potrivit alin. 2 și alin. 4 din art. 906 C proc. civ, în litigii în care A______ A_________ A_______ nu a figurat ca parte, ar putea să nu constituie o simplă omisiune a reclamanților, existând o mare probabilitate ca multe din afirmațiile din prezenta acțiune să fi fost invocate deja ca apărări în aceste litigii.

Or, cuprinsul Sentinței Judecătoriei Cluj – N_____ nr. 163/12.01.2017, pronunțată în Dosarul nr. _____/211/2016 confirmă că, ceea ce a susținut prin cererea de comunicare probe, nu reprezintă o simplă bănuială, ci chiar o certitudine. Pentru corecta soluționare a cererilor deduse judecății, relevantă este natura particulara a sumelor solicitate prin acțiune. Aplicarea penalităților pe zi de întârziere are rolul de a exercita o presiune pentru executarea obligației sale de a face sau de a nu face și soluționarea unor asemenea cereri se realizează prin identificarea de către instanța de executare a debitorilor vinovați pentru neexecutarea sau întârzierea în executare și până la îndeplinirea întocmai a obligației stabilite prin titlu executoriu.

Întrucât de regulă, obligația de a face sau de a nu face are caracter intuitu personae cererea de aplicare a penalităților pe zi de întârziere poate fi formulată de către creditor doar în contradictoriu cu debitorul său culpabil, ulterior inițierii procedurii de executare silită. Art. 906, alin. 2 C proc civ prevede că, poate fi obligat la suportarea penalităților, în cazul neexecutării obligației de a face, doar debitorul din titlu executoriu, fiind inadmisibilă în etapa executării silite sau ulterior finalizării acesteia, transferarea unei asemenea sancțiuni asupra unei terțe persoane, așa cum procedează reclamanții din prezenta cauză. Cu atât mai mult este inadmisibilă o cerere fundamentată pe principiul răspunderii civile delictuale, cu cât, conform alin. 5 al art. 906 C proc. civ, penalitățile pot fi înlăturate ori reduse, pe calea contestației la executare, dacă debitorul execută obligația prevăzută în titlul executoriu și dovedește existența unor motive temeinice care au justificat întârzierea executării.

Or, C_________ C___ – N_____ sau Comisia locală de fond funciar Cluj – N_____ nu au menționat niciun moment dacă au procedat sau nu conform normei legale arătate, în vederea înlăturării ori reducerii penalităților, pe calea contestației la executare, iar în caz afirmativ, soluțiile pronunțate în asemenea litigii. În condițiile în care, încheierile și sentințele pronunțate de instanțele de executare rețin cu autoritate de lucru judecat identitatea părților aflate în culpă, răspunderea acestora nu poate fi transferată în sarcina unor terțe părți, nici printr-o cerere de chemare în garanție, formulată într-o cauză aflată sub incidența art. 906, alin. 2 sau 4 C proc civ sau ulterior, printr-o acțiune separată, întemeiată teoretic pe răspunderea civilă delictuală.

Faptul că pretențiile reclamanților încalcă autoritatea lucrului judecat, în manifestarea procesuală de prezumție, mijloc de probă, ce corespunde efectului pozitiv al autorității este dovedit de cuprinsul Sentinței Judecătoriei Cluj – N_____ nr. 163/12.01.2017, pronunțată în Dosarul nr. _____/211/2016. Precum în prezenta cauză, reclamanta Comisia municipală de fond funciar Cluj – N_____ a susținut exact aceleași alegații, potrivit cărora, obligația stabilită de către instanță în sarcina sa nu a putut fi îndeplinită, datorită nepredării terenurilor de către A______ A_________ A_______, pe bază de protocol, în pofida numeroaselor solicitări, fiind consemnată în hotărârea pronunțată în Dosarul nr. _____/211/2016 ( pag. 9, paragr. 13 ) inclusiv solicitarea Comisiei municipale C___ C_____ ca în probațiune, instanța să formuleze o adresă către A______ A_________ A_______, în vederea comunicării motivului pentru care refuză predarea terenului.

Pârâta arată că se rețin de asemenea ( pag.11, paragr. 9 ) alegațiile învederate de comisia municipală prin notele de ședință depuse, referitor la așa zisa ” stare de pasivitate a Agenției A_________ A_______ “, ce ar fi determinat inclusiv deplasarea unei comisii formate din reprezentanți ai comisiei municipale și județene la sediul ADS București, insă în pofida tuturor mecanismelor de a care dispus comisia conform legislației de fond funciar, A______ A_________ A_______ a tergivesat punerea în posesie a revendicatorilor.

Toate aceste afirmații ale comisiei, reiterate în prezenta cauză, au fost respinse de Judecătoria Cluj – C_____ C___ Sentința Judecătoriei Cluj – N_____ nr. 163/12.01.2017, pronunțată în Dosarul nr. _____/211/2016, prin care se concluzionează că, în speță este vorba despre o obligație de a face ce poate fi dusă la îndeplinire doar de debitorii în cauză, respectiv comisiile de fond funciar. Dacă părțile adverse ar fi prezentat și celelalte hotărâri, invocate ca temei al preten?iilor formulate prin acțiune, s-ar fi observat în mod cert reiterarea constantă de către comisii a acelorași acuzații la adresa Agenției A_________ A_______, respinse deja definitiv inclusiv prin sentința arătată.

Pârâta susține că, așa zisa faptă ilicită imputată de reclamanți Agenției A_________ A_______ nu există, datorită efectului pozitiv al lucrului judecat, ce se impune în cel de-al doilea proces, care nu prezintă triplă identitate cu primul, dar care are legătură cu aspectul litigios dezlegat anterior, fără posibilitatea de a mai fi contrazis. Autoritatea de lucru judecat, în forma prezumției, vine să asigure, din nevoia de ordine și stabilitate juridică, evitarea contrazicerilor între considerentele hotărârilor judecătorești. Prin urmare, exact aceleași alegații ale reclamanților nu pot primi altă dezlegare în prezenta cauză, de vreme ce au fost deja respinse, direct sau implicit, prin Sentința Judecătoriei Cluj – N_____ nr. 163/12.01.2017 și aproape cert și prin celelalte hotărâri pe care, reclaman?ii au omis să le depună la dosarul cauzei.

Pârâta menționează că nu are cunoștință de Sentința Civilă nr. 4666/2014, pronunțată de Jud C___ C_____ în Dosarul nr. _____/211/2007*, în care nu a figurat ca parte, menționată la pag. 11, paragr. 5 din acțiune, astfel că, nu este dovedită relevanța invocării acesteia de către reclamanți.

Mai departe, pârâta arată că, ca element al răspunderii civile delictuale, prejudiciul constă în efectul negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicită a altei persoane ori prin acțiunea lucrurilor sau animalelor care se află sub paza juridică a altei persoane. Existența prejudiciului dă dreptul la repararea lui integrală, care se face în natură sau, când aceasta nu e posibil, prin acordarea despăgubirilor.

Pentru a fi susceptibil de reparare, acest element al răspunderii civile delictuale trebuie să îndeplinească anumite condiții, respectiv să fie cert, adică, existența și întinderea sa să fie sigure. Este cert prejudiciul actual, adică prejudiciul deja produs, cât și prejudiciul viitor, care este sigur că se va produce ca urmare a faptei ilicite, fiind astfel posibil de evaluat. Prejudiciul trebuie să fie direct, adică să constituie un efect nemijlocit al faptei ilicite de care se leagă printr-un raport de cauzalitate. În prezenta speță, prejudiciul solicitat de părțile adverse nu există și nu îndeplinește condițiile arătate.

Așa cum întemeiat arată prin întâmpinare și B______ B________ de fond funciar Cluj, penalitățile de întârziere pe care comisia municipală le-a achitat creditorilor, în baza unor hotărâri judecătorești definitive, nu pot fi asimilate noțiunii de prejudiciu.

Aplicarea penalităților pe zi de întârziere potrivit art. 906 C. proc. civ. reprezintă un mijloc de constrângere al debitorilor identificați de către instanța de executare ca fiind în culpă pentru neexecutarea sau întârzierea în executare, pentru a-i determina să-și îndeplinească întocmai obligația cu caracter personal stabilită prin titlu executoriu. În condițiile în care, aplicarea penalităților se realizează prin hotărâri definitive, care se bucură de autoritate de lucru judecat, inclusiv în ceea ce privește identitatea debitorilor culpabili, aceștia nu pot transfera răspunderea plății acestor sume în sarcina unor terțe părți, printr-o cerere de chemare in garanție, formulata într-o cauză aflată sub incidența art. 906, alin. 2 sau 4 C proc. civ. sau ulterior, printr-o acțiune separată, întemeiată teoretic pe răspunderea civilă delictuală.

Acestea sunt considerentele pentru pârâta susține că pretenția reclamanților este inadmisibilă, penalitățile prevăzute de art. 906 C proc. civ. neavând caracter reparator și drept scop, acoperirea prejudiciului suferit de creditori. Prin urmare, sumele achitate cu acest titlu urmare a dispozițiilor instanței de executare, nu se pot transforma într-un prejudiciu ce ar fi fost produs debitorilor de către terțe părți, întrucât o asemenea caracterizare ar încălca autoritatea de lucru judecat al hotărârilor prin care au fost acordate și cuantificate penalitățile, precum și definiția acestei noțiuni, reglementată de legiuitor.

Condiția obligatorie a prejudiciului, potrivit căreia acesta trebuie să fie unul direct nu este de asemenea probată în cauză, întrucât achitarea sumei de 696.335 lei nu a fost efectul nemijlocit al faptei ilicite imputate pârâtei, ci efectul hotărârilor judecătorești pronunțate potrivit art. 906, alin. 2 și 4 C proc civ, prin care comisiile de fond funciar, municipală și județeană, au fost identificate de instanța de executare ca fiind debitorii vinovați de executarea cu întârziere a obligațiilor din titlul executoriu.

Ca atare, și inexistența acestei cerințe în ceea ce privește A______ A_________ A_______ este dezlegată cu autoritate de lucru judecat, în manifestarea procesuală de prezumție, mijloc de probă, ce corespunde efectului pozitiv al autorității, de către instanța de executare.

În același context al obligativității dovedirii condițiilor obligatorii ale prejudiciului, pârâta arată și faptul că, cele două comisii nu au menționat sub nicio formă dacă au solicitat pe calea contestației la executare, prevăzută de art. 906, alin. 5 C proc civ, înlăturarea ori reducerea penalită?ilor, iar în caz afirmativ, solu?iile pronun?ate în asemenea litigii. Dacă comisiile nu au procedat în acest, pârâta susține că debitorii nu au apelat la toate mijloacele legale pentru a scăpa în tot sau în parte de sumele imputate pârâtei în prezenta cauză, fiind pe deplin responsabili pentru achitarea acestora.

A______ A_________ A_______ susține că nu are cunoștință de Sentința Civilă nr. 4666/2014, pronunțată de Judecătoria Cluj – N_____ în Dosarul nr. _____/211/2007* și de încheierile civile nr. 2594/11.03.2016, pronunțată de Judecătoria Cluj – N_____ în Dosarul nr. _____/211/2015 și nr. _____/2016, pronunțată în Dosarul nr. _____/211/2015 în care nu a figurat ca parte, astfel că, nu înțelege relevanta invocării acestora de către reclamanți.

Având în vedere cele arătate, pârâta solicită respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanții C_________ C___ C_____ și Comisia locală de fond funciar C___ C_____, precum și a cererii reconvenționale, formulată de B______ B________ de fond funciar Cluj, în principal, ca inadmisibile, iar în secundar, ca neîntemeiate.

În drept, pârâta își întemeiază întâmpinarea pe dispozițiile art. 205 C. Proc. Civ., precum și pe toate dispozițiile legale invocate.

Analizând cererea formulată prin prisma motivelor de fapt și de drept invocate, tribunalul reține următoarele :

Premergător analizării fondului, în conformitate cu dispozițiile aert.248 cod procedură cviilă, instanța va analiza mai întâi excepția inadmisibilității, invocată de către pârâte prin întâmpinare.

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta solicită obligarea pârâtelor la plata sumei de 696.335 lei ca urmare a penalităților stabilite in sarcina comisiei prin Sentința Civila nr.163/12.01.2017 si încheierea Civila nr._____/2016 a Judecătoriei Cluj-N_____ pronunțata in dosar nr. _____/211/2016, respectiv dobânda de referința a B.N.R., aferente sumei de 696.335 lei potrivit art.1 alin.3 din O.G. nr. 13/2011 si art.1535 Cod civil și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecata.

Indiferent cu ce titlu a fost stabilită în sarcina reclamantei plata acestei sume, câtă vreme aceasta apreciază că îi produce o sărăcire la propriului patrimoniu, demersul judiciar este unul admisibil.Din perspectiva reclamanților , suma plătită cu titlu de penalități de întârziere definitive reprezintă o pagubă, care în opinia sa a fost cauzată de faptele ilicite ale pârtelor.Inadmisibilitatea este o sancțiune care vizează exercitarea unei modalități de exhibare a acțiunii civile prohibită, în mod expres sau implicit, de către o normă legală imperativă ori care presupune nerespectarea unei condiții de validitate a căii procedurale aleasă de parte, implicând contestarea dreptului părții interesate de a sesiza instanța.Inadmisibilitatea unei cereri de chemare în judecată este o excepție de procedură care intervine pentru cauze extrinseci cererii, inexistente în situația de față, așa încât, excepția inadmisibilității este neîntemeiată și urmează a să fie respinsă ca atare.

Pe fond, reclamanții își fundamentează pretențiile din cererea de chemare în judecată pe instituția răspunderii civile delictuale, prin care se înțelege obligația unei persoane de a repara prejudiciul cauzat unei alte persoane urmare a comiterii unei fapte ilicite.

Pentru existența răspunderii contractuale sunt necesare întrunirea următoarelor condiții esențiale: existența unei fapte ilicite: nerespectarea unei obligații legale prin care se aduce atingere unui drept subiectiv patrimonial al creditorului; existența unui prejudiciu patrimonial; existența raportului de cauzalitate între faptă și prejudiciu; vinovăția persoanei care săvîrșește fapta ilicită.

Același fundament stă și la baza pretențiilor pârâtei-reclamante reconvenționale B______ B________ B_____ B_________ B________ de proprietate privată asupra terenurilor Cluj fosmulate prin intermediul cererii reconvenționale.

Din acest motiv, instanța va analiza împreună atât cererea de chemare în judecată cât și cererea reconvențională, argumentele de fapt și de drept urmând a fi expuse global fiind comune.

În cauză nu s-a probat întrunirea condițiilor specifice răspunderii civile delictuale, în principal fapta ilicită.Pentru angajarea răspunderii civile delictuale îndeplinirea condițiior trebuie să fie cumulativă.Aceasta înseamnă că neîndeplinirea unei dintre condiții constituie un impediment în antrenarea răspunderii civile delictuale a pârâților.

Aplicarea penalităților pe zi de întârziere potrivit art. 906 C. proc. civ. reprezintă un mijloc de constrângere al debitorilor identificați de către instanța de executare ca fiind în culpă pentru neexecutarea sau întârzierea în executare, pentru a-i determina să-și îndeplinească întocmai obligația cu caracter personal stabilită prin titlu executoriu. În condițiile în care, aplicarea penalităților se realizează prin hotărâri definitive, care se bucură de autoritate de lucru judecat, inclusiv în ceea ce privește identitatea debitorilor culpabili, aceștia nu pot transfera răspunderea plății acestor sume în sarcina unor terțe părți, printr-o cerere de chemare in garanție, formulata într-o cauză aflată sub incidența art. 906, alin. 2 sau 4 C proc. civ. sau ulterior, printr-o acțiune separată, întemeiată teoretic pe răspunderea civilă delictuală.

Astfel, instanțele de judecată în litigiile în care au fost stabilite penalitățile de întârziere au statuat cu putere de lucru judecat că întârzierea în îndeplinirea obligațiilor stabilite în sarcina Comisiei Locale B_____ B_________ B________ de proprietate privată asupra terenurilor Cluj-N_____ și a Comisiei județene B_____ B_________ B________ de proprietate privată asupra terenurilor Cluj sunt imputabile acestora.Aceste statuări nu pot fi contrazise în litigiul de față, așa încât plata penalităților de întârziere și a cheltuielilor de execuare corelative acestora au fost generate de faptele proprii imputabile reclamantei Comisia Locală B_____ B_________ B________ de proprietate privată asupra terenurilor Cluj-N_____ și pârâtei-reclamante reconvenționale B______ B________ B_____ B_________ B________ de proprietate privată asupra terenurilor Cluj și nu faptelor pârâtelor.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția inadmisibilității.

Respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții C_________ C___-N_____ cu sediul in Cluj-N_____, ________________-5, și Comisia Locală B_____ B_________ B________ de proprietate privată asupra terenurilor Cluj-N_____, cu sediul in Cluj-N_____ ________________-5, în contradictoriu cu pârâtele A______ A_________ A_______, cu sediul in București, ___________________.43, sector 1, și B______ B________ B_____ B_________ B________ de proprietate privată asupra terenurilor Cluj, cu sediul in _______________________

nr.58, Cluj-N_____.

Respinge, ca neîntemeiată , cererea reconvențională formulată de reclamanta B______ B________ B_____ B_________ B________ de proprietate privată asupra terenurilor Cluj în contradictoriu cu pârâții C_________ C___-N_____ și Comisia Locală B_____ B_________ B________ de proprietate privată asupra terenurilor Cluj-N_____ și A______ A_________ A_______.

Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Tribunalul Cluj.

Pronunțată în data de 29.10.2020 prin punerea minutei la dispoziția părților prin grefa instanței.