Pachet de simfonii cu oboi la Filarmonica Transilvania
Un eveniment deosebit de plăcut a avut loc la finalul săptânii trecute la Filarmonică, pe scena Casei Universitarilor din Cluj, unde melomanii au avut parte de un număr de 4 lucrări de mici dimensiuni, denumite ca în epocă, simfonii, dirijate de Mihail Agafița, condimentate cu un concert de oboi, susținut de profesorul Aurel Marc. (Foto Cristina Rădulescu)
Radu Lungu, pianistul nevăzător, spectator al Filarmonicii încă din anii 60, ne-a relatat la finalul evenimentului, că a asistat la o seară reușită. Practic am asistat la un rezumat al istoriei simfoniei. Prima Simfonie ăn Re major a lui Boccherini s-a caracterizat prin vocalitate, neavând o formă mai articulată. A urmat Simfonia nr 30 în Do major de Haydn, Aleluia, care este un început de fixare ca gen cu 3 părți, ultima fiind un coral. Urmează Johann Christian Bach în Si bemol major, care anticipează simfoniile de mai târziu ale lui Mozart. În fine Simfonia a 2-a a lui Boccherini, în re minor, La casa del diavolo, abundă de imaginație, cu pagini de fragmente orchestrale, din opere. Introducerea din prima parte, devine tema principală în ultima parte.
Același spectator neobosit, Radu Lungu, a apreciat că un loc aparte în acest eveniment l-a avut Concertul de oboi în re minor de Alessandro Marcello, interpretat de profesorul universitar Aurel Marc, fost rector al Academiei de Muzică Gh Dima. Concertul de oboi este una dintre lucrările de gen cele mai populare prin expresivitate. Interpretul, în ciuda vârstei înaintate, 75 de ani, a arătat că încă nu este la sfârșit de carieră. A dat expresie sobrietății titlului preclasic, fără a îngroșa discursul, cu o cantabilitate de violonist, în Partea II, cu o execuție a ornamentelor cu precizie, PI, sau cu vioiciune, în PIII.
Interlocutorul nostru a remarcat și prestația dirijorului Mihail Agafiței, revenit la Cluj după o scurtă pauză. Dirijorul Agafiței se pare că a înțeles stilul lucrărilor, apropiindu-se de muzica rococo de secol XVIII.
Pianistul nevăzător a remarcat și prestația instrumentiștilor flautist, (Boccherini), oboist (Bach), respectiv a corzilor în execuția nonvibrato (Boccherini). Aceste lucrări erau interpretate de o orchestră de cameră la Filarmonică, de-a lungul vremii, condusă de reputatul dirijor Mircea Cristescu. Lipsește acest gen simfonic, opinează vechiul spectator al concertelor, probabil din lipsă de timp și sală.
Cât despre solistul Aurel Marc, Radu Lungu ar avea ceva de adăugat, chiar peste prezentarea exhaustivă, făcută în deschiderea concertului, de către academicianul Radu Munteanu, fost rector al Politehnicii. Lungu a fost coleg de școală cu solistul, cunoscându-i stilul încă din perioada formării din liceu. Își amintește că l-a auzit încă în anul 1965 pe scena Casei Universitarilor, interpretând concertul de oboi de Georg Philipp Telemann, cu orchestra Liceului de Muzică, condusă de Emiliu Dragea și Radu Chișu. A putut asista astfel la creșterea prestațiilor artistice ale colegului Aurel Marc, cărămidă cu cărămidă, de pe holurile internatului din Mănăstirea Franciscană, până la Academia de Muzică. Era silitor, avea note bune, situându-se printre premianți. A cochetat puțin cu muzica populară, dar în final a ales cariera în genul clasic.
Filarmonica de Stat „Transilvania” și-a redeschis porțile, vineri, 11
februarie, invitând publicul clujean la o călătorie în lumea
rafinamentului și șarmului muzical.
Sub bagheta dirijorului Mihail Agafiță, valoros reprezentant al tinerei generaţii de muzicieni, care a susţinut în decursul a 30 ani în jur de 800 de concerte simfonice, spectacole de operă şi balet, alături de ansambluri din întreaga lume,
orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania” a interpretat patru
simfonii, compuse de Luigi Boccherini, Joseph Haydn și Johann Christian
Bach. Programul este completat de Concertul în re minor pentru oboi,
orchestră de coarde și bas continuu de Alessandro Marcello, o capodoperă
al cărei lirism a fost evocat de maestrul Aurel Marc, muzician de talie
internațională, care a adunat în palmaresul său peste o mie de concerte
și recitaluri susținute pe scenele naționale și internaționale.
Program detaliat:
Luigi Boccherini
Simfonia în Re major, G. 490
Joseph Haydn
Simfonia nr. 30 în Do major, Hob. I:30, Alleluia
Alessandro Marcello
Concertul în re minor pentru oboi, orchestră de coarde şi bas continuu
Johann Christian Bach
Sinfonia în Si bemol major, op. 18 nr. 2
Luigi Boccherini
Simfonia în re minor, G. 506, La casa del diavolo
Mihail Agafiţa este un valoros reprezentant al tinerei generaţii de dirijori, susţinând în decursul a 30 ani în jur de 800 de concerte simfonice, spectacole de operă şi balet, alături de ansambluri din România, Republica Moldova, Spania, Finlanda, SUA, Rusia, Italia, Polonia, Cehia, Ucraina şi Belarus, precum și diverse turnee in Germania, Danemarca, Grecia, Elveția și Portugalia.Printre orchestrele pe care le-a condus se numără Orchestra Filarmonicii din Moscova, Orchestra Naţională Radio Bucureşti, Filarmonica Naţională a Republicii Belarus din Minsk, Orchestrele Filarmonicilor din Cluj, Iaşi, Târgu Mureş, Oradea, Braşov, Sibiu, Bacău, Ploieşti, Craiova, Botoşani, Satu Mare, Orquesta de Extremadura (Spania), Pori Sinfonietta (Finlanda), Owensboro Symphony, Great Falls Symphony şi Ohio University Symphony Orchestra (SUA), Ansamblul de Stat al Baletului pe Gheaţă din Sankt-Petersburg, Teatrele de Operă şi Balet din Chişinău, Harkov şi Dnepropetrovsk (Ucraina), Orchestra Simfonică RTV din Ljubljana. Mihail Agafiţa a participat la prestigioase festivaluri internaţionale, iar printre personalităţile de renume cu care a colaborat se numără Robert Levin, Leontina Văduva, Dana Borşan, Cristina Anghelescu, Valentin Gheorghiu, Daniel Podlovschi, Csíky Boldizsár, Şerban Lupu, Gabriel Croitoru, Liviu Prunaru, David Grimal, Florin Croitoru, Perényi Miklós, Georgeta Stoleriu, Anatoly Krastev, Dieter Flury, Philippe Cuper, Alexei Nabiulin, Anton Niculescu, Mihai Ungureanu, Viniciu Moroianu, Maria Bieşu, Mihai Muntean, Marko Ylönen, Ilian Gârneţ, Patricia Kopatchinskaja, Radu Marian, Răzvan Suma, Alexandra Conunova, Tatiana Samouil, Jean-François Antonioli, Bálint János, Mark Drobinsky, Florin Ionescu-Galaţi, Boris Andrianov, Sergei Kalyanov, Vlad Dimulescu, Thomas Pandolfi, Marjorie Bagley, Isabel Pantoja, Gintaras Janusevicius, Lorène de Ratuld.
Mihai Bacalu