Dualitatea din LACUL LEBEDELOR I P. I. Ceaikovski este esența întregului spectacol.Odette, lebăda albă, simbolizează femeia perfectă, cea către care Siegfried trebuie să se îndrepte. Cu toate acestea, el este atras iremediabil de o dorință întunecată, pe care lebăda neagră Odile o reprezintă, plină de seducție, încredere și bravură.Se spune că niciun alt balet nu a atins profunzimea psihologică pe care o găsim în Lacul lebedelor și niciun alt spectacol nu a atins vreodată asemenea înălțimi tragice.Te așteptăm în 10, 13 și 15 aprilie să trăiești momentele intense pe care acest balet le promite! Descoperă evenimentul: https://bit.ly/3NMyxPi

Dirijor: Adrian Morar
Regia și Coregrafia, adaptare după Lev Ivanov: Vasile Solomon
Asistent coregrafie: Dan Haja
Scenografia: Mihai Vălu (invitat)

Odette-Odile: Andreea Jura/Adelina Gribincea
Siegfried: Dan Haja/Augustin Gribincea/Mircea Munteanu
Bufonul: Vlad Maier
Rothbart: Lucian Bacoiu/Mircea Munteanu
Profesorul de dans: Marius Toda/Octavian Popa
Regina Mamă: Daniela Drăgușin
Pas de trois: Cristina Pop, Petra Trăilă, Paul Cuibus/Doina Florea, Ariana Chinan, Romulus Petruș
Pajul: Luciana Bacoiu
Lebedele mici: Laura Pop, Ofelia Mărginean, Petra Trăilă, Miruna Pașca
Lebedele mari: Doina  Florea, Dorina Lucaciu, Cristina Pop, Iuliana Dane, Ariana Chinan, Ingrid Nagy

Un grup de elevi de la Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică Octavian Stroia Cluj-Napoca

Orchestra, Soliștii și Ansamblul de Balet ale Operei Naționale Române din Cluj-

Balet în patru acte pe un libret de Vladimir Beghicev și Vasili Geltzer

În ciuda temerilor contemporanilor că predilecția pentru balet a compozitorului rus Piotr Ilici Ceaikovski (1840 – 1893) avea să îi afecteze considerabil reputația de simfonist, tocmai talentul simfonic a constituit principala resursă a compozitorului în promovarea genului, odată cu transformarea muzicii din simplu suport al parcursului coregrafic într-o componentă expresivă de mare importanță în transmiterea mesajului artistic.

Se spune despre unele întâlniri că sunt scrise în stele – așa se crede și despre cea dintre compozitorul Piotr Ilici Ceaikovski cu Marius Petipa – dansator și coregraf francez de renume mondial, care a condus timp de câteva decenii compania de balet a Teatrului Mariinski – și Lev Ivanov – asistentul acestuia. Momentul istoric al intersecției celor trei s-a materializat în magia a trei capodopere ce aveau să devină legendare: Lacul lebedelor, Frumoasa din pădurea adormită și Spărgătorul de nuci.

Primul dintre balete, Lacul lebedelor, a fost compus de către Ceaikovski în perioada 1875 – 1876 și are la bază un libret de Vladimir Beghicev și Vasili Geltzer, care redă tematica victoriei binelui asupra răului și a dragostei adevărate asupra răului, având în centru prezența “fetei-lebădă”, simbol al purității și feminității și pe al ei iubit Siegfried, a cărui iubire sinceră reușește să spulbere vraja care o țineaș captivă.

Dat fiind faptul că prima reprezentare a lucrării la Teatrul Bolșoi în 1877 a fost primită cu scepticism din partea publicului, Ceaikovski și-a petrecut ultimii ani din viață fără a anticipa dimensiunea succesului de care Lacul lebedelor avea să se bucure după premiera sa absolută de după moartea sa, la 15 ianuarie 1895, în coregrafia lui Marius Petipa (actele I și III) și a lui Lev Ivanov (actele II și IV).

Premiera actualei montări, semnată de Vasile Solomon, respectând caracterul clasic original, a avut loc pe scena Operei Naționale Române Cluj-Napoca la 10 februarie 2016, la doar câteva luni după succesul de care spectacolul s-a bucurat pe teritoriul Chinei, cu prilejul turneului susținut Ansamblul de balet al Operei Naționale Române (septembrie-octombrie 2015). Aceeași producție coregrafică a fost prezentată de artiștii Operei clujene, în premieră națională, în cadrul unui eveniment excepțional, pe o scenă special amenajată pe Lacul Chios al Parcului Central din Cluj-Napoca, unde glisarea lebedelor a prins un contur unic.

Vârsta recomandată: 5 +

Spectacolul are trei pauze și se încheie în jurul orei 21:30.