Magistraţii Tribunalului Cluj au admis recent plângerea reprezentanţilor municipalităţii şi au anulat câteva dintre constatările Curţii de Conturi, privind execuţia bugetară din anul 2014. Printre punctele anulate se numără şi plata unei importante sume de bani considerată ca fiind nelegală, ca stimulente pentru o parte dintre angajaţi.

Curtea de Conturi găsise nejustificată acordarea sporurilor nu doar pentru angajaţii de la Serviciul de Taxe şi Impozite, care se ocupă de recuperarea creanţelor ci şi la alte departamente, cum ar fi compartimentul Economic. Justificarea primarului este că a preferat să împartă sporurile la mai mulţi angajaţi, pentru a nu crea inechităţi. Iată calculul Primăriei în acest sens.

“în concret, situaţia la nivelul Primăriei se prezenta la momentul de referinţa octombrie 2010 astfel:

• Suma constituită potrivit prevederilor legale ca fond de stimulente aferentă lunii octombrie 2010 – 597.571 lei.

• Nr de salariaţi ai Primăriei cărora le-au fost acordate stimulente salariale – 717

• Nivelul mediu al stimulentelor calculat la nivelul lunii Octombrie 2010 – 597.571 lei: 717= 833 lei/angajat.

• Numărul de angajaţi ai Direcţiei de Taxe şi Impozite (posturi, ocupate la acea dată) – 72

• Nivelul mediu al stimulentelor ce ar fi trebuit calculate strict pentru angajaţii acestei Direcţii conform reţinerilor auditorilor: 597.571 lei: 72= 8.300 lei”.

În esenţă, măsurile Primăriei sanvţionate de Curtea de Conturi sunt:

1. neinregistrarea, neurmarirea şi neincasarea veniturilor din taxa pentru eliberarea /vizarea anuala a Autorizaţiei pentru desfasurarea activitatilor de alimentaţie publica (pct 6 şi 1.6);

2. plaţi nelegale în suma de 133.585,39 lei către E.G. & C.A. Sucursala Cluj-Napoca, urmare acceptării în situaţiile de lucrări a unor articole de lucrări neexecutate (pct. 8 şi II. 1);

3. în anul 2014 au fost efectuate plaţi nelegale în suma de 8.444,376 lei, reprezentând drepturi salariale acordate necuvenit tuturor angajaţilor din aparatul de specialitate al primarului, prin includerea în salariul de baza a unor sume prevăzute de art. 14 din legea nr. 285/2010 (stimulente), în condiţiile în care unii angajaţi ai entitatii nu aveau atribuţii şi nu au contribuit la administrarea creanţelor fiscale, aşa cum sunt definite de art. 1 din OG nr. 92/2003 (pct. 9 şi II.2)

si 4) aceeaşi abatere descrisa mai sus a fost reţinuta si în cazul unităţilor subordonate – Serviciul Public de Interes Local pentru Adminsitrarea Parcărilor, Serviciul public pentru Administrare Obiective Culturale, Direcţia de Asistenta Sociala şi Medicala, Cantina de Ajutor Social şi Pensiune, Centrul Bugetar de Administrare Crese (pct. 17, 18, 19, 21 şi 22 cu măsurile dispuse la II.4, II.5, II.6,11.7,11.8);

5. în anul 2014 au fost angajate şi plătite nejustifîcat, din bugetul local, drepturi de personal, prin stabilirea eronata a salariului în cazul personalului unităţii admisnitrativ- teritoriale nominalizat în cadrul unor echipe de implementare a proiectelor finanţate din fonduri europene (pct. 11 şi măsura dispusa la II. 10);

6. acceptarea şi decontarea unor cheltuieli privind serviciile pentru salubritate mai mari decât cele real datorate în suma de 35.277 lei (pct. 12 cu măsura dispusa la II. 11).

   Minuta Tribunalului

   Tip solutie: Admite in parte cererea
   Solutia pe scurt: Respinge ca neîntemeiată excepţia inadmisibilităţii invocată de pârâte cu privire la petitul având ca obiect anularea parţială a procesului verbal de constatare din data de 26.06.2015. Admite în parte cererea formulată de reclamanţii UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ MUNICIPIUL (UATM) CLUJ-NAPOCA şi PRIMARUL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA, EMIL BOC în contradictoriu cu pârâţii CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI şi CAMERA DE CONTURI A JUDEŢULUI CLUJ. Admite cererile de intervenţie accesorii formulate de SINDICATUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR ŞI VAMEŞILOR PRO LEX, SINDICATUL POLIŢIŞTILOR LOCALI – NAPOCA, HANN KARIN ELISABETA, PETRUŞ SIMONA ANDREEA, LAZIN MARIUS CRISTIN , OPREA MARIUS GEORGE, HUNOR PETER, CORA OVIDIU SEBASTIAN, CODRUŢ SACALIN, BUGNAR VASILE – FLORIN ş.a, ROŞCA AURORA ş.a. Admite în parte contestaţia nr. 283542/10.08.2015 formulată de UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ MUNICIPIUL (UATM) CLUJ-NAPOCA împotriva Deciziei nr. 23 din data de 20.07.2015 emisă de Camera de Conturi Cluj şi anume cu privire la punctele I. 6, II 1, II 2, II 5, II 6 , II 7, II 8, II 10, II 11 şi respinge contestaţia formulată cu privire la punctul II 4 din dispozitivul Deciziei nr. 23 din data de 20.07.2015 emisă de Camera de Conturi Cluj. Dispune anularea în parte a Deciziei 23 din data de 20.07.2015 emisă de Camera de Conturi Cluj şi anume cu privire la punctele I. 6, II 1, II 2, II 5, II 6 , II 7, II 8, II 10, II 11 din dispozitiv, respectiv anularea în parte a procesului verbal de constatare nr. 24244571/26.06.2015, punctele 2.3, 3.2.1, 3.2.2, 3.2.5, B.1, B.2, B.3, B.4, B.5. Respinge cererile intervenienţilor accesorii de obligare a pârâtelor la cheltuieli de judecată. Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Cererea se va depune la Tribunalul Cluj. Pronunţată în şedinţa publică din data de 08.05.2017.

Vă prezentăm cu au motivat reprezentanţii Primăriei acţiunea introdusă în instanţa de judecată.

ROMÂNIA JUDEŢUL CLUJ MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA

Nr. ………/15.02.2016

CĂTRE TRIBUNALUL CLUJ SECŢIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL,
DE CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul (UATM) Cluj-Napoca, cu sediul în …, str. .. nr. .., reprezentată legal, conform prevederilor art. 21 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, prin Primar E.B., Cod fiscal ……., Cont bancar …….,

Primarul municipiului Cluj-Napoca, E.B., cu sediul în …., str … nr. …..,

în temeiul dispoziţiilor pct. 227 şi urm. din Hotărârea nr. ../2014 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi şi ale art. 6 din Legea nr. 554/2004, formulăm prezenta

ACŢIUNE ÎN CONTENCIOS ADMINISTRATIV

în contradictoriu cu pârâtele:

• CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI, cu sediul în …, str. … nr. …, Sector .., cod … şi

• CAMERA DE CONTURI A JUDEŢULUI CLUJ, cu sediul în …, str. … nr. …,

prin care solicităm respectuos onoratei instanţe să dispună:

1. Anularea încheierii nr. ../01.02.2016 emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi a României ca fiind nefondată şi nelegală,

2. Anularea în parte a Deciziei nr. ../20.07.2015 a Camerei de Conturi a

Judeţului Cluj, cu privire la măsurile dispuse la pct. 1.6, ELI, II.2, II.4, II.5, II.6, II.7, 11.8,11.10, 11.11, respectiv pct. 6, 8, 9, 17, 18, 19, 21, 22, 11 şi 12 din dispozitivul Deciziei nr. 23/2015;

3. Anularea parţială a Procesului verbal de constatare înregistrat la sediul instituţiei noastre cu nr. ………./26.06.2015. încheiat în urma misiunii de audit financiar asupra contului anual de execuţie bugetară pe anul 2014 la UATM Cluj- Napoca, cu privire la constatările de la pct. 2.3, 3.2.1, 3.2.2, 3.2.4, 3.2.5, B.l, B.2, B.3 B.4, B.5) din cuprinsul acestuia.

4. In temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004. solicităm suspendarea executăm actelor atacate până la soluţionarea definitivă a cererii de anulare pentru motivele pe care le vom expune în cuprinsul prezentei cereri.

La pronunţarea hotărârii, vă rugăm să aveţi în vedere următoarele:

MOTIVE:

ÎN FAPT.

în perioada 05.05.2015 – 26.06.2015 a fost efectuat de către Camera de Conturi Cluj auditul financiar asupra contului anual de execuţie bugetară la UAT Municipiul CIuj-Napoca. Sinteza constatărilor rezultate în urma acţiunii de audit financiar efectuate sunt consemnate în procesul verbal de constatare încheiat în data de 26 iunie 2015. Pe baza constatărilor efectuate a fost întocmit de către echipa de auditori externi Raportul de audit financiar înregistrat la primăria municipiului Cluj-Napoca sub nr. ………/26 iunie 2015 iar în registrul unic de control la nr. 64 din data de 05 mai 2015.

Responsabilitatea auditorilor a fost de a exprima o opinie cu privire la situaţiile financiare ale anului 2014 pe baza auditului efectuat, aratandu-se ca organele de conducere ale entitatii auditate sunt responsabile de întocmirea şi prezentarea fidela a acestor situaţii financiare în conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiara.

Misiunea de audit finaciar a avut ca obiectiv auditarea situaţiilor financiare întocmite de UAT Ia data de 31.12.2014, care cuprind:

-bilanţul;

• contul de rezultat patrimonial;

• situaţia fluxurilor de trezorerie;

• situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor, anexe la situaţiile financiare care include politici contabile şi note explicative;

• contul de execuţie bugetara.

Potrivit menţiunilor echipei de audit de la pct. 2 din Raportul de audit, obiectivul general al auditului financiar la instituţiile publice este acela de a obţine asigurarea ca:

1. situaţiile financiare auditate nu conţin denaturări semnificative ca urmare a unor abateri sau erori, permiţând astfel să se exprime o opinie cu privire la măsura în care acestea sunt întocmite de către entitate în conformitate cu cadrul de raportare financiara aplicabil în Romănia, respecta principiile legalităţii şi regularităţii şi oferă o imagine fidela a poziţiei financiare, a performantei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfasurata de entitatea respectiva;

2. modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi ca execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al entitatii verificate sunt în concordanta cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative prin care a fost înfiinţata entitatea verificata şi respecta principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficientei şi eficacităţii.

În cazul UAT Municipiul Cluj-Napoca, în auditarea contului de execuţie a bugetului pe anul 2014, echipa de audit a urmărit în principal:

1. elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget propriu, precum şi autorizarea, legalitatea şi necesitatea modificărilor aduse prevederilor iniţiale ale bugetelor publice;

2. exactitatea şi realitatea datelor reflectate în situaţiile finnaciare;

3. organizarea, implementarea şi menţinerea sistemelor de management şi control intern (inclusiv audit intern) la entitatile auditate şi stabilirea legăturii de cauzalitate dintre rezultatele acestei verificări şi deficienţele constatate de către Curtea de Conturi în activitatea entitatii respective;

4. modul de stabilire, evidenţiere şi urmărire a incasarii veniturilor bugetului general consolidat, în cuantumul şi la termenele prevăzute de lege precum şi identificarea cauzelor care au determinat nerealizarea acestora;

5. calitatea gestiunii economico-financiare;

6. constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, imbunatatirea calitatii condiţiilor de viata si de munca;

7. identificarea eventualelor carenţe, inadvertenţe sau imperfecţiuni legislative;

8. aspectele sesizate prin petiţiile inregistrate la Camera de Conturi Cluj sub nr. …../11.06.2015 şi …../07.08.2014.

Obiectivele stabilite de Departamentele de specialitate, în vederea realizării acţiunii de audit financiar, potrivit consemnărilor echipei de auditori (pag. 3 şi 4 din

Raport) sunt următoarele:

1. Stabilirea realitatii deficitului bugetului general consolidat comunicat de Ministerul Finanţelor Publice (varianta cash şi varianta ESA 95);

2. Tematica nr. …../16.07.2013 privind controlul arieratelor şi plaţilor restante inregistrate la nivelul unitarilor admisnitrativ-teritoriale, cu privire la prevederile OUG nr. 3/2013 pentru reducerea unor arierate din economie, alte măsuri financiare, precum şi modificarea unor acte normative (măsuri de stingere a arieratelor conform unui calendar şi contractarea de împrumuturi de către UAT);

3. Scrisoarea nr. ………/15.08.2013 cu privire la constatările care privesc datoria publica a statului, aspectele urmărite fiind detaliate în cuprinsul raportului.

Constatările rezultate în urma acţiunii de audit au fost consemnate în cuprinsul procesului verbal de constatare încheiat în data de 26 iunie 2015 şi înregistrat la primărie sub nr………./26.06,2015.

În cuprinsul acestuia sunt detaliate 28 de constatări calificate de câte echipa de auditori ca erori/abateri de la legalitate şi regularitate (15 la ordonatorul principal de credite UAT Municipiul Cluj-Napoca şi 13 la unităţile subordonate).

În conformitate cu prevederile legale, fata de un numar de 11 constatări, din procesul verbal au fost formulate de către UAT obiectiuni inregistrate la Camera de Conturi a Judeţului Cluj în data de 10.07.2015.

În data de 20.07.2015 este emisa Decizia nr. ../20.07.2015 prin care Camera de Conturi Cluj menţine constatările cu privire la deficienţele consemnate în raportul de audit financiar nr. ,….din data de 26.06.2015 şi decide aplicarea unor măsuri pentru înlăturarea neregulilor în activitatea fînanciar-contabila controlata precum şi pentru stabilirea întinderii prejudiciilor şi recuperarea acestora.

In temeiul art. 204 şi urm. din Hotărârea nr. ../2014 a fost formulata contestaţie în data de 11.08.2015 cu solicitarea de modificare în parte a Deciziei nr…/20.07.2015.

Prin încheierea nr. 17 din 01.02.2016, înregistrată la primăria municipiului Cluj- Napoca sub nr. ….în data de 04.02.2016, este respinsa contestaţia depusa de UAT Municipiul Cluj-Napoca cu consecinţa menţinerii ca întemeiate a masurilor dispuse prin Decizia nr…/20.07.2015.

În concret, măsurile contestate sunt cele dispuse la pct. 1.6, II. 1, II.2, II.4, II.5,11*6, II.7, II.8,11.10, II. 11, respectiv pct. 6, 8, 9, 17, 18, 19, 21, 22, 11 şi 12 din dispozitivul Deciziei nr…/2015 emisa de Camera de Conturi Cluj şi vizeaza următoarele constatări calificate drept abateri de la legalitate şi regularitate:

1. neinregistrarea, neurmarirea şi neincasarea veniturilor din taxa pentru eliberarea /vizarea anuala a Autorizaţiei pentru desfasurarea activitatilor de alimentaţie publica (pct 6 şi 1.6);

2. plaţi nelegale în suma de 133.585,39 lei către E.G. & C.A. Sucursala Cluj-Napoca, urmare acceptării în situaţiile de lucrări a unor articole de lucrări neexecutate (pct. 8 şi II. 1);

3. în anul 2014 au fost efectuate plaţi nelegale în suma de 8.444,376 lei, reprezentând drepturi salariale acordate necuvenit tuturor angajaţilor din aparatul de specialitate al primarului, prin includerea în salariul de baza a unor sume prevăzute de art. 14 din legea nr. 285/2010 (stimulente), în condiţiile în care unii angajaţi ai entitatii nu aveau atribuţii şi nu au contribuit la administrarea creanţelor fiscale, aşa cum sunt definite de art. 1 din OG nr. 92/2003 (pct. 9 şi II.2)

si 4) aceeaşi abatere descrisa mai sus a fost reţinuta si în cazul unităţilor subordonate – Serviciul Public de Interes Local pentru Adminsitrarea Parcărilor, Serviciul public pentru Administrare Obiective Culturale, Direcţia de Asistenta Sociala şi Medicala, Cantina de Ajutor Social şi Pensiune, Centrul Bugetar de Administrare Crese (pct. 17, 18, 19, 21 şi 22 cu măsurile dispuse la II.4, II.5, II.6,11.7,11.8);

5. în anul 2014 au fost angajate şi plătite nejustifîcat, din bugetul local, drepturi de personal, prin stabilirea eronata a salariului în cazul personalului unităţii admisnitrativ- teritoriale nominalizat în cadrul unor echipe de implementare a proiectelor finanţate din fonduri europene (pct. 11 şi măsura dispusa la II. 10);

6. acceptarea şi decontarea unor cheltuieli privind serviciile pentru salubritate mai mari decât cele real datorate în suma de 35.277 lei (pct. 12 cu măsura dispusa la II. 11).

Consideram ca în mod neîntemeiat au fost dispuse de către Camera de Conturi, Cluj şi menţinute ca intemeiate de către Curtea de Conturi a României măsurile prezentate mai sus.

în acest sens, aratam:

1. Cu privire la neinregistrarea, neurmarirea şi neincasarea veniturilor din taxa pentru eliberarea /vizarea anuala a Autorizaţiei pentru desfasurarea activitatilor de alimentaţie publica (pct 6 şi 1.6 din decizie)

Constatarea este prezentata la pct. 5.3.3 din raportul de audit financiar şi ‘detaliata la pct. 2.3 din procesul verbal de constatare.

Se reţine în esenţă de către Camera de Conturi faptul că au fost identificaţi prin suprapunerea bazei de date furnizată de către oficiul registrului comerţului de pe lângă Tribunalul Cluj cu cea a Serviciului Autorizări comerţ 1.893 agenţi economici care nu au fost urmăriţi în vederea încasării taxei pentru eliberarea/vizarea anuală a autorizaţiei pentru desfăşurarea activităţilor de alimentaţie publică, creându-se un presupus prejudiciu de 113.580 lei.

Prin adresa nr. …../19.06.2015, care a fost transmis şi Curţii de Conturi, s- a solicitat Oficiului Registrului Comerţului să ne furnizeze informaţii suplimentare referitoare la cele 1893 societăţi comerciale, respectiv completarea cu date suplimentare referitoare la punctele de lucru în funcţiune ale acestora, în cadrul cărora se desfăşoară activităţi economice definite prin codurile CAEN aferente celor de restaurant, bar.

Prin adresa de răspuns a Oficiului Registrului Comerţului înregistrată sub numărul ………../26.06.2015 au fost comunicate informaţiile solicitate.

Faţă de acestea, corelativ cu evidenţele autorităţii locale, reiese în final un număr total de 948 agenţi economici care desfăşoară activitate de alimentaţie publică ce deţin efectiv puncte de lucru pe raza municipiului Cluj-Napoca. Din datele furnizate nu reiese însă dacă în prezent la aceste puncte de lucru se desfăşoară efectiv activitate economică de alimentaţie publică sau dacă în cadrul acestora nu se desfăşoară nicio activitate.

Diferenţa de 945 agenţi economici o reprezintă societăţi comerciale care declarativ, au înregistrat la Oficiul Registrului Comerţului că la punctul de lucru se desfăşoară activitate de alimentaţie publică (restaurant, bar) şi care, în urma analizei reiese că au puncte de lucru excLusiv în alte localităţi (245), că nu desfăşoară la sediu sau la punctul de lucru activităţi de alimentaţie publică de tip bar, restaurant (157), respectiv nu desfăşoară activităţi definite prin coduri CAEN (nu sunt precizate coduri CAEN) la sediu sau puncte de lucru (156). Sunt situaţii de înTrerupere a activităţii agenţilor economici, de lipsă de înregistrări (79). Celelalte situaţii corespund celor de radiere, lichidare, dizolvare, faliment sau insolvenţă a agenţilor economici (308).

Pe cale de consecinţă, din evidenţele Oficiului Registrului Comerţului reiese ca rămân în analiza 948 agenţi economici care ar desfăşura activitate de alimentaţie publică la puncte de lucru situate efectiv pe raza municipiului Cluj-Napoca.

Faţă de această situaţie precizăm că sunt aplicabile prevederile art. 6 alin. (2) din OG. nr 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, republicată, potrivit cărora:

„Exercitarea activităţii de comercializare în zone publice este supusă acordului autorităţii administraţiilor publice locale (…) cu respectarea regulamentelor proprii şi a planurilor de urbanism”.

Aşadar, fără ca agentul economic să prezinte actele impuse de regulamentul local aprobat prin Hotărârea de consiliu nr. 467/2009 şi să facă dovada îndeplinirii condiţiilor legale, autoritatea locală este în imposibilitatea emiterii acordului de funcţionare, respectiv a vizării anuale a acestuia şi, implicit a înregistrării şi urmăririi taxei pentru eliberarea/vizarea anuală a autorizaţiei pentru desfăşurarea activităţilor de comerţ.

Taxa de viză anuală se datorează numai de către agenţii economici ce figurează în evidenţe ca titulari de acorduri de funcţionare şi începând doar cu anul următor emiterii acestuia. Toate acordurile de funcţionare emise sunt înregistrate în evidenţe, urmărite şi incasate, conform prevederilor legale.-

Faţă de aceste aspecte, consideram ca în mod eronat a reţinut Camera de Conturi Cluj abatere de la legalitate şi regularitate, soluţia fiind menţinută în mod nefondat de către comisia de soluţionare a contestaţiei.

2. Cu privire la abaterea constând în efectuarea de plaţi nelegale în suma de 133.585,39 lei către E.G. & C.A. Sucursala Cluj-Napoca, urmare acceptării în situaţiile de lucrări a unor articole de lucrări neexecutate (pct. 8 şi II. 1)

Constatarea este prezentata la pct. 5.4.1 din raportul de audit financiar şi detaliata la pct. 3.2.1 din procesul verbal de constatare.

Lucrările de racordare a stâlpilor la reţeaua de alimentare cu energie au fost executate faptic şi sunt în acest sens certificate de dirigintele de şantier. Fără executarea operaţiunilor cuprinse în articolul “Racordarea stâlpului la reţeaua de energie electrică”, prezentate detaliat mai jos, nu se putea realiza punerea în funcţiune a instalaţiei. Conform poziţiei 60.04 din contract stâlpul este într-adevăr livrat gata de racordat, însă pentru racordarea propriu-zisă (punera sub tensiune) şi .funcţionarea sistemului de iluminat în condiţii de calitate şi de siguranţă sunt necesare următoarele operaţiuni, în conformitate cu PE 003/79, NTE 01116/2001,17/2011:

• verificarea continuităţii cablurilor de protecţie, a conductoarelor pentru legaturi de echipotentializare, a conductoarelor active;

• verificarea secvenţei succesiunii fazelor;

-verificarea rezistenţei de izolaţiei instalaţiei electrice, masurata intre conductoarele active si conductorul de protecţie conectat la reţeaua de legare la pamant;

• măsurarea rezistenţei de izolaţie a cablurilor ce se executa pe fiecare plecare în parte cu echipamente de măsură calibrate, eliberându-se buletine de verificare în care va fi trecut obligatoriu aparatul folosit şi seria acestuia;

• măsurarea rezistenţei de dispersie a prizei de pamant în vederea eliminării tensiunilor de atingere si de pas;

Au fost depuse înscrisuri probatoare, în acest sens fiind adresa SC P. SRL, prestatorul serviciului de dirigenţie de şantier pentru lucrările desfăşurate pe străzile Calea Turzii, Aleea Stadion, Uzinei Electrice şi Ion I.C. Brătianu.

Lucrările de modernizare a sistemului de iluminat public pe reţeaua executată de

Electrica Distribuţie Nord, Ia care se face referire în Procesul Verbal de Constatare, presupuneau exclusiv înlocuirea aparatelor de iluminat existente şi conectarea la reţeaua aeriană/subterană existentă, fără a fi necesară desfăşurarea vreunei forme de intervenţie asupra acesteia, astfel încât nu s-au realizat decontări din articolele de racordare de stâlpi pentru conexiunea aparatelor de iluminat. Practic, acestea nu erau necesare, ele fiind deja realizate în momentul în care respectiva reţea de alimentare (stâlp+linie electrică) a fost dată în funcţiune.

Spre deosebire de acest tip de lucrări, lucrările de modernizare prin trecere în subteran presupun anularea reţelei existente şi construirea unei noi reţele, de tip subteran, care, conform normativelor în vigoare, nu poate fi pusă în funcţiune fără executarea operaţiunilor amintite mai sus, atât din raţiuni de calitate cât şi de siguranţă publică.

Aceste normative impun verificarea instalaţiei ce urmează să fie racordată pentru fiecare conexiune în parte. Un tronson de cablu reprezintă de fapt totalitatea conexiunilor şi circuitelor conţinute de acesta. Din acest punct de vedere, gradul de conformitate a unui tronson de reţea şi stâlpi depinde de gradul de conformitate a fiecărei conexiuni în parte, cu atât mai mult dacă este vorba de o reţea nouă. De exemplu, verificarea succesiunii pe faze asigură echilibrarea consumului pe faze, ceea ce asigură o mai îndelungată durată de viaţă a cablului de alimentare, verificarea izolaţiei cablurilor înainte de conexiunea în cutie asigură evitarea unor defecte de fabricaţie sau a unor defecţiuni survenite în timpul operaţiunilor de plasare a cablului, care să conducă la defectarea acestuia, iar verificarea rezistenţei de dispersie a prizelor de pământ asigură evitarea electrocutărilor accidentale la atingerea stâlpului.

Acesta este contextul în care toate operaţiunile sus-amintite necesită a fi desfăşurate pentru fiecare stâlp în parte pentru ca întreaga instalaţie/tronson să poată fi racordat(ă) la energie electrică. Dealtfel, aceasta este şi denumirea articolului 60.06 din contract, ”Racordarea stâlpului la energia electrică ” (fără referire la tronsoane), de fapt o operaţiune necesară în completarea celei, cuprinse la punctul 06.04 din contract, conform căreia stâlpii sunt livraţi ”gata de racordat”, deci nu ”gata racordaţi”.

Considerăm în acest context constatarea echipei de auditori cu privire la abaterea de la legalitate şi regularitate constând în decontarea nejustificată a racordurilor la reţeaua electrică în funcţie de numărul de stâlpi, nu funcţie de tronsoanele efectiv realizate, ca fiind neîntemeiată, în condiţiile prevederilor normativelor de specialitate şi ale contractului de execuţie. Operaţiunile de racordare ale stâlpilor pe străzile Aleea Stadion, Uzinei Electrice şi Calea Turzii au fost necesare pentru buna funcţionare a întregii instalaţii şi au fost realizate faptic, în conformitate cu situaţiile acceptate de dirigintele de şantier.

Nu în ultimul rând, nu putem fi de acord cu prevederile punctului 3.2.1., litera f), conform căruia stabilirea contravalorii lucrărilor de racordare neexecutate s-a procedat de comun acord cu entitatea auditată. Auditorului public extern i-au fost puse la dispoziţie toate informaţiile solicitate, în formele solicitate, dar acest lucru nu înseamnă că reprezentanţii Direcţiei tehnice confirmă rezultatele raportului elaborat pe baza informaţiilor furnizate. Dimpotrivă, atât verbal, cât şi în cadrul Notelor de Relaţii, s-a susţinut şi s-a dovedit, prin documente justificative, faptul că toate lucrările au fost executate conform contractului şi a normelor tehnice de specialitate în vigoare.

In cuprinsul incheierii nr. … din 01.02.2016 se reţine ca ’lucrările realizate ar fi trebuit să fie doar de modernizare a sistemului de iluminat public pe reţeaua executată

de către Electrica Distribuţie Transilvania Nord, Sucursala Cluj-Napoca” (pag.4).

Conform punctului LI, obiectul contractului este reprezentat de modernizarea sistemului de iluminat public din municipiul Cluj-Napoca în ansamblu, nu conţine limitări.

De asemenea, mai sunt reţinute următoarele 2 aspecte:

2. ^prevederile contractuale nu precizează că lucrările de modernizare presupun anularea reţelei existente şi construirea de noi reţele ” (pag. 5)

3. ” Comisia constată că operaţiunile prevăzute la poziţia 60.06 (…) au fost decontate în condiţiile în care exista deja o -reţea electrică executată de Electrica Distribuţie Transilvania Nord, Sucursala Cluj-Napoca”

Fata de aceste 2 aspecte, facem următoarele precizări:

Semnificaţia termenului de modernizare reprezintă dotarea cu instalaţii noi, de actualitate, ceea ce implicit semnifică renunţarea la instalaţiile uzate.

În contract la punctul II.2.3 (pag.5), în cadrul descrierii prestaţiilor de modernizare a aparatelor de iluminat se precizează “Corpurile de iluminat existente vor fi demontate şi transportate la un loc de depozitare indicat de achizitor”. Această prevedere semnifică anularea unui sistem existent şi înlocuirea sa cu un altul. Prin analogie, şi lucrările de modernizare prin trecere în subteran presupun desfiinţarea reţelelor aeriene existente şi înlocuirea lor cu reţele tip LES (linie electrică subterană).

În al doilea rând, EDTN şi-a demontat propriile reţele aeriene de iluminat pe strada Calea Turzii, în cadrul proiectului realizat în corelare cu lucrările Primăriei, şi a construit o altă reţea, de tip subteran, destinată însă doar alimentării consumatorilor casnici întrucât conform prevederilor Legii 230/2006 a serviciului de iluminat public Primăria este cea care se ocupă de conducerea, coordonarea si responsabilitatea serviciului de iluminat public. Pe strada Ion I.C. Brătianu reţelele electrice aeriene existente, destinate exclusiv sistemului de iluminat puiblic şi în majoritate pozate pe clădiri istorice, au fost demontate de Primărie în corelare cu lucrările de reamenajare a carosabilului si trotuarelor si înlocuite cu stâlpi si reţea subterană din raţiuni ce tin de estetică a spaţiului public. într-un mod similar, pe străzile Uzinei Electrice şi Aleea Stadion, desfiinţarea reţelele electrice aeriene a fost necesară pentru a pune în valoare complexul format din Stadionul Cluj Arena şi Sala multifuncţională de sport. Pe străzile Uzinei Electrice şi Aleea Stadion reţelele electrice aeriene (inclusiv cea de iluminat) au fost demontate concomitent de ETDN.

Oportunitatea soluţiei de construire a reţelei de iluminat public în subteran a fost aprobată şi de Consiliul Local al Municipiului Cluj Napoca prin Hotărârile 192 şi 243 pe 2014 (Calea Turzii), 311 pe 2015 (Uzinei Electrice), 242 pe 2014 (Aleea Stadion), 467 pe 2014 (Ion IC Brătianu).

Astfel, în conformitate şi cu Avizele de Racordare emise de ETDN în baza Ordinului ANRE 59/2013, şi a Legii 230/2006, beneficiarul (Primăria Cluj-Napoca) a realizat noile reţele de iluminat public subterane în totalitate, de la zero, din punctele de alimentare stabilite de ETDN prin aceste avize. Anexăm şi Avizele de Racordare la care facem referire.

Mai adăugăm faptul că reţelele de tip aerian (în termeni tehnici Linie Electrică

Aeriană) nu sunt compatibile pentru montarea în subteran. Reţelele de tip subteran (LES) sunt protejate de straturi suplimentare de izolaţie de tip metalic. In aceste condiţii, modernizarea liniilor electrice prin trecere în subteran nu poate semnifica decât desfiinţarea reţelei aeriene şi realizarea unei noi reţele subterane între punctul de alimentare şi consumatorul final (în cazul nostru aparatul de iluminat public).

Cu privire la aserţiunea Comisiei:

”Lucrările de modernizare a sistemului de iluminat public pe reţeaua executată de Electrica Distribuţie Nord, la care se face referire, presupuneau exclusiv înlocuirea aparatelor de iluminat existente şi conectarea la reţeaua aeriană/subterană existentă, fără a fi necesară desfăşurarea vreunei forme de intervenţie asupra acesteia, astfel încât nu s-au realizat decontări din articolele de racordare de stâlpi pentru conexiunea aparatelor de iluminat. Practic, acestea nu erau necesare, ele fiind-deja realizate în momentul în care respectiva reţea de alimentare (Stâlp+linie electrică) a fost dată în funcţiune ” .

Aratam ca această observaţie a fost preluată din contestaţia formulată de Serviciul tehnic în mod incomplet, fiind scoasă din context. Ea a fost ultilizată pentru a explica, prin antiteză, ce presupun lucrările de modernizare prin trecere în subteran în raport cu cele de modernizare a aparatelor de iluminat public. Lucrările de modernizare a aparatelor de iluminat public presupun înlocuirea acestora pe stâlpii şi reţeaua de alimentare existente, dar acest tip de lucrare nu au făcut obiectul celor cuprinse pe străzile Calea Turzii, Uzinei Electrice, Aleea Stadion şi Ion I.C. Brătianu. Pe aceste străzi au avut loc lucrări de modernizare prin trecere în subteran, explicate în continuarea contestaţiei folosindu-se expresia ”spre deosebire de”. Considerăm că modul în care au fost preluate aceste observaţii nu redă în mod corect poziţia exprmată de Direcţia Tehnică în contestaţia formulată, acest lucru generând o confuzie în cadrul Comisiei de soluţionare a contestaţiei. Comisia constată că operaţiunile prevăzute la poziţia 60.06 (…) au fost decontate în condiţiile în care exista deja o reţea electrică executată de Electrica Distribuţie Transilvania Nord, Sucursala Cluj-Napoca ”)

Avizele de racordare solicitate de Primăria Cluj-Napoca în conformitate cu Ordinul ANRE nr. 59/2013 operatorului local de distribuţie (Electrica Distribuţie Transilvania Nord) conţin următoarea prevedere:

”Executantul instalaţiei de utilizare, precum şi utilizatorul vor respecta normele şi reglementările în vigoare privind realizarea şi exploatarea instalaţiilor electrice

Aceleaşi avize certifică şi faptul că lucrările executate sunt noi iar reţelele existente se demontează.

În aceste condiţii, având în vedere şi faptul că reţeaua de de iluminat subterană a fost realizată de la zero pornind din punctul de alimentare, executantul a avut obligaţia legală de a realiza operaţiunile prevăzute de standardele PE 003/79, NTE 01116/2001, 17/2011 şi conţinute în punctul 60.06 din contract.

Astfel, având în vedere: – diferenţierea clară între lucrările de modernizare a aparatelor de iluminat pe reţeaua existentă (punctul LI. din contract) şi lucrările de modernizare prin trecere în subteran (punctul 1.2 din contract) — practic, în momentul demarării acestor lucrări sistemul de iluminat aerian, demontat sau în proces de demontare, lipseşte, (1.2.: în baza acestui contract Achizitorul îl poate însărcina pe executant; în condiţiile stabilite mai jos, cu proiectarea şi executarea iluminatului public pe străzile pe care acesta lipseşte cu desăvârşire.);’

• ca reţelele existente la momentul demarării lucrărilor au fost demontate înaintea, în timpul sau în orice caz până la punerea în funcţiune a reţelei subterane noi;

• faptul ca la execuţia unei reţele subterane noi direct din punctul de alimentare, executantul era obligat, atât de normative cât şi de Avizul de racordare să execute operaţiunile cuprinse în punctul 60.06 şi confirmate de dirigintele de şantier prin adresa nr. …… din 22 iunie 2015;

• ca aceste operaţiuni au fost executate în mod reaL situaţiile de lucrări fiind certificate de către dirigintele de şantier.

consideram ca în mod nefondat a fost constatata şi ulterior menţinută aceasta situaţie ca reprezentând o abatere de la legalitate şi regularitate de către organul de control.

3. -4) Cu privire la acordarea stimulentelor conform art. 14 din Legea nr. 285/2010

Constatarea este prezentata la pct. 5.4.2 din raportul de audit financiar şi detaliata la pct. 3.2.2 din procesul verbal de constatare.

Conform încheierii nr. 17 din 01.02.2016, Comisia de soluţionare a contestaţiei

a reţinut ca în procesul-verbal din 26.062015 s-a consemnat ca în anul 2014, pe baza protocolului înregistrat sub nr. ……./27.08.2010 încheiat intre Consiliul local şi Sindicatul Civitas al Salariaţilor din primărie, au fost acordate drepturi salariale tuturor salariaţilor din aparatul de specialitate al primarului, respectiv angajaţilor din cadrul unor entitati subordonate, prin includerea în salariul de baza a unor sume prevăzute de art. 14 din Legea nr. 285/2010 (stimulente), în condiţiile în care unii angajaţi nu aveau atribuţii şi nu au contribuit la administrarea creanţelor fiscale.

În opinia organului de control, dreptul la includerea în salariul de baza a drepturilor băneşti acordate din fondurile constituite în temeiul art. 227 (4) din OG nr. 92/2003, este doar pentru personalul din cadrul organelor fiscale, respectiv din compartimentul de specialitate care administrează creanţele fiscale, în speţa, persoanele angajate în cadrul Direcţiei de Impozite şi Taxe din cadrul unităţii administrativ- teritoriale, care au atribuţii privind stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea şi colectarea impozitelor şi taxelor locale datorate bugetului local de persoanele fizice şi juridice în baza Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Contestam legalitatea şi temeinicia acestei cosntatari sub următoarele aspecte:

1. aceasta constatare calificata drept abatere de la legalitate şi regularitate a fost efectuata de către organul de control cu depăşirea limitelor misiunii de audit financiar, aşa cum sunt acestea fixate prin prevederile art. 21 alin. 3, art. 29 şi ale art. 42 alin. (1) din Legea nr. 92/1994, precum şi prin procedura de organizare şi efectuare a auditului financiar reglementata la cap. III pct. 250 – 366 din Hotărârea nr. 155/2014.

Potrivit art. 2 lit. c din legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de conturi, auditul financiar este definit ca fiind activitatea prin care se urmăreşte dacă situaţiile.- financiare , sunt complete, reale-şi. conforme cu legile şi reglementările în vigoare, fumizandu-se în acest sens o opinie.

In cuprinsul actelor administrative atacate, se arata ca echipa de auditori a procedat la analiza legalităţii şi exactitatii stabilirii salariilor de baza, activitate în urma careia s-a constatat plata nelegala a drepturilor salariale în discuţie.

Verificarea legalităţii stabilirii salariilor de baza s-a făcut de către echipa de auditori în cadrul obiectivului referitor la calitatea gestiunii economico-financiare.

Potrivit pct 273 din Hotărârea nr. ../2014 ”misiunile de audit financiar se efectuează conform programului anual de activitate, aprobat de plenul Curţii de Conturi” iar potrivit pct 15 din Hotărârea nr. ../2014 ”auditul financiar se exercită în baza prevederilor art. 26 din lege, potrivit programului anual de activitate, asupra conturilor de execuţie ale bugetului general consolidat întocmite pentru exerciţiul financiar încheiat, precum şi a celorlalte componente care alcătuiesc setul complet de situaţii financiare, aşa după cum este stabilit prin cerinţele cadrului general de raportare financiară aplicabil în România. ”

Constatările echipei de auditori vizeaza un drept salarial născut fie în 2004 prin acte administrative în cazul anumitor servicii/directii din cadrul primăriei, fie în anul 2010, după cum aratam în cele ce urmează:

A

Inca din anul 2004, prin Dispoziţia nr. …./05.03.2004 s-a aprobat constituirea fondului şi acordarea de stimulente personalului din compartimentelor de specialitate ale Primăriei cu atribuţii în stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea şi încasarea creanţelor la bugetul local şi aprobarea metodologiei de constituire şi utilizare a acestui fond. Din cuprinsul pct. 7 (I) al Metodologiei rezultă faptul că beneficiari ai acestui fond de stimulente Ia acea dată personalul Direcţiei de Taxe şi Impozite, personalul Direcţiei Fondului Imobiliar de Stat – actuala Direcţia de Patrimoniu a Municipiului şi Evidenţa Proprietăţii, personalul Direcţiei Economice şi personalul Serviciului Juridic-Contencios.

Dispoziţia …/2004 a fost modificata ulterior prin Dispoziţia nr. …/2007 în sensul modificării Metodologiei de constituire şi acordare a stimulentelor, stabilindu-se atât cuantumul stimulentelor acordate cât şi beneficiarii acestora, printre ei regăsindu-se personalul compartimentelor de specialitate participant direct la constituirea fondului de stimulente – Direcţia de Taxe şi Impozite, personalul aflat în aceeaşi structură organizatorică – Direcţia Economică, personalul împuternicit a constata şi aplica contravenţiile — Direcţia Poliţia Locală, personalul Serviciului Juridic.

În cazul celorlalte compartimente din cadrul primăriei şi al serviciilor din subordinea Consiliului local, stimulentele au fost acordate începând cu 2010, urmare a semnării Protocolului privind repartizarea stimulentelor, constituite în temeiul legislaţiei în vigoare, ce vor fi acordate aparatului de specialitate al primarului, precum şi serviciilor publice din subordinea Consiliului local nr. 193.060 din 27.08.2010 şi a anexei la acest protocol, prin care au fost repartizate stimulente atât personalului din aparatul de specialitate al primarului cât şi celor din serviciile publice şi unităţile subordonate.

Deci, includerea ca decizie administrativă a stimulentelor în salariul de bază nu a avut loc la nivelul anului 2014, ci la nivelul anului 2010 şi 2011, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 284/2010 şi a Legii nr. 285/2010, prin emiterea actelor administrative de reincadrare a personalului.

Totodată, textul legal stabileşte includerea acestor stimulente în salariul de bază pentru personalul care beneficia deja de aceste fonduri, luând în considerare nivelul mediu al acestora aferent lunii octombrie 2010, aceasta condiţie fiind îndeplinită în acest caz.

Astfel, este evident ca reţinerile auditorilor Camerei de Conturi sunt în neconcordantă cu însusi obiectul misiunii de audit efectuate, care vizeaza strict situaţiile

9 t ⁷

financiare ale anului 2014, fiind verificata legalitatea unor acte admisnitrative emise în anii de referinţă 2010-2011 şi nicidecum în anul 2014.

În cuprinsul încheierii atacate, Comisia de soluţionare a contestaţiei respinge aceasta critica invocata de UAT prin invocarea prevederilor pct. 107 din HG 155/2014, susţinând ca în situaţia în care se constata erori sau abateri de la legalitate şi regularitate care provin din exerciţiile financiare anterioare perioadei verificate şi care pot sau nu continua pana la zi, controlul se poate extinde şi asupra acestora.

Consideram ca în mod eronat a fost respins motivul de nelegalitate invocat de către UAT deoarece prevederile invocate de Curtea de Conturi nu sunt aplicabile în speţa.

Pct. 107 reglementează posibilitatea extinderii perioadei supuse verificării doar în cazul controlului, adică a auditului de conformitate, care are un obiect diferit de cel al auditului financiar, aşa cum reiese foarte clar din procedura specifica reglementata la cap. II, pct. 36-249 din HG 155/2014. în cadrul procedurii de efectuare a auditului financiar nu se regăseşte o prevedere similara iar, aşa cum am arătat şi mai sus, potrivit pct. 15 din HG 155/2014, acesta are ca obiect exclusiv situaţiile financiare ale exerciţiului financiar încheiat, în speţa anul 2014.

Pe de alta parte, acordarea stimulentelor s-a realizat în baza unor acte administrative (dispoziţie emisa de primar), cu privire la carea autoritatea de tutela (prefectul) nu a înţeles sa exercite ontrolul de legalitate prin intermediul instanţei de judecată, conform art. 3 din Legea nr. 554/2004. Argumentele invocate de către Curtea de Conturi sunt de fapt critici de nelegalitate a acestor acte administrative, care pot fi analizate doar în condiţiile reglementate de art. 1 sau art. 4 din Legea nr. 554/2004. Pana la anularea actelor administrative pretins nelegale prin procedura stabilită de legea contenciosului adminsitrativ, acestea produc efecte.

2. constatarea Curţii de Conturi cu privire la includerea în salariul de baza a unor sume prevăzute de art. 14 din Legea nr. 285/2010 (stimulente) s-a făcut peste termenul legal de prescripţie

Asa cum am menţionat si mai sus, stimulentele au fost acordate încă din anul 2004 în cazul

unor servicii/directii din cadrul primăriei iar la nivelul întregului aparat de specialitate al primarului şi al serviciilor subordonate aplicarea s-a făcut în anul 2010.

Potrivit punctului 16 din HG nr. 155/2014:

^wConform prevederilor art 27 din lege, Curtea de Conturi are competentă să stabilească limitele valorice minime de la care conturile prevăzute la art 26 din lege sunt supuse auditârii în fiecare exerciţiu bugetar, astfel încât, în termenul legal de prescripţie să se asisure verificarea tuturor conturilor. Aceste valori se stabilesc de plenul Curţii de Conturi înainte de aprobarea programului anual de activitate. ”

Curtea de Conturi a avut cunoştinţa de acordarea sumelor cu titlu de stimulente având în vedere ca în fiecare an şi-a exercitat atribuţiile de control asupra situaţiilor financiare ale UAT Municipiul Cluj-Napoca, respectiv asupra contului de cheltuieli cu personalul.

Faţă de aceste constituiri şi acordări de stimulente nu au fost ridicate probleme de legalitate din partea Camerei de Conturi în cadrul niciunei misiuni de audit financiar

A

efectuate. In cadrul misiunii de audit din anul 2011 pentru situaţiile financiare ale anului 2010 a fost auditata inclusiv categoria cheltuieli de personal, fiind constatata acordarea unor indemnizaţii, sporuri şi alte sume care exced cadrului legal, fără a se reţine nimic cu privire la acordarea nelegala a stimulentelor deşi acestea făcuseră obiectul auditarii, fiind incluse la acea data în salariul de baza (conform consemnărilor din procesul verbal de constatare din 27 octombrie 2011).

Ori, în situaţia în care Camera de Conturi aprecia ca fiind nelegală măsura stabilirii şi includerii acestor stimulente în cadrul salariului de bază pentru toţi angajaţii entităţii locale, se impunea constatarea abaterii în cadrul misiunii de audit din anul 2011 şi nicidecum după un termen de 5 ani de la stabilirea acestor drepturi

Astfel, neconstatarea acestor aspecte în cadrul deciziilor anterioare emise cu ocazia misiunilor de audit efectuate în anii anteriori, când, aşa cum am arătat, au fost verificate inclusiv drepturile salariale acordate de către instituţie angajaţilor a conferit autorităţii publice locale asigurarea respectării prevederilor legale şi temeiniciei măsurii adoptate. Efectuarea plăţilor apreciate de Curtea de Conturi ca fiind nelegale în decursul anului 2014 nu reprezintă o decizie de sine stătătoare luată de entitatea auditată la nivelul anului 2014, ci constituie o consecinţă şi o continuitate a măsurilor stabilite în anul 2010 şi, ulterior, cu ocazia apariţiei Legii nr. 284/2010 şi a Legii nr. 285/2010.

A

In acest context, constatarea unei pretinse acordări nelegale a sumelor cu titlu de stimulente prin decizia emisa în anul 2015 s-a făcut în afara termenului legal de prescripţie de 3 ani.

3. printr-o interpretare restrictiva, în mod nefondat a constatat Curtea de Conturi faptul ca dreptul la includerea în salariul de baza a drepturilor băneşti acordate din fondurile constituite în temeiul art. 227 (4) din OG nr. 92/2003, este doar pentru personalul din cadrul organelor fiscale, respectiv din compartimentul de specialitate care administrează creanţele fiscale, în speţa, persoanele angajate în cadrul Direcţiei de Impozite şi Taxe din cadrul unităţii administrativ-teritoriale, care au atribuţii privind stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea şi colectarea impozitelor şi taxelor locale datorate bugetului local de persoanele fizice şi juridice în baza Legii nr, 571/2003 privind Codul fiscal.

Prevederile art 227 pct 4 din OG nr. 92/2003 au fost abrogate de pot. 91 al art I din OG nr. 29 din 31 august 2011.

Potrivit art. 14 din Legea nr. 285/2010:

”(1) începând cu data de 1 ianuarie 2011, pentru personalul din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice care beneficiază de drepturi băneşti acordate din fondurile constituite în temeiul Ordonanţei Guvernului nr 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Ordonanţei Guvernului nr. 29/2004 pentru reglementarea unor măsuri financiare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 116/2004, cu modificările şi completările ulterioare, salariile de bază, prevăzute la art. 1 alin. (1), se calculează prin includerea în acestea a nivelului mediu a acestor drepturi băneşti aferente lunii octombrie 2010, pentru fiecare funcţie publică,,pe categorii, clase şi grade profesionale, respectiv pentru fiecare funcţie contractuală, în funcţie de nivelul studiilor, pe grade sau trepte profesionale.

2. Valoarea medie prevăzută la alin. (1) se calculează pentru funcţiile identice, echivalente sau asimilate din punctul de vedere al salarizării, distinct pe fiecare ordonator principal de credite, respectiv pe ordonator secundar de credite şi cumulat pentru ordonatorii terţiari de credite din subordinea fiecărui ordonator principal sau, după caz, secundar de credite.

3. Drepturile băneşti, care potrivit alin. (1) şi (2) se includ în salariul de bază, nu se majorează cu procentul prevăzut la art 1.

4. Fondurile constituite în temeiul art. 227 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. IV din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 116/2004, cu modificările şi completările ulterioare, pentru acordarea drepturilor băneşti, care potrivit alin. (1) au fost incluse în salariul de bază, se fac venit la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat sau, după caz, la bugetele fondurilor speciale. ”

Acest text de lege trebuie coroborat cu dispoziţiile Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în cuprinsul careia la art. 3 se prevede ca ”Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la bază următoarele principii:

1. caracterul unitar, în sensul că reglementează salarizarea tuturor categoriilor de personal din sectorul bugetar, prin luarea în considerare a drepturilor de natură salariată stabilite prin acte normative speciale în sistemul de salarizare reglementat de prezenta lege;

2. supremaţia legii, în sensul că drepturile de natură salarială se stabilesc numai prin norme juridice de forţa legii;

3. echitate şi coerenţă, prin crearea de oportunităţi egale şi remuneraţie egală pentru muncă de valoare egală, pe baza principiilor şi normelor unitare privind stabilirea şi acordarea salariului şi a celorlalte drepturi de natură salarială ale personalului din sectorul bugetar;

4. sustenabilitate financiară, prin stabilirea de majorări salariate în baza legilor speciale anuale. ”

Intepretarea dată de Curtea de Conturi textelor de lege din materia stabilirii stimulentelor este una restrictivă şi în opinia noastră nu tine seama de raţiunea şi voinţa legiuitorului la data adoptării Legii nr. 284/2010 şi a Legii nr. 285/2010.

Potrivit prevederilor OG nr. 29/2004, forma în vigoare la data constituirii fondului- de stimulente prin Dispoziţia nr. …/2004, una din sursele acestui fond consta în impozitele şi taxele locale, ca urmare a constatării de bunuri sau servicii impozabile ori taxabile […] precum şi din dobânzile şi penalităţile de intarziere aferente acestora.

Definiţia obligaţiilor bugetare, respectiv noţiunea de venituri bugetare se regăseşte la art. 2 pct. 58 din OG nr. 92/2003 şi consta în resursele băneşti care se cuvin bugetelor prevăzute la art. 1 alin. 2 lit. a-c, în baza unor prevederi legale formate din impozite, taxe, contribuţii, alte varsaminte, alte venituri, cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi cele prevăzute la art. 5 al. 1 lit. b-d şi art. 28 alin. 3.

Chiar in cuprinsul raportului de audit financiar intocmit de Curtea de Conturi în anul 2015, pag. 12, echipa de auditori consemnează ca gradul cel mai mare de realizare al veniturilor este înregistrat la veniturile nefîscale, la care s-a înregistrat o depăşire de 38,84% fata de prevederile iniţiale.

Potrivit dispoziţiilor art. 77 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice

locale:

”Primarul viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, oraşului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale. ”

Potrivit art. 22 pct. 2 lit. B din Legea nr. 500/2002 a finanţelor publice locale:

“Ordonatorii de credite răspund, potrivit legii, de: […] b) realizarea veniturilor ”

Aceasta structura funcţională denumită de legiuitor în cadrul Legii nr. 215/2001 ca Primărie asigură înfăptuirea activităţii de administraţie publică locală la nivelul comunităţii pe care o reprezintă. Activitatea de administraţie publică locală reprezintă o paletă largă de. competenţe şi atribuţii, ce se realizează prin efortul concentrat şi de colaborare al direcţiilor/departamentelor/serviciilor/unităţilor subordonate care compun structura funcţională denumită Primărie.

Una din competenţele şi atribuţiile administraţiei publice locale o reprezintă activitatea de administrare a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat, aşa cum sunt ele normate în cuprinsul art. 1 pct. 3 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Totodată, potrivit art. 17 pct. 4 din OG nr. 92/2003:

”Unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ- teritoriale ale municipiilor sunt reprezentate de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi de compartimentele de specialitate ale acestora, în limita atribuţiilor delegate de către autorităţile respective. ”

Direcţia de Taxe şi Impozite reprezintă doar interfaţa directă a autorităţii locale în ceea ce priveşte activitatea de administrare a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat. însă Direcţia de Taxe şi Impozite a Municipiului Cluj-Napoca nu reprezintă un serviciu public de sine stătător, care să funcţioneze separat şi fără concursul şi colaborarea directă a celorlalte structuri ale autorităţii locale.

Administrarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului generaL-consolidat reprezintă o activitate deosebit de complexă* constituită, din multiple componente cu influenţă directă şi indirectă asupra realizării scopului urmărit. Astfel, în această activitate sunt implicate toate persoanele cu funcţii de conducere şi de execuţie, asigurându-se stabilirea, constatarea, comunicarea, transmiterea, impunerea, urmărirea şi executarea silită, control-inspecţie fiscală şi încasare a impozitelor şi taxelor locale, a amenzilor şi a altor venituri ale bugetului local, înregistrarea contabilă a veniturilor, la recuperarea sumelor încasate în cadrul procedurii insolvenţei prin competenţa de a verifica, avizarea şi a contrasemnarea din punct de vedere al legalităţii toate documentele care necesită control juridic în ceea ce priveşte taxele şi impozitele locale precum şi contribuţia personalului care reprezintă autoritatea administraţiei publice locale la instanţele judecătoreşti, cei care asigură gestionarea programelor informatice şi a bazelor de date privind administrarea creanţelor bugetare provenind din taxe şi impozite locale, cei care contribuie la gestionarea informaţiilor de interes public cât şi cele privind transmiterea datelor de înregistrare a bunurilor imobile supuse impozitării şi personalul care realizează gestionarea hotărârilor adoptate de consiliul local şi a dispoziţiilor emise de primar, denumite generic structuri.

Direcţia de Taxe şi Impozite nu ar putea să îşi desfăşoare activitatea în mod independent, fără contribuţia directa sau indirecta a structurilor din cadrul autorităţii publice locale, neavând în componenţa direcţiei multe din structurile care să îi asigure funcţionarea, spre exemplu: serviciu de resurse umane, serviciu economic, serviciu de evidenţă a patrimoniului municipiului, serviciu juridic, serviciu administrativ, serviciu informatică etc.

Spre exemplu, întreaga procedură precontencioasă de soluţionare a contestaţiilor împotriva actelor administrativ fiscale trece prin filtrul avizării de legalitate al referatelor ce stau la baza emiterii dispoziţiilor de soluţionare efectuat de Serviciul Juridic-Contencios, iar dispoziţiile propriu-zise sunt verificate şi certificate pentru legalitate de către Secretarul municipiului Cluj-Napoca. Aceste verificări reprezintă activitate propiu- zisă şi directă în ceea ce priveşte administrarea a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat, constituind premisa emiterii unor acte administrative corecte şi legale, care să reziste inclusiv controlului de legalitate efectuat de instanţele judecătoreşti.

Potrivit art. 17 pct. 1 din OG nr. 92/2003 privind codul de procedură fiscală:

“Subiectele raportului juridic fiscal

1. Subiecte ale raportului juridic fiscal sunt statul, unităţile administrativ- teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, definite potrivit Legii administraţiei publice locale nr 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, contribuabilul, precum şi alte persoane care dobândesc drepturi şi obligaţii în cadrul acestui raport. ”

Potrivit prevederilor art. 61 din Legea nr. 215/2001:

”(3) Pentru punerea în aplicare a activităţilor date în competenţa sa prin actele normative prevăzute la alin. (2), primarul beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl conduce.

4. Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente funcţionale_t în condiţiile legii Compartimentele funcţionale ale acestuia sunt încadrate cu funcţiohari publici şi personal contractual

., … (5) Primarul conduce, serviciile publice locale.

Astfel, în contra celor reţinute de Curtea de Conturi în cadrul procesului verbal de constatare, nu este obligatoriu ca angajaţii care beneficiază de acest tip de stimulente să facă parte exclusiv din cadrul Direcţiei Taxe şi Impozite Locale, atâta timp cât contribuţia la activitatea reglementată de dispoziţiile OG nr. 92/2003 este evidentă raportat la stabilirea atribuţiilor de serviciu în acest sens.

Prin cele reţinute de Camera de Conturi în procesul verbal de constatare se realizează o adevărată segregare a structurilor autorităţii publice locale şi o delegare exclusivă de competenţe care nu se regăseşte la nivel conceptual în cadrul autorităţii locale. Practic, dacă ar fi să îmbrăţişăm însuşi conceptul ce se desprinde din concluziile auditorilor, ar însemna obligativitatea creării – unei structuri total independente în cadrul autorităţii locale, care să se autogestioneze atât la nivel de competenţe şi atribuţii de serviciu cât şi la nivel logistic şi organizaţional, dându-se astfel naştere unei veritabile primării în primărie. Sau, din contra, s-ar impune desfiinţarea tuturor structurilor de la nivelul entităţii locale şi alcătuirea unei singure structuri care să gestioneze toate problemele date în competenţa administraţiei publice locale. Ori, asemenea concepte nu ar putea fi funcţionale şi nu ar asigura o administraţie publică ce se doreşte a fi modernă şi orientata spre nevoile comunităţii.

Este evident faptul că entitatea fără personalitate juridică denumită Direcţia de Taxe şi Impozite nu şi-ar putea desfăşura activitatea fără concursul celorlalte departamente din cadrul Primăriei, care asigură cadrul organizaţional şi logistic pentru activitatea propriu-zisă de administrare a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat.

Mai mult, este necesar să privim şi asupra intenţiei reale a legiuitorului cu privire la acest tip de sume de bani. Astfel, aşa cum am arătat mai sus, prevederile art. 227 pct. 4 din OG nr. 92/2003 au fost abrogate prin prisma dispoziţiilor pct. 91 al art. I din OG nr. 29 din 31 august 2011. Aceste dispoziţii abrogate instituiau obligativitatea instituirii fondurilor de stimulente la nivelul entităţilor care se încadrau în prevederile OG nr. 92/2003.

Momentul luării deciziei de a include aceste stimulente în salariul de bază l-a constituit adoptarea Legii nr. 285/2010, care, coroborată cu dispoziţiile Legii nr. 284/2010, era menită să asigure o salarizare unitară, echitabilă şi coerentă la nivelul entităţilor vizate de actul normativ.

9

în caz contrar, ne-am afla în situaţia unei incalcari a pricipiului echităţii şi coerentei care presupune crearea de oportunităţi egale şi remuneraţie egală pentru muncă de valoare egală, pe baza principiilor şi normelor unitare privind stabilirea şi acordarea salariului şi a celorlalte drepturi de natură salariată ale personalului din sectorul bugetar. Ori situaţia acordării sumelor prevăzute de art. 14 din Legea nr. 285/2010 doar funcţionarilor din cadrul direcţiei de taxe şi impozite cnduce la aplicarea unui tratament discriminatoriu funcţionarilor Încadraţi în compartimentele primăriei care, nu numai ca au o contribuţie directa sau indirecta la activitatea de administrare a creanţelor fiscale dar au atribuţii legate şi de administrarea taxelor, contribuţiilor, altor sume care se fac venit la bugetul local.

În concret, Curtea de Conturi nu a avut în vedere situaţiile particulare a unor compartimente din cadrul aparatului de specialitate al primarului / servicii publice sau unităţi subordonate care infirma constatările potrivit cărora doar Direcţia de Taxe şi Impozite are atribuţii legate de administrarea creanţelor fiscale.

În acest sens aratam următoarele:

În ce priveşte secretarul municipiului

Potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001 şi prin prisma prevederilor din ROF, în considerarea atribuţiilor conferite de lege în sarcina sa, secretarul unităţii administrativ teritoriale veghează asupra legalităţii tuturor actelor administrative emise de către conducerea instituţiei, contrasemnând pentru legalitate toate tipurile de acte administrative. Lipsa nejustificată a vizei de legalitate a secretarului pe actele administrative emise de unitatea administrativ-teritorială este echivalentă cu nulitatea absolută a acestor acte, ele neîndeplinind cerinţele de formă prevăzute de legislaţia în vigoare. ■

Astfel, potrivit art. 117 din Legea nr. 215/2001 secretarul unităţii administrativ- teritoriale îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele atribuţii:

1. avizează, pentru legalitate, dispoziţiile primarului şi ale preşedintelui consiliului judeţean, hotărârile consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean;

2. participă la şedinţele consiliului local;

3. asigură gestionarea procedurilor administrative privind relaţia dintre consiliul local şi primar, respectiv consiliul judeţean şi preşedintele acestuia, precum şi între aceştia şi prefect;

4. organizează arhiva şi evidenţa statistică a hotărârilor consiliului local şi a dispoziţiilor primarului, respectiv a hotărârilor consiliului judeţean şi a dispoziţiilor preşedintelui consiliului judeţean;

5. asigură transparenţa şi comunicarea către autorităţile, instituţiile publice şi persoanele interesate a actelor prevăzute la Ut. a), în condiţiile Lesii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare;

6. asigură procedurile de convocare a consiliului local, respectiv a consiliului judeţean, şi efectuarea lucrărilor de secretariat, comunică ordinea de zi, întocmeşte procesul-verbal al şedinţelor consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean, şi redactează hotărârile consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean;

7. pregăteşte lucrările supuse dezbaterii consiliului local, respectiv a consiliului judeţean, şi comisiilor de specialitate ale acestuia;

8. alte atribuţii prevăzute de lege sau însărcinări date de consiliul local, de primar, de consiliul judeţean sau de preşedintele consiliului judeţean, după caz.

2. Prin derogare de la prevederile art 21 alin. (2) din Legea nr 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţiile prevăzute la art 55 alin. (8^AÎ) sau, după caz, la art. 99 alin. (9), secretarul unităţii administrativ- teritoriale îndeplineşte funcţia de ordonator principal de credite pentru activităţile curente. ”

Potrivit dispoziţiilor art. 209 pct 4 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală:

”(4) Contestaţiile formulate împotriva actelor administrative fiscale emise de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi de alte autorităţi publice care, potrivit legii, administrează creanţe fiscale se soluţionează de către aceste autorităţi ”

în continuare, potrivit dispoziţiilor art. 210 din acelaşi act normativ:

“Decizia sau dispoziţia de soluţionare

1. în soluţionarea contestaţiei, organul competent se pronunţă prin decizie sau dispoziţie, după caz.

2. Decizia sau dispoziţia emisă în soluţionarea contestaţiei este definitivă în sistemul căilor administrative de atac.”

Din economia textelor legale citate mai sus, rezultă fără putinţă de tăgadă faptul ca secretarul unităţii administrativ-teritoriale este implicat direct în activitatea reglementată de dispoziţiile OG nr. 92/2003 generatoare la nivelul anului 2010 de stimulente salariale, avizând pentru .legalitatea toate actele administrative fiscale emise de către autoritate în soluţionarea contestaţiilor acestora şi, ulterior, semnând poziţiile procesuale ale instituţiei în materia contenciosului administrativ-fiscal.

Auditorii, reţinând faptul că doar angajaţii Direcţiei de Taxe şi Impozite ar fi fost îndreptăţiţi la încasarea acestor stimulente, au inclus automat în categoria celor care ar fi încasat în mod nelegal aceste sume şi pe Secretarul municipiului Cluj-Napoca, fără să aducă niciun argument concret privind aceste reţineri şi fără să analizeze atribuţiile acestuia în cadrul unităţii administrativ-teritoriale.

Ori, a reţine faptul că Secretarul municipiului Cluj-Napoca nu are atribuţii de administrare a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat, aşa cum sunt ele normate în cuprinsul art. 1 pct. 3 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, echivalează cu negarea competenţelor conferite de lege acestuia.

Apreciem constatarea auditorilor complet abuzivă şi în desconsiderarea completă a rolului instituţiei secretarului în cadrul unităţii administrativ teritoriale, aruncând în derizoriu întreg conceptul de control de legalitate exercitat la nivelul unităţii administrativ-teritoriale.

În ceea ce priveşte Serviciul Juridic-Contencios

Potrivit Organigramei Primăriei municipiului Cluj-Napoca aprobată prin HCL nr. 162/2015, Serviciul Juridic-Contencios îşi desfăşoară activitatea în subordinea directă a Secretarului municipiului Cluj-Napoca, exercitând toate atribuţiile legate de asistarea/reprezentarea instituţiei în ceea ce priveşte chestiunile de legalitate precum şi de fundamentare juridică a deciziilor luate de unitatea administrativ-teritorială.

Raportat la atribuţiile stabilite în sarcina serviciului prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al instituţiei, rezultă fără putinţă de tăgadă faptul că Serviciul Juridic-Contencios a fost şi este implicat în mod direct în materia reglementată de dispoziţiile OG nr. 92/2003, generatoare la nivelul anului 2010 de stimulente salariale.

Cu titlu de exemplu, arătăm faptul că potrivit atribuţiilor Serviciului Juridic- Contencios evidenţiate în cuprinsul Regulamentului de organizare şi funcţionare, acesta desfăşoară următoarele activităţi cu impact şi implicare directă asupra activităţilor reglementate de OG nr. 92/2003, după cum urmează:

l . – Vizează, pentru legalitate şi/sau contrasemnează actele cu caracter juridic, în

condiţiile legii “

2. .”Vizează, pentru legalitate referatele întocmite de către direcţiile/serviciile/birourile din cadrul aparatului de specialitate al primarului şi al serviciilor publice,- .care. stau la baza emiterii dispoziţiilor- primarului municipiului Cluj- Napoca;

3. – Vizează, pentru legalitate referatele care stau la baza întocmirii proiectelor de hotărâre, întocmite de către direcţiile/serviciile/birourile din cadrul aparatului de specialitate al primarului şi al serviciilor publice;

4. – “Colaborează, la cerere, la întocmirea proiectelor de dispoziţii şi de hotărâri”

5. – “Instrumentează dosarele în care primarul, municipiul, respectiv Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca sunt părţi.

g) Definitivează procesele şi solicită investirea cu formulă executorie a hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile, acestea urmând a fi comunicate

direcţiilor/serviciilor/birourilor interesate din cadrul aparatului de specialitate al primarului şi al serviciilor publice, spre ştiinţă ori punere în executare;”

12 – Acordă asistenţă şi consultanţă juridică direcţiilor/serviciilor/birourilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului şi al serviciilor publice ori de câte ori se inregistrează o solicitare în acest sens;”

16 – îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin acte normative în sarcina sa ori încredinţate de către şeful ierarhic superior “

Toate aceste atribuţii enumerate mai sus ce se regăsesc în Regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiei se realizează inclusiv în ceea ce priveşte gestionarea problematicii taxelor şi impozitelor locale, în strânsă colaborarea cu departamentele de specialitate ale Direcţiei de Taxe şi Impozite. Similar cu situaţia Secretarului municipiului Cluj-Napoca şi aşa cum rezultă din atribuţia prevăzută la punctul 2, Serviciul Juridic-Contencios avizează pentru legalitate referatele ce stau la baza dispoziţiilor emise în soluţionarea contestaţiilor îndreptate împotriva actelor administrativ-flscale. Referatul constituie motivarea dispoziţiei şi face corp comun cu aceasta, în acest script fiind inserate pe larg motivele de fapt şi de drept care au condus la luarea deciziei prin dispoziţie de către autoritatea locală. Nicio dispoziţie de tipul celei evidenţiate mai sus nu este lipsită de referatul de fundamentare, iar fiecare referat de fundamentare este verificat şi semnat pentru legalitate de către angajaţii Serviciului Juridic-Contencios.

Totodată, Serviciul Juridic-Contencios are în instrumentare cauze în materia contenciosului administrativ-fiscal, suplimentar de cauzele care sunt instrumentate de către Direcţia de Taxe şi Impozite. Hotărârile pronunţate în astfel de tipuri de cauze având ca obiect general pretenţii – creanţe fiscale sunt comunicate la finalizarea litigiului către Direcţia de Taxe şi Impozite pentru punerea în executare pe calea executării silite.

Astfel, o bună parte din acţiunile repartizate Serviciului Juridic-Contencios spre instrumentare au ca obiect recuperarea unor taxe locale, al căror cuantum a fost stabilit prin hotărâri ale Consiliului local al Municipiului Cluj-Napoca în baza art. 283 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, recuperări ale majorărilor de întârziere percepute în baza Codului fiscal aplicate la chirii, concesiuni, asocieri, precum şi litigii privind taxe instituite tot în baza codului fiscal, cum ar fi taxa pentru emiterea autorizaţiei de construire.

Suplimentar, Serviciul Juridic-Contencios colaborează în mod direct cu Direcţia de Taxe şi Impozite în cauzele repartizate acestei entităţi ori de cât ori este necesară fundamentarea unor chestiuni complexe ce rezultă din acestea.

Raportat la specificul activităţii, desfăşurate şi la natura atribuţiilor-Serviciului Juridic-Contencios, constatarea auditorilor că această entitate nu ar fi implicată în activităţile reglementate de dispoziţiile OG nr. 92/2003 generatoare de stimulente salariale la nivelul anului 2010 apare ca fiind total neîntemeiată, negând practic scopul, rolul şi chiar necesitatea existenţei unui astfel de serviciu la nivelul unităţii administrativ- teritoriale.

Gestionarea în totalitate a componentei juridice a activităţii de administrare a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat, aşa cum sunt ele normate în cuprinsul art. .1 pct. 3 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, ar fi practic imposibil a fi realizată doar cu resursa umană disponibilă la nivelul Direcţiei de Taxe şi Impozite, în ecuaţia susţinerii, organizării şi fundamentării legale a acestui tip de activitate intrând fără putinţă de tăgadă şi activitatea desfăşurată la nivelul Serviciului Juridic-Contencios.

În ceea ce priveşte Direcţia Politia Locală

Potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare a instituţiei, Poliţia Locală se constituie ca direcţie generală în cadrul aparatului de specialitate al primarului, în scopul menţinerii ordinii şi siguranţei publice, al respectării regimului circulaţiei rutiere, precum şi al asigurării, pazei, protecţiei obiectivelor de interes local, asigurării respectării legislaţiei în domeniul urbanismului şi disciplinei în construcţii, asigurării respectării normelor legale privind protecţia mediului, prevenirii şi combaterii încălcării normelor legale privind activităţile comerciale, respectării legislaţiei în domeniul evidenţei populaţiei şi alte activităţi stabilite prin legi, hotărâri de guvern, hotărâri ale consiliului local, dispoziţii ale primarului.

Printre atribuţiile conferite acestei structuri prin Regulamentul de organizare şi fiincţioanre al instituţiei, Poliţia Locală constată cotnravenţiile din amteriile date de legislaţie în competenţa sa,* aplică sancţiunile contravenţionale legale şi comunică aceste procese verbale de contravenţie Direcţiei de Taxe şi Impozite spre a asigura punerea în executare a sancţiunilor pecuniare.

Astfel, Direcţia Poliţia Locală nu numai că are atribuţii în activităţile reglementate de OG nr. 92/2003, ci este chiar generatoare de venituri asupra cărora se calcula procentul de stimulente izvorât din activitatea de executare silită.

Practic, dacă Direcţia Poliţia Locală nu ar exista ca şi structură, Direcţia de Taxe şi Impozite nu ar beneficia de sumele provenite din amenzi şi nu ar putea exercita activitatea de executare silită în cauză.

Potrivit art. 1 pct. 2 din OG nr. 92/2003:

”Prezentul cod se aplică şi pentru administrarea drepturilor vamale, precum şi pentru administrarea creanţelor provenind din contribuţii, amenzi şi alte sume ce constituie venituri ale bugetului general consolidat, potrivit legii, în măsura în care prin lege nu se prevede altfel ”

Raportat la textul legal enunţat mai sus, este evident faptul că veniturile generate de Direcţia Poliţia Locală sunt reglementate de dispoziţiile legislaţiei fiscale, fapt care îndreptăţeşte pe deplin şi această structură de a beneficia de drepturile salariale prevăzute de art. 14 din Legea nr. 285/2010.

Similar, exista în cadrul primăriei şi alte sericii/directiî‘ care au ca atribuţii

gestionarea taxelor locale instituite prin hotărârea consiliului local în baza prevederilor Codului fiscal, precum Direcţia Patrimoniul Municipiului şi Evidenta Proprietăţii, Direcţia Generala de Urbanism, etc. D ex., chiar Curtea de Conturi instituie prin decizia emisa în anul 2015 în sarcina DPMEP măsura de efectuare a demersurilor necesare în vederea înregistrării, urmăririi şi încasării veniturilor din taxa pentru eliberarea /vizarea anuala a Autorizaţiei pentru desfasurarea activitatilor de alimentaţie publica, recunoscând deci atribuţiile acestui compartiment cu privire la activitatea de administrare a taxelor locale, în considerarea careia a fost inclusa în categoria compartimentelor beneficiare ale stimulentelor încă din anul 2004.

Totodată, se impune a se arata ca nu exista un prejudiciu la bugetul local câtă vreme, dacă ar fi fost să interpretăm dispoziţiile legale în aceeaşi modalitate în care o face Camera de Conturi, suma reprezentând media stimulentelor ar fi fost împărţită oricum în acelaşi cuantum dar exclusiv angajaţilor Direcţiei Taxe şi Impozite, ulterior fiind introdusă în salariu în acelaşi cuantum. Practic, la nivel de instituţie, s-ar fi vărsat aceeaşi sumă ca în prezent, diferenţa constituind-o numărul de persoane care ar fi beneficiat de aceasta.

în concret, situaţia la nivelul Primăriei se prezenta la momentul de referinţa octombrie 2010 astfel:

• Suma constituită potrivit prevederilor legale ca fond de stimulente aferentă lunii octombrie 2010 – 597.571 lei.

• Nr de salariaţi ai Primăriei cărora le-au fost acordate stimulente salariale – 717

• Nivelul mediu al stimulentelor calculat la nivelul lunii Octombrie 2010 – 597.571 lei: 717= 833 lei/angajat.

• Numărul de angajaţi ai Direcţiei de Taxe şi Impozite (posturi, ocupate la acea dată) – 72

• Nivelul mediu al stimulentelor ce ar fi trebuit calculate strict pentru angajaţii acestei Direcţii conform reţinerilor auditorilor: 597.571 lei: 72= 8.300 lei.

9 9

Rezultă deci faptul că, dacă ar fi fost să aplicăm conceptul de acordare a stimulentelor aşa cum apreciază auditorii în cadrul Procesului verbal de constatare, rezultă faptul că media stimulentelor pentru fiecare angajat al Direcţiei de Taxe şi Impozite era în cuantum de 8.300 lei, sumă care s-ar fi adăugat la salariul deja încasat de aceştia angajaţi (ulterior fiind obligatorie includerea acestei sume în salariul de bază cf. Legii nr. 285/2010), rezultând venituri nete pentru fiecare angajat în cuantum de aproximativ 9.000-10.000 lei, iar pentru restul angajaţilor din Primărie venituri nete medii de 1.000- 1.500 lei lunar.

Practic, nivelul mediu al veniturilor angajaţilor Primăriei care nu făceau parte din structura Direcţiei de Taxe şi Impozite ar fi reprezentat 10-15% din nivelul mediu al veniturilor angajaţilor Direcţiei de Taxe şi Impozite. Totodată, un angajat pe funcţie de execuţie al Direcţiei de Taxe şi Impozite ar fi ajuns să aibă venituri nete mult mai mari decât cele ale primarului municipiului Cluj-Napoca, ale secretarului municipiului Cluj- Napoca şi în general mult mai mari decât ale oricărei persoane cu funcţie de conducere de la nivelul entităţii. Ori, o asemenea discrepanţă între veniturile angajaţilor din aceeaşi instituţie nu putea fi niciodată stabilită de ordonantorul de credite şi era în totală neconcordanţă şi nerespectare a principiilor ce guvernează şi în prezent Legea nr. 284/2010.

Legiuitorul a statuat în art. 14 din Legea nr. 285/2010 faptul că stimulentele constituite şi plătite personalului se includ în salariul de bază prin calcularea nivelului mediu aferent lunii Octombrie 2010 pentru fiecare funcţie publică.

Dacă ar fi să primim teza înaintată de Camera de Conturi a judeţului Cluj, ar fi însemnat ca întreg fondul de stimulente existent la nivelul autorităţii locale să fi fost împărţit la acel moment exclusiv pentru personalul Direcţiei de Taxe şi Impozite, ulterior să fie calculat nivelul mediu al acestor stimulente, iar acest cuantum să fie introdus în salariile de bază a acestor angajaţi. Numai că această metodă de calcul şi repartizare ar fi creat discrepanţe uriaşe între veniturile angajaţilor Direcţiei de Taxe şi Impozite şi restul angajaţilor Primăriei şi ar fi generat în beneficiul acestora un cuantum al veniturilor care ar fi depăşit cu mult cuantumul maxim al veniturilor din administraţia publică locală.

Nu se poate presupune faptul că legiuitorul a dispus în acest sens prin textul art. 14 din Legea nr. 285/2010, câtă vreme a inserat principiile ce trebuie să guverneze salarizarea angajaţilor plătiţi din fondurile publice în cadrul dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 284/2010.

Ori, prin aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 285/2010 s-a asigurat atât respectarea principiilor prevăzute de art. 3 din Legea nr. 284/2010 cât şi s-a dat eficienţă dispoziţiilor legale prevăzute de art. 6 citate mai sus, ordonatorul de credite exercitându-şi prerogativele legale în concordanţă cu cele prevăzute de legiuitor.

Aspecte specifice la nivelul unităţilor subordonate (pct. 17, 18, 19, 21, 22 şi II.4, II.5, II.6, II.7, II.8 din decizie )

Direcţia de Asistentă Socială şi Medicală

Plata drepturilor salariale pentru angajaţii DASM, în anul 2014, prin includerea în salariul de bază al drepturilor băneşti acordate confrom prevederilor art. 14 din Legea nr. 285/2010, s-a efectuat în mod legal, fiind îndeplinite prevederile art. 17, alin. (4) din O.G. nr. 92/2003 (r2), actualizată.

Emiterea actelor administrative de recuperare a creanţelor bugetare de către ordonatorul principal de credite, primarul municipiului Cluj Napoca, în anul 2014 constând în:

• ajutoare de încălzire a locuinţei,

• indemnizaţii acordate persoanelor cu handicap grav,

• drepturi salariale acordate necuvenit pentru asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav, conform Legii nr. 448/2006 se face de către aceasta direcţie iar încasarea acestor drepturi acordate necuvenit, în speţă ajutoarele de încălzire a locuinţei s-a efectuat la ghişeele Direcţiei de taxe şi impozite locale însă sub controlul strict al DASM, în baza actelor administrative de recuperare emise, înainte de a se proceda la executarea silită, dispoziţia primarului de recuperare a acestor ajutoare constituind titlu executoriu.

Astfel, toţi angajaţii DASM se încadrează în prevederile art. 1 alin. (3) şi art. 17 alin. (4) din O.G. nr. 92/2003, întemeiat pe ROF al Direcţiei Impozite şi Taxe locale nr. ……./31.05.2010 semnat de directorul Direcţiei de’Impozite şi Taxe locale si de Primarul municipiului Cluj Napoca, aprobat prin HCL nr. 294/2010, unde la cap. VI – Sistemul de relaţii al compartimentului de muncă- se menţionează că această direcţie, “colaborează cu toate direcţiile şi compartimentele din cadrul instituţiei primind şi furnizând informaţii specifice privind materia impozabilă

De asemenea colectarea şi încasarea unor sume acordate în mod necuvenit şi care se fac venit la bugetul local consolidat, se face prin contribuţia directă şi indirectă a tuturor angajaţilor a DASM, fiind stabilite atribuţii specifice în fisa postului fiecărui angajat al acestei direcţii.

Colectarea şi plata impozitelor locale şe face şi prin contribuţia directă a personalului DASM în conformitate cu Legea nr. 416/2001 şi Legea nr. 277/2010, în sensul că dreptul la aceste beneficii sociale se suspendă pe o perioadă de maximum 3 luni, urmare a neplăţii obligaţiilor către bugetul local (taxelor şi impozitelor datorate la bugetul local aferente deţinerii de bunuri în proprietate). De asemenea, prin Serviciul Resurse Umane Salarizare al DASM s-au emis deciziile de restituire a sporului de stabilitate, inclus în salariul de bază pentru angajaţii DASM care au beneficiat de acesta, aceste sume reprezentând creanţe bugetare care se fac venit la bugetul local. Deciziile Directorului DASM nr. ../2014 şi nr. ../2014 au avut la bază dispoziţiile Primarului nr. ../2013 şi nr. …/2014. Toate documentele la care am făcut referire au fost comunicate auditorilor cu ocazia controlului efectuat.

Cantina de Ajutor Social si Pensiune

La nivelul acestui serviciu, stimulentele au fost acordate începând cu luna octombrie 2010 in baza Protocolului încheiat între Consiliul local al municipiului Cluj- Napoca, Primăria municipiului Cluj-Napoca şi Sindicatul “Civitas” al salariaţilor din Primăria Cluj-Napoca in data de 27.08.2010 cu privire la repartizarea stimulentelor constituite în temeiul legislaţiei în vigoare, ce vor fi acordate aparatului de specialitate al primarului, precum şi serviciile publice din subordinea Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca.

începând cu data de 01.01.2011 stimulentele au fost introduse în salariul de bază al fiecărui angajat, cuantumul acestor stimulente fiind stabilite pe studii şi grade profesionale de către ordonatorul principal de credite, în baza prevederilor Legii nr. 284/2010 şi art. 14 din Legea nr. 285/2010.

Conform art. 9 alin. 2 din Legea nr. 284/2010 sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, soldele/salariile de funcţie şi indemnizaţiile lunare de încadrare, sporurile, premiile, stimulentele şi alte drepturi în bani şi în natură, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar.

A

Întregul personal din cadrul acestui serviciu este personal contractual, care la data de 01 ianuarie 2011 beneficia de stimulente, conform art. 14 din Legea nr. 285/2010.

Centrul Bugetar de Administrare Crese

Centrul Bugetar de Administrare Creşe a acordat în anul 2014 stimulente în baza Protocolului încheiat cu nr. ……./27.08,2010 între Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca şi Sindicatul Civitas din sumele constituite conform Ordonanţei nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală. , ‘

Centrul Bugetar de Administrare Creşe are ca atribuţie administrarea creanţelor fiscale locale reprezentate de contribuţia lunară a părinţilor/reprezentanţilor legali, conform următoarele acte normative: Legea nr. 263/2007 privind înfiinţarea,^ reorganizarea şi funcţionarea creşelor cu modificările şi completările ulterioare, cap. II; HG nr. 1252/2012 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară, Cap. VII; Regulamentul de organizare şi funcţionare al Centrului Bugetar de Administrare Creşe aprobat prin HCL nr. 530/2014; HCL nr. 134/2015 privind aprobarea costului mediu lunar de întreţinere şi a contribuţiei părinţilor/reprezentanţilor legali pentru copiii care frecventează creşele din subordinea Centrului Bugetar de Administrare Creşe, prin care se încredinţează acestuia îndeplinirea atribuţiilor privind stabilirea, colectarea şi înregistrarea contribuţiei lunare a părinţilor/reprezentaţilor legali. *

Aceste contribuţii se fac venit la bugetul local, fiind virate integral.

De asemenea, prevederile Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al Direcţiei de Impozite şi Taxe Local nr. ……./31.05.2010 aprobat prin HCL nr. 294/2010 cap. VI prevede următoarele: Sistemul de relaţii al compartimentului de muncă: se menţionează că această direcţie “Colaborează cu toate direcţiile şi compartimentele din cadrul instituţiei primind şi furnizând informaţii specifice privind materia impozabilă”. Totodată, colectarea şi încasarea unor sume acordate în mod necuvenit şi care fac venit la bugetul local consolidat se face prin contribuţia directă şi indirectă a tuturor angajaţilor Centrului Bugetar de Administrare Creşe.

Astfel, de exemplu, la solicitarea Direcţiei Taxe şi Impozite Locale, prin adresa nr. ……./05.06.2013, înregistrată la Centrul Bugetar de Administrare Creşe cu nr. …/11.06.2013, Centrul Bugetar de Creşe a procedat la recuperarea creanţelor fiscale locale, repezentând impozit clădiri fizice de la o salariata.

Prin urmare, Centrul Bugetar de Administrare Creşe desfăşoară activităţi definite în cadrul art. 1(3) din OG nr. 92/2003 şi îndeplineşte prevederile art. 17 alin. 4, reprezentând UAT Municipiul Cluj-Napoca în limitele atribuţiilor delegate prin reglementările legale, Regulamentul de Organizare şi Funcţionare, Hotărâri ale Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca şi Dispoziţii ale Primarului Municipiului Cluj-Napoca.

Serviciul Public de Interes Local pentru Administrarea Parcărilor

Curtea de Conturi reţine ca “in anul 2014 au fost efectuate plăţi nelegale în sumă de 409,138 lei, reprezentând drepturi salariate acordate necuvenit angajaţilor Serviciului Public de Interes Local pentru Administrarea Parcărilor, prin includerea în salariul de bază a unor sume prevăzute la art. 14 din legea nr. 285/2010 (stimulente) în condiţiile în care angajaţii entităţii nu aveau atribuţii şi nu au contribuit la administrarea creanţelor fiscale, aşa cum sunt definite la art. 1 din OG 92/2003”.

A

In fapt, Serviciul Parcări a procedat la reîncadrarea personalului, prin introducerea în salariul de bază a stimulentelor prevăzute de art. 14 din Legea 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, în baza Protocolului înregistrat cu nr. …… din 27 august 2010, încheiat între Primarul municipiului Cluj- Napoca şi Sindicatul „Civitas”, şi a Adresei din data de 07.02.2011 prin care Serviciul resurse umane de la nivelul Primăriei Cluj-Napoca a stabilit nivelul mediu al drepturilor băneşti acordate. Aceste stimulente au fost incluse în salariul de bază prin raportare la

Obiectul de activitate al Serviciului. Conform prevederilor HCL nr. 258/2009 privind Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Serviciului Public de Interes Local pentru

Administrarea Parcărilor din Municipiul Cluj-Napoca acesta este organizat în subordinea Consiliului Local şi este compartiment de specialitate al acestuia care asigură

administrarea parcărilor de pe domeniul public şi a parking-urilor primite în

administrare. Obiectul de activitate al Serviciului Parcări arătat în art. 6 îl constituie atribuirea locurilor de parcare, eliberarea abonamentelor de parcare, amenajarea de noi locuri, exploatarea locurilor din zona centrală, punerea în executare a legilor şi a celorlalte acte normative, elaborarea proiectelor de acte normative, reprezentarea intereselor autorităţii administraţiei publice locale în raporturile acesteia cu persoanele fizice sau juridice, precum şi colectarea creanţelor bugetare.

Considerăm că activitatea de colectare a taxelor de parcare realizată se încadrează în prevederile art. 1(3) din O.G. nr. 92/2003 privind C. Pr. fiscală, deoarece presupune stabilirea şi verificarea pentru fiecare loc de parcare, garaj sau copertină a‘ taxei de parcare aprobată anual de către Cosiliul Local, de asemenea colectează această taxă aferentă unui abonament anual prin casieria proprie, iar prin intermediul caselor automate de plată, parcometrelor, precum şi alte metode specifice colectează taxa aferentă staţionării de scurtă durată în parcările şi parking-urile cu plată orară.

În conformitate cu Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal art. 2 lit. h) impozite şi taxe locale, şi art. 283 care prevede dreptul Consiliilor locale de a stabili taxe locale pentru utilizarea temporară a spaţiilor publice, taxa de parcare colectată de Serviciul Parcări fiind inclusă în categoria altor taxe locale, iar bugetul Serviciului Parcări face parte din Bugetul General Consolidat. Taxa aferentă unui abonament sau contract de parcare, precum şi taxa pentru plata orară este stabilită de către Consiliul Local prin HCL nr. 494/2014, Serviciul Parcări având obligaţia de a calcula şi încasa aceste taxe, precum şi recuperarea unor debite, directorul serviciului emiţând decizii în acest sens.

A

In conformitate cu prevederile Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al Serviciului Public de Interes Local pentru Administrarea Parcărilor din Municipiul Cluj- Napoca directorul executiv are calitatea de ordonator terţiar de credite, bugetul de venituri şi cheltuieli fiind aprobat de către Consiliul Local.

De asemenea, conform art. 227 alin. 6) din O.G. 92/2003, form in vigoare la momentul octombrie 2010, aprobarea stimulentelor se realizează de către ordonatorul principal de credite, în cazul Municipiului Cluj-Napoca s-a realizat prin Protocolul încheiat între Primarul municipiului Cluj-Napoca şi Sindicatul „Civitas” în data de 27.08.2010 prin care s-a stabilit acordarea stimulentelor şi pentru Serviciul Parcări. Protocolul a fost aplicat ulterior de către Serviciul Parcări prin intermediul Serviciului Resurse Umane de la nivelul Primăriei Cluj-Napoca care a stabilit pentru fiecare funcţie contractuală nivelul mediu al stimulentelor acordate, precum şi întocmirea Statului de funcţii cu noile niveluri salariate.

Luând în considerare aceste aspecte, consideram ca în mod greşit a reţinut organul de control acordarea nelegala a stimulentelor, acestea fiind aplicate în baza prevederilor legale, respectiv: art. 14 din legea 285/2010, art. 1(3), art. 17(4), art. 21, art. 227 (4) şi (6) din O.G. 92/2003, art. 81 (1) şi (2) din Legea 24/2000, şi art. 14 (3) din Legea 273/2006, art. 2 lit h), art. 248 lit i), art. 283 din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal; HCL 494/2014 privind stabilirea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale începând cu anul 2015; HCL 258/2009 privind Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Serviciului Public de Interes Local pentru Administrarea Parcărilor din Municipiul Cluj-Napoca.

Serviciul public pentru Administrarea Obiectivelor Culturale

Urmare a unei reglementări mai riguroase a situaţiei salarizării bugetarilor, prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 103/2013, Primăria municipiului Cluj-Napoca a transmis o adresă Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin care a fost solicitat un punct de vedere cu privire la situaţia salarizării serviciilor publice nou-înfîinţate. Concret, din răspunsul Ministerului Muncii – adresa nr. ……./13.06.2014), reiese următorul aspect:

”în situaţia în care serviciul nou-înflinţat face parte din structurile care au beneficiat, la nivelul lunii octombrie 2010, de drepfuri băneşti în baza prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Ordonanţei Guvernului nr. 29/2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 116/2004, cu modificările şi completările ulterioare, atunci salarizarea personalului din cadrul serviciului nou-înfiinţat se va stabili potrivit prevederilor art. 5 alin (1) din 0,U,G, nr, 103/2013, la nivelul salarizare în plată pentru funcţiile similare care cuprinde şi nivelul mediu al drepturilor băneşti aferente lunii octombrie 2010 conform art 14 din Legea nr, 285/2010. ”

Răspunsul Ministerului Muncii indică faptul că se poate aplica principiul similar în plată privind salarizarea, între un serviciu public nou-înfiinţat şi alte instituţii similare (servicii publice subordonate CL Cluj-Napoca), dacă serviciul public nou-înfiinţat face parte din aceeaşi structura care a beneficiat iniţial, în octombrie 2010, de stimulentele incluse în salariul de bază. Analizând interpretarea oferită de Minister,, deducem faptul că la nivelul lunii octombrie 2010, instituţiile subordonate CL – similare serviciului public nou-înfiinţat – au beneficiat de drepturi băneşti conform prevederilor O.G. 92/2003 şi a

O.G. 29/2004, în speţă, Serviciul public Direcţia de Asistenţă Socială şi Medicală şi Serviciul public de interes local pentru Administrare Parcări Cluj – Napoca.

Totodată, mai punctăm faptul că în interpretarea Ministerului nu se specifică necesitatea existenţei serviciului public la data la care celelalte servicii publice au beneficiat de o grilă de salarizare superioară – octombrie 2010, ci doar a apartenenţei acestuia la aceeaşi structură – în speţă Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca.

A

In ceea ce priveşte efectul social a unei eventuale menţineri a celor constate de către auditori în cadrul procesului verbal de constatare contestat, arătăm faptul că măsurile viitoare pe care ordonatorul principal de credite ar fi obligat le aplice – sistarea plăţii acestor venituri şi recuperarea celor deja încasate de la persoanele în cauză ar avea ca efect reducerea imediată cu aproximativ 50% a veniturilor angajaţilor unităţii administrativ-teritoriale, coroborată cu reţinerea unei sume din venitul lunar până la concurenţa sumei de restituit, fapt ce ar genera prejudicii imense în patrimoniile tuturor celor afectaţi, situaţia financiară a familiilor acestora ar fi grav afectată, nemaiputând fi plătite rate, întreţinere, salariatul şi familia sa fiind astfel lipsiţi de mijloace de subzistentă.

9

Totodată, efectuând un calcul simplu, ar rezulta ca majoritatea angajaţilor instituţiei să încaseze venituri situate sub salariu minim pe economie pentru înfăptuirea activităţii de administraţie publică locală, activitate ce presupune în majoritatea cazurilor studii superioare de specialitate şi experienţă concretă în munca de administrare publică.

Această situaţie ar contribui de asemenea la încălcarea flagranta a art. 47 pct. 1 din Constituţia României:

9

”(1) Statul este obligat sa ia măsurt de dezvoltare economică $i de protecţie socială, de natura sa asigure cetăţenilor un nivel de trai decent⁹⁹

Totodată, drepturile salariale prevăzute şi acordate de lege nu pot fi sistate printr-o decizie a entităţii de audit – în speţă Camera de Conturi a judeţului Cluj -, aceste drepturi câştigate putând fi anulate tot prin efectul unui act normativ. Dealtfel, în acest sens este cristalizată şi jurisprudenţa CEDO în materie:

”(…) este la latitudinea statului sa determine ce sume vor fi plătite angajaţilor sai din bugetul de stat Statul poate introduce, suspenda sau anula plata unor asemenea sporuri, facand modificările legislative *necesare. Totuşi, daca printr-o dispoziţie legala in vigoare se stabileşte plata unor sporuri si condiţiile pentru aceasta au fost îndeplinite, autoritatile nu pot, in mod deliberat, sa amane plata lor, atata vreme cat dispoziţiile legale sunt in vigoare. ” (par. 23). ”(Hotararea Kechko c. Ucrainei din 8 noiembrie 2005).

Raportat la întreaga argumentaţie expusă anterior, consideram ca sunt profund neintemeiate constatările Curţii de Conturi in ce priveşte problematica stimulentelor.

5) Cu privire la angajarea şi plata nejustificata în anul 2014 din bugetul local, a drepturilor de personal, prin stabilirea eronata a salariului în cazul personalului unităţii administrativ-teritoriale nominalizat în cadrul unor echipe de implementare a proiectelor finanţate din fonduri europene (pct. 11 şi măsura dispusa la IIA 0)

Constatarea este prezentata la pct. 5.4.4 din raportul de audit financiar şi detaliata la pct.

4. din procesul verbal de constatare.

Se reţine de către Camera de Conturi faptul că din pontajele lunare aferente activităţilor desfăşurate pentru realizarea proiectelor rezultă ca timp efectiv alocat realizării acestei activităţi un număr zilnic de 6-8 ore rezultând astfel o medie de 117 şi 160 ore lunar, în condiţiile în care persoanele care fac parte din echipele de proiect au realizat aceste sarcini concomitent cu atribuţiile de serviciu, iar potrivit statelor de plată din anul 2014, nu au fost efectuate ore suplimentare de către presonalul entităţii.

Totodată, se reţine de către auditori faptul că a fost încheiat Acord cadru de prestări de servicii nr. …../11-04.2011 cu Asocierea A.I. SRL – SC E.T. SRL, pentru o durată de 4 ani, având ca obiect prestarea serviciilor de management de proiect în vederea implementării proiectelor cu finanţare externă, proiecte incluse în Planul Integrat de Dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca, fmanţabile prin POR, axa 1, domeniul de intervenţie 1.1- Planuri integrate de dezvoltare urbană – Poli de creştere. Se apreciază de către auditori faptul că activităţile efectuate de către prestator se suprapun cu activităţile desfăşurate de echipele de proiect.

Auditorii dispun stabilirea prejudiciului de către entitate în funcţie de timpul

efectiv lucrat şi recuperarea acestuia în condiţiile legii.

Faţă de constatările din decizie arătăm următoarele:

Potrivit Directivei 93/1 (M/CE .privind protecţia şi securitatea lucrătorilor, noţiunea de timp de lucru reprezintă întreaga perioadă în care muncitorul este la muncă, la dispoziţia angajatorului şi în exerciţiul activităţii sau al funcţiilor lut

Orele înscrise de flecare membru al echipelor de proiect sunt justificate de faptul că în cadrul proiectului au desfăşurat o serie de activităţi complexe care pot implica riscuri şi a căror volum a necesitat o activitate continuă de monitorizare, analiză, luare de decizii şi responsabilităţi din partea echipei, corelate cu un volum mare de documente ce s-au impus a fi întocmite. Realizările lunare ale echipelor de proiect au fost evidenţiate în Rapoartele lunare de progres depuse la ADR Nord-Vest.

Fişele de pontaj sunt semnate de fiecare membru din echipele de proiect care îşi asumă prin aceasta timpul efectiv lucrat în cadrul respectivelor proiecte, respectiv timpul în care s-a aflat la dispoziţia echipei de implementare a proiectului. Totodată, arătăm faptul că munca depusă din partea fiecărui membru nu este normată şi nu este cuantificată în rapoarte individuale, realizarea în bune condiţii a proiectului fiind până la urmă rezultatul efortului depus de echipa de proiect

Totodată, arătăm faptul că lipsa evidenţierii unor ore suplimentare efectuate de membrii echipelor de proiect în statele de plată din anul 2014 nu face dovada faptului că aceştia nu au petrecut efectiv timp suplimentar la locul de muncă pentru realizarea obiectivelor ce le intră în atribuţii. Majoritatea funcţionarilor nu îşi evidenţiază timpul suplimentar petrecut în instituţie deoarece munca suplimentară este neremunerată, aşa cum rezultă din prevederile art. 9 pct. 1 din Legea nr. 285/2010:

”(1) în anul 2011, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător.”

Compensarea cu timp liber corespunzător din partea legiuitorului este practic o soluţie inutilă şi de care funcţionarii nu pot beneficia în mod real, având în vedere că, datorită volumului foarte mare de activitate, aceştia nu reuşesc să îşi epuizeze în decursul unui an nici măcar zilele de concediu de care beneficiază în mod legal, înregistrându-se restanţe mari din acest punct de vedere.

Totodată, pentru a beneficia de timp liber acordat în compensare, munca suplimentară se efectuează cu dispoziţie prealabilă a conducătorului instituţiei, ori este imposibil a se putea prevedea din partea fiecărui angajat care sunt zilele şi duratele de timp în care trebuie să presteze muncă suplimentară, câtă vreme majoritatea problemelor de serviciu ce necesită timp suplimentar de rezolvare sunt prin natura lor probleme ce necesită o rezolvare urgentă.

În ceea ce priveşte problematica presupusei suprapuneri de atribuţii cu asocierea care asigură servicii de management de proiect, arătăm faptul că, dacă ar fi să îmbrăţişăm teza echipei de audit, ar însemna ca în echipele de proiect din cadrul instituţiei să nu existe nicio persoană, câtă vreme, aparent, toate atribuţiile acestora ar fi realizate de asocierea titulară a contractului în cauză.

Managementul proiectelor este asigurat de către Municipiul Cluj-Napoca şi cuprinde două componente: managementul propriu (realizat de echipa de implementare) şi managementul contractat cu un furnizor de servicii de management.

Echipa de management propriu realizează monitorizarea, continuă a proiectului dar

şi implementarea efectiva, prin acest proces echipa de implementare fiind la curent cu corectitudinea desfăşurării proiectului, având posibilitatea să identifice orice aspect al implementării proiectului care necesită o atenţie suplimentară.

Astfel, suplimentar de atribuţiile ce fac obiectul contractului cu furnizorul de servicii de management, membrii echipei de implementare au atribuţii concret stabilite, din care enumerăm cu titlu de exemplu:

• Managerul de proiect – asigură buna desfăşurare a tuturor etapelor proiectului, urmărind ‘obţinerea rezultatelor, atingerea indicatorilor propuşi şi încadrarea în resursele financiare preconizate în bugetul proiectului;

• Responsabilul financiar – asigură îndeplinirea obligaţiilor financiare ale beneficiarului şi acordă asistenţă financiară celorlalţi membri ai echipei de proiect;

• Responsabilul achiziţii – asigură derularea tuturor procedurilor de achiziţie stabilite, în conformitate cu prevederile OUG nr. 34/2006 şi se asigură de buna desfăşurare a tuturor etapelor tehnice ale lucrărilor proiectului;

■ – Asistentul manager – înregistrează, centralizează, verifică, organizează şi

arhivează documentele aferente proiectului şi asigură activităţile de promovare/informare a proiectului;

• Responsabili tehnic – reprezintă interfaţa către beneficiar, constructor şi dirigintele de şantier şi asigură buna desfăşurare a tuturor etapelor tehnice ale lucrărilor proiectului şi derularea lucrărilor necesare realizării investiţiei, urmărind respectarea clauzelor contractuale şi a Proiectului Tehnic;

• Responsabilul juridic – asigură asistenţa legală pe durata de implementare a proiectului, certificând legalitatea procedurilor derulate, identificând eventualele incidente legislative ce ar putea apărea în perioada de desfăşurare şi asistă din punct de vedere juridic echipa de implementare în relaţia cu terţii implicaţii în implementarea proiectului, acorda viza de legalitate pe actele intocmite în cadrul activitatilor prevăzute în proiect.

În ceea ce priveşte atribuţiile furnizorului de servicii de management, acestea se rezumă la atribuţiile prezentate în caietul de sarcini care nu se suprapun peste atribuţiile echipei de implementare. Chiar dacă, aparent, unele din atribuţii apar ca fiind comune, acestea nu se realizează în paralel de către ambele structuri, activităţile prestatorului necesitând monitorizare si verificare din partea echipei de proiect Totodată, există o serie de documente si proceduri interne legate de implementarea proiectului care nu sunt realizate de către furnizorul de servicii de management si care nu pot fi realizate decât de către membrii echipei de proiect conform atribuţiilor din fisa postului, nerealizarea acestora conducând automat la blocarea si imposibilitatea derulării proiectului.

Fată de aceste aspecte, apreciem ca fiind neîntemeiate constatările efectuate de Camera de Conturi în cuprinsul deciziei contestate.

6V Referitor la acceptarea si decontarea unor cheltuieli privind serviciile pentru salubritate măi mari decât cele reale datorate în sumă de 35.227 lei (pct. 12 si măsura dispusa Ia 11,11 din decizie)

Constatarea este prezentata la secţiunea A5 pag. 46 din raport din raportul de audit financiar şi detaliata la pct. 3.2.5 din procesul verbal de constatare. ” ‘

Activitatea de salubrizare stradala (intretinere străzi, maturat manual si maturat mecanizat, curatat manual rigole, stropit/spalat) se efectuează in baza unor programe lunare de lucrări intocmite de reprezentanţii Serviciului tehnic reparaţii imobile, monitorizare servicii comunitare de utilitati publice si transmise operatorilor. Acest program este elaborat din baza de date existenta printr-o aplicaţie software instalata la Serviciul tehnic reparaţii imobile, monitorizare servicii comunitare de utilitati publice. Abaterea consemnata se datoreaza unor erori aparute in aplicaţia folosita. Ca urmare a constatărilor acestor erori reprezentanţii serviciului au efectuat calculele corectate din care a rezultat faptul ca suprafeţele totale lunare decontate sunt mai mici.

În ce priveşte decontarea serviciilor de salubrizare efectuate de către B.S.E. SA pentru str. Razboieni, din evidentele serviciului de specialitate reiese împrejurarea ca aceasta lucrare de intretinere si maturat mecanizat a fost executata de SG B.S.E. SA si decontata conform programului lunar. Nu a fost comandata si nici decontata pe secorul 1 operat de SC R.G.SA. în aceste condiţii, consideram ca nu se poate reţine existenţa unui prejudiciu la bugetul local.

Raportat la toate aspectele prezentate mai sus, consideram ca abaterile constatate şi măsurile dispuse de organul de control sunt nefondate, motiv pentru care solicităm sa admiteti prezenta acţiune şi sa dispuneţi modificarea în parte a Deciziei nr. ../2015 în sensul celor menţionate în cuprinsul contestaţiei.

A

In temeiul art. 15 din legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, formulam

CERERE DE SUSPENDARE A EXECUTĂRII ACTELOR ADMINISTRATIVE CONTESTATE

pana la soluţionarea definitiva a cererii de anulare formulate, în cauza fiind îndeplinite, în opinia noastră condiţiile prevăzute de art. 14: cazul bine justificat şi paguba iminenta.

A

In ceea ce priveşte existenţa cazului bine justificat, fără a antama problemele de fond ale cauzei, arătăm faptul că, în lipsa suspendării actelor atacate prin prezenta acţiune până la verificarea legalităţii lor de către instanţele de contencios administrativ, aceste acte îşi produc efectele, punerea în aplicare a masurilor dispuse in materia drepturilor salariale înainte de efectuarea controlului de legalitate al instanţelor judecătoreşti fiind de natură a genera efecte ireversibile în plan administrativ.

Nelegalitatea celor dispuse de comisia de soluţionare a contestaţiei credem ca este evidentă din cuprinsul motivelor de nelegalitate invocate in cuprinsul cererii de anulare.

În esenţa, actele administrative emise de autoritatea publica locala prin care a fost constituit fondul de stimulente şi aprobata metodologia de aplicare, precum şi dispoziţiile de reincadrare emise în temeiul art. 14 din legea nr. 285/2010 beneficiază de prezumţia de legalitate. Cu privire la acestea a fost exercitat controlul de legalitate de către prefect în condiţiile Legii nr. 554/2004. Mai mult, includerea sumelor prevăzute de art 14 din legea nr. 285/2010 a făcut chiar obiectul controlului exercitat de Curtea de Conturi în cadrul misiunii de audit financiar pentru anul 2010, nefiind ridicate la acel moment critici de nelegalitate de către organul de control, ceea ce echivalează cu o certificare din partea acestuia ca stabilirea salariilor s-a făcut în conformitate cu prevederile legale aplicabile.

Art. 14 din Legea nr. 285/2010 prevede ca începând cu data de 1 ianuarie 2011, pentru personalul din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice care beneficiază de drepturi băneşti acordate din fondurile constituite în temeiul Ordonanţei Guvernului nr, 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,, şi al Ordonanţei Guvernului nr, 29/2004 pentru reglementarea unor măsuri financiare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 116/2004, cu modificările şi completările ulterioare, salariile de bază, prevăzute la art. 1 alin. (1), se calculează prin includerea în acestea a nivelului mediu a acestor drepturi băneşti aferente lunii octombrie 2010,

Împrejurarea ca reîncadrarea s-a făcut cu respectarea condiţiei ca personalul sa fi beneficiat anterior de aceste stimulente, în conformitate cu art. 14 din Legea nr. 285/2010 nu este contestata de Curtea de Conturi.

Constatarea a fost efectuata de către Camera de Conturi cu depăşirea limitelor misiunii de audit financiar, aşa cum sunt acestea fixate prin prevederile art. 21 alin. 3, art. 29 şi ale art. 42 alin. (1) din Legea nr. 92/1994, precum şi prin procedura de organizare şi efectuare a auditului financiar reglementata la cap. III pct. 250 – 366 din Hotărârea nr. ../2014 şi prezentate în partea introductiva a raportului de audit financiar, prin verificarea legalităţii unor acte administrative emise în perioada 2004-2010, deşi obiectul misiunii de audit l-a constituit contul annual de execuţie bugetara pentru anul 2014 al UAT Municipiul Cluj-Napoca.

Consideram ca motivele de nelegalitate invocate în cuprinsul acţiunii sunt de natura sa răstoarne prezumţia de legalitate a actelor emise de Camera de Conturi şi Curtea de Conturi a României, fiind îndeplinită conbditia cazului bine justificat.

În ce priveşte condiţia pagubei iminente, punerea în executare a actelor administrative emise de cele două pârâte, executare ce constă în cele mai multe din cazuri în recuperare de sume, este de natură să provoace atât un prejudiciu material viitor şi previzibil, cât şi perturbarea previzibilă gravă a funcţionării autorităţii.

Astfel, în majoritatea situaţiilor în care autoritatea urmează să demareze proceduri de recuperare a sumelor constatate, aceste proceduri se concretizează în cele mai multe cazuri cu promovarea unor acţiuni în faţa instanţelor judecătoreşti. Ori, în situaţia în care cele dispuse de cele două pârâte prin actele de control ar fi anulate de instanţa de con­tencios administrativ, toate demersurile instituţiei noastre de recuperare a sumelor con­statate ar rămâne fără obiect, respectiv s-ar constata pe calea contenciosului administrativ faptul că sumele respective nu există sau nu sunt imputabile autorităţii locale.

De asemenea, în situaţia în care soluţionarea cererii vizând fondul cauzei, respec­tiv anularea actelor emise de Curtea de Conturi ar avea Ioc înaintea soluţionării litigiilor

pe care urmează să le promovăm privind recuperarea sumelor, instituţiile noastre ar putea ocaziona cheltuieli de judecată în cuantum însemnat, care ar urma să fie plătite din bugetul local, sume de natură să creeze însemnate prejudicii veniturilor publice.

Cu referire specială la masurile dispuse de Curtea.de Conturi în sensul recuperării.

pretinsului prejudiciu creat prin plata nelegala a unor sume de bani ca rezultat al includerii în salariul de baza a stimulentelor, aratam următoarele:

In lipsa suspendării executării Deciziei nr. ../2015 şi a celorlalte acte emise de Curtea de Conturi, măsurile viitoare pe care ordonatorul principal de credite ar fi obligat le aplice – sistarea plăţii acestor venituri şi recuperarea celor deja încasate de la persoanele în cauză ar avea ca efect reducerea imediată cu aproximativ 50% a veniturilor angajaţilor unităţii administrativ-teritoriale, coroborată cu reţinerea unei sume din venitul lunar până la concurenţa sumei de restituit, fapt ce ar genera prejudicii imense în patrimoniile tuturor celor afectaţi, situaţia financiară a familiilor acestora ar fi grav afectată, nemaiputând fi plătite rate, întreţinere, salariatul şi familia sa fiind astfel lipsiţi de mijloace de subzistenţă.

Totodată, efectuând un calcul simplu, ar rezulta ca majoritatea angajaţilor instituţiei să încaseze venituri situate sub salariu minim pe economie pentru înfăptuirea activităţii de administraţie publică locală, activitate ce presupune în majoritatea cazurilor studii superioare de specialitate şi experienţă concretă în munca de administraţie publică.

în dovedirea celor susţinute depunem o serie de simulări de calcul efectuate de serviciile de specialitate din cadrul primăriei.

Din cuprinsul acestora rezulta ca numai din cadrul Direcţiei Economice, Direcţiei Poliţia Locala şi Serviciului Juridic-Contencios, care potrivit dispoziţiei nr. …/2007 contribuie direct la constituirea fondului de stimulente iar potrivit prevederilor din fisele de post şi ROF au atribuţii cu privire la activitatea de administrare/colectare/recuperare a tuturor veniturilor la bugetul local, inclusiv creanţe fiscale şi amenzi, ar fi afectate de reducerea semnificativa a salariului un număr de 282 persoane. în total, ar fi afectaţi doar din cadrul aparatului de specialitate al primarului un număr aproximativ de 600 de salariat.

Impactul eliminării stimulentelor din salariul de baza ar fi mai mult decât semnificativ. Cu titlu de exemplu aratam ca un consilier juridic din cadrul Direcţiei Poliţia Locala care are în prezent un salariu de baza în cuantum de 2241 lei, prin eliminarea sumelor incluse în baza art. 14 din Legea nr. 285/2010 ar avea un salariu de baza în suma de 1280 Iei. Un consilier juridic grad asistent din cadrul Serviciului Juridic- contencios ar avea în urma eliminării stimulentelor un salariu brut de 934 lei, un inspector din cadrul Direcţiei Economice, grad superior – salar brut 1558 Iei, etc.

Rezulta ca urmare a eliminării stimulentelor din salariul de baza, un procent semnificativ din personalul autorităţii publice ar obţine un venit situat sub salariul minim pe economie, fără a se lua în calcul reţinerea unei sume din venitul lunar până la concurenţa sumei de restituit. Aceste măsuri ar genera nu numai prejudicii grave în patrimoniul tuturor celor afectaţi, situaţia financiară a familiilor acestora ar fi grav afectată, nemaiputând fi plătite rate, întreţinere, salariatul şi familia sa fiind astfel lipsiţi de mijloace de subzistenţă dar şi o posibila perturbare a activitatii autorităţii publice locale.

Potrivit art. 2 Ut s din Legea nr. 554/2004 prin paguba iminenta se înţelege prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibila a funcţionarii unei autorităţi publice sau a unui serviciu public. Rezulta ca pentru a fi în prezenta pagubei iminente, în înţelesul legii, este necesar un prejudiciu previzibil, iminent care impune luarea unei măsuri de suspendare urgenţa menita a împiedica producerea unui astfel de prejudiciu.

În speţa, consideram ca actele administrative atacate conţin dispoziţii a căror executare este apta a produce consecinţe grave, greu de inlaturat, motiv pentru care consideram ca se impune suspendarea executării acestora pana la solutionarea defînitiva a cererii de anulare.

În drept: textele de lege invocate în cuprinsul prezentei acţiuni,

În probatiune: inscrisuri.

PRIMAR, SECRETAR,

E.B. jr. A.R.

Șef Serviciul Juridic-Contencios

jr. A.R.

Consilier juridic, A.E.P.