Întreg Parfumul de Operă din jurul Someşului s-a revărsat pe înserat peste podul Traian în Restaurantul La Rochelle
Rochelle – Restaurant & Pub, superbul local de pe malul Someșului, mai exact, de pe strada Traian nr.2-4. Povestea acestui proiect, intitulat Parfum de Operă la Rochelle, a început odată cu reîntâlnirea dintre basul Petru Burcă, solist al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, și Tivadar Czondi, artist plastic și proprietar al localului, la 30 de ani de la absolvirea Liceului de Muzică, unde au fost colegi. Solistul s-a îndrăgostit la prima vedere de arhitectura și designul locației, despre care el spune că „te face să te simți ca într-o sală de concert”, și a dorit să-l utilizeze în acest scop, pe perioada de concediu a instituțiilor culturale din oraș. Zis și făcut! Distribuția a fost completată de mezzosoprana Viktoria Cormoș și tenorul Sergiu Coltan, acompaniați la pian de Renata Burcă și Bianca Murariu, iar săptămâna trecută a avut loc primul eveniment de acest gen, despre care vom vorbi în cele ce urmează.
Spațiul generos al restaurantului, al cărui design a fost realizat chiar de proprietarul acestuia, a fost valorificat astfel încât fiecare invitat să aibă o experiență completă atât din punct de vedere auditiv, cât și vizual a ceea ce artiștii serii au avut de oferit, iar în jurul orei 18:40, a început să-și primească oaspeții, în număr de aproximativ 80. Ca „garnitură” a „felului principal”-muzical, toți cei prezenți au fost răsfățați cu un meniu prestabilit de înaltă clasă, constând într-un antreu, un fel principal și două pahare de vin, oferite de cramele Liliac, fiind posibilă și consumarea meniului à la carte. Arta a fost, astfel, prezentă și în forme culinare vineri, la Rochelle!
Publicul a fost invitat la o seară în care eticheta și comportamentul asemănător celor corespunzătoare unei săli de concert sunt așteptate din partea gazdelor. Astfel, în timpul recitalului propriu-zis, nu s-a comandat și nu s-a servit, meniurile fiind oferite clinților înainte de începerea actului artistic și în pauza dintre cele două părți ale acestuia. Iar în ceea ce privește telefoanele mobile și conversațiile în timpul momentului artistic, pot spune că am avut parte de mai mult respect și atenție decât la unele spectacole care se desfășoară în locații convenționale acestui tip de eveniment. Felicitări celor prezenți pentru conduită! Poate că unii dintre cei prezenți sunt melomani, iubitori ai operei și poate că alții au făcut primul pas către acest gen, dar nu vom ști niciodată, pentru că, în ceea ce privește respectul pentru artă, acesta s-a manifestat impecabil în ambele cazuri.
Recitalul a debutat cu un scurt discurs de „bun venit” susținut de cei doi inițiatori ai săi, în care Tivadar Czondi a declarat faptul că el consideră seara de 14 iulie 2017 adevărata inaungare a Rochelle – Restaurant & Pub. În continuare, Petru Burcă a început povestea Parfumul de Operă, țesută între cele mai celebre arii și duete de operă și operetă. Astfel, Don Giovanni (Petru Burcă) cântă sub fereastra unei noi cuceriri serenada sa, Deh, vieni alla finestra (Don Giovanni de Wolfgang Amadeus Mozart), iar aceasta apare, dându-i răspunsul prin intermediul Habanerei lui Carmen de Georges Bizet (Viktoria Cormoș). Dar Don Giovanni nu este singurul care o curtează. Din opereta Țara surâsului de Franz Lehár, Prințul Sou-Choung (Sergiu Coltan) îi face o declarație de dragoste, mărturisindu-i că întreaga sa inimă îi aparține. În continuare, cele două personaje masculine se luptă pentru atenția frumoasei domnițe, în duete, precum La ci darem la mano (Don Giovanni de Wolfgang Amadeus Mozart), Lippen Schweigen (Văduva veselă de Franz Lehár) și Te rongyos élet (Die Csárdásfurstin de Emmerich Kálmán), și își plâng dragostea neîmpărtășită interpretând ariile Una furtiva lagrima (Elixirul dragostei de Gaetano Donizetti) și Si la rigueur et la vengeance (La Juive de Fromental Halévy). La ce concluzie au ajuns cei doi bărbați la finalul acestei aventuri? Ei, bine… Să cunoști o femeie e greu, ele se schimbă ca vremea mereu… versuri ale operetei Văduva veselă de Franz Lehár.
După o scurtă pauză de socializare, partea a doua a recitalului a început, având un parfum hispanic. Zarzuele celebre, precum Granada, Jalousie, Core ingrato sau Non ti scordar di me au impresionat și emoționat publicul (personal, până la lacrimi). Viktoria și-a etalat și talentul la dans, oferind un moment de tango alături de profesorul său, Horia Pop. Și cum s-ar fi putut încheia un recital grandios, dacă nu cu un șlagăr al genului, O sole mio?! Energia transmisă a completat micile neajunsuri ale sălii și faptul că nu din orice unghi al acesteia vizionarea a fost la fel de plăcută. De asemenea, din păcate, în prima parte a recitalului, sonorizarea nu a fost cea mai reușită, această problemă rezolvându-se cu succes în cea de a doua parte, terminând glorios frumosul eveniment!
În promovarea acestui frumos eveniment, Jurnal de Soprană a avut o contribuție destul de importantă și sunt foarte mândră de acest lucru! Le mulțumesc încă o dată lui Petru Burcă și lui Tivadar Czondi pentru această șansă, dar și tuturor interpreților pentru emoția profundă pe care ne-au transmis-o!
Materialele promoționale, afișele, programele de sală și grafica evenimentului de pe Facebook, au fost realizate de talentații băieți de la Distance Creations, Marian Bocșa și Adrian Rusu, cei care au creat și acest frumos blog și care au răspuns întotdeauna prompt și afirmativ la toate colaborările propuse. Fotografiile utilizate în realizarea materialelor promoționale poartă semnătura Andreei-Alexandra Boros, iar cele în care este imortalizat momentul artistic au fost realizate de Lehel Makara.