Noul pchet de măsuri de modificare a legilor Justiţiei anunţat de minsitrul TUdorel Toader a produs reacţii imediate din partea ceor implicaţi, magistraţii.

Forumul Judecătorilor din România

Acest proiect de lege a fost elaborat ca urmare a solicitării Consiliului Superior al

Magistraturii care, în calitate de garant al independenței justiției, are rolul de a aplica dispozițiile legale privind cariera magistraților și organizarea instanțelor,

fiindu-i aduse modificări în urma discuțiilor în cadrul grupului de lucru constituit în acest sens la inițiativa Ministerului Justiției, din care au făcut parte reprezentanți ai magistraților de la Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă instanța supremă, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, reprezentanți ai asociațiilor profesionale (Asociația Magistraților din

România, Uniunea Națională a Judecătorilor din România, Forumul Judecătorilor din România, Asociația Procurorilor din România), ai Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Național al Magistraturii și ai Ministerului Justiț

iei. În procesul de elaborare, proiectul a fost supus consultării tuturor instanțelor

și parchetelor din țară.

Proiectul a încercat găsirea unor soluții legislative ce pot îmbunătăți activitatea

și organizarea sistemului judiciar, fiind dezbătut public și cu toate profesiile juridice

și societatea civilă, însă fostul ministru al justiției, d-na Raluca Alexandra Prună, a hotărât în ultimul moment să nu fie trimis în Parlament, tocmai având în vedere

existența unui nou guvern, format ca urmare a alegerilor parlamentare de la sfârșitul anului 2016, precum și constituirea noului CSM.

În consecință, față de proiectul de lege inițial, s-au primit noi propuneri din partea

Consiliului Superior al Magistraturii, pe care vă rugăm să le respingeți în bloc, nefiind rezultatul unei largi consultări a magistraților, a asociațiilor profesionale, neținând seama de votul magistraților exprimat în adunările lor generale și propunând soluții în parte vădit neconstituționale sau ineficiente.

Prin urmare, în condițiile în care veți exercita prerogativa inițiativei legislative, vă

rugăm să aveți în vedere exclusiv proiectul rezultat în toamna anului trecut din dezbaterile ample cu instanțele, parchetele, societatea civilă, asociațiile profesionale ale magistraților, sau, dacă nu optați pentru această variantă, în prealabil, să organizați un nou grup de lucru, similar celui ce a funcționat în cursul anului 2016 la Ministerul Justiției, deoarece prin aceste modificări vor fi influențate cariera și activitatea profesională a magistraților pentru o perioadă îndelungată, iar activitatea de documentare, prealabilă elaborării proiectului modificator, trebuia să presupună analizarea reglementărilor similare din legislația fiecărui stat membru al Uniunii Europene, astfel cum impun dispozițiile art. 20 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, fapt care nu s-a realizat.

Nu a existat vreun studiu cu caracter științific ori de drept comparat pentru susținerea acestor modificări sau măcar o analiză minimală a datelor statistice, pe termen scurt, mediu și lung.

Parchetul General

Ca urmare a solicitărilor mass-media de a prezenta un punct de vedere în legătură cu modificările ce urmează a fi aduse legilor Justiției, prezentate în cursul zilei de astăzi, 23 august 2017, de către domnul Tudorel Toader, ministrul Justiției, Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

Ministerul Public a luat act cu suprindere și îngrijorare de modificările anunțate de ministrul Justiției și asupra cărora procurorii nu au fost consultați în prealabil. În acest sens, tragem un semnal de alarmă în legătură cu următoarele modificări: crearea unei direcții specializate pentru cercetarea magistraților (sugerând că problema corupției se află în corpul magistraților și nu în exterior, fiind singura categorie profesională din România pentru care ar urma să se creeze o asemenea structură); trecerea Inspecției Judiciare în subordinea ministrului Justiției, numit politic (precizăm că, în ceea ce privește procurorii, Inspecția Judiciară a fost cel mult în subordinea procurorului general, niciodată sub tutela ministrului Justiției); respingerea propunerii formulate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), garantul independenței Justiției, de numire a funcțiilor de conducere de la vârful Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, propunere agreată și de MCV, constând într-o procedură de selecție transparentă a candidaților, realizată de către CSM, care ar face propunerea, cu avizul ministrului Justiției,  numirea fiind făcută de președintele României.

Totodată, atrag atenția în mod îngrijorător și alte modificări care vor bulversa sistemul judiciar, precum: modalitatea de  admitere la Institutul Național al Magistraturii, promovarea pe loc, condițiile răspunderii magistraților.

Precizăm că  proiectul de modificare a legilor Justiției nu ne-a fost transmis  până la acest moment  și, după ce vom lua cunoștință  de conținutul integral al acestuia,  vom formula un punct de vedere  complet.

DIICOT

După consultarea, de către conducerea DIICOT, a întregului colectiv de procurori referitor la modificările legislative de substanță anunțate astăzi de către ministerul justitiei, Biroul de presa al DIICOT este împuternicit să comunice următoarele:

Procurorii DIICOT au analizat cu atenție modificările anunțate de către ministrul justiției în cursul acestei zile, ținând cont de faptul că, de mai multe ori în cursul ultimilor trei ani, s-au solicitat magistraților, judecători sau procurori, puncte de vedere referitoare la modul în care trebuie concepute legile de organizare și funcționare a justiției; aceste puncte de vedere, votate în adunările generale ale magistraților, nu se regăsesc în noul proiect, așa cum a fost prezentat.

Deocamdata, în discuții s-a remarcat că respectivul proiect nu s-a aflat în dezbatere publică, nu a fost publicat pe site-ul MJ și, din păcate, nu reprezintă rezultatul consultărilor anterioare. Referitor la acest aspect, procurorii structurii de combatere a crimei organizate doresc existența unei dezbateri reale și a unui dialog permanent între instituțiile menționate mai sus astfel încât produsul legislativ rezultat să satisfacă exigențele strategiei naționale de dezvoltare a sistemului judiciar asumată de statul român.

Fără a intra în fondul proiectelor de modificare a legilor justiției, în lipsa unui proiect de modificare a legilor justiției și a unei note de fundamentare scrise, procurorii DIICOT vor putea prezenta un punct de vedere unitar și integrat după comunicarea acestora.

În acest sens, procurorii din structura centrală și teritorială a DIICOT consideră necesară convocarea Adunării generale a procurorilor, care să adopte o rezoluție unitară.