Un grup de peste 230 de persoane evacuate de Primăria Clujului, de lngă sediul Consiiului Judeţean, lângă groapa de gunoi, în urmă cu 7 ani, cer în instanţă despăgubiri pentru disconfortul creat şi repartizarea de noi locuinţe. Acţiunea nu este nouă, doar argumentele.

La prima acţiune în instanţă, petenţii au obţinut o despăgubire de câte 2.000 de euro pentru fiecare şi obligaţia de a li se repartiza alte locuinţe, dar în final procesul a fost pierdut de persoanele strămutate, după ce Curtea de Apel a stabilit că decizia de desfiinţare a construcţiilor nu ar fi fost nelegală.

Pornind de aici, de la considerentul că dispoziţia de demolare nu prevedea strămutarea, petenţii îşi pun noi speranţe pentru obţinerea de despăgubiri şi obţinerea de locuinţe în oraş.

“S-a arătat în esenţă în acest context faptul că actul atacat nu ar fi nelegal prin prisma prevederilor art. 578 din vechiul C.pr.civ. având în vedere faptul că dispoziţia nu cuprinde nicio menţiune cu privire la evacuarea în sine. Astfel, modalitatea în care a avut loc evacuarea efectivă a subsemnaţilor nu ar putea decât să facă obiectul unei acţiuni în despăgubire sau a unei contestaţii la executare.

Pornind de la aceste considerente subsemnaţii, înţelegem să promovăm prezenta acţiune prin care înţelegem să solicităm instanţei obligarea pârâţilor la repararea prejudiciului care ne-a fost cauzat ca urmare a modalităţii neleqale prin care au procedat la evacuarea noastră efectivă.

Subliniem în acest context faptul că subsemnaţii nu am avut cunoştinţă de existenţa dispoziţiei care a făcut obiectul excepţiei de nelegalitate de la data demarării litigiului de sub nr. de dosar …., acesta fiind şi motivul pentru care nu am atacat – o de la bun început pe calea acţiunii directe”, se arată în actul de chemare în judecată.

Un istoric al comunităţii stabilite în zona Coastei dezvăluie cum a început totul, chiar după revoluţie.

Subsemnaţii locuiam încă din anii 1990 pe str. …., în acest sens, 18 familii am încheiat contracte de închiriere cu Primarul pentru locuinţele pe strada ….. Ulterior, copiii acestor familii sau alte familii lipsite de mijloace materiale şi-au construit câte un adăpost sau o baracă pe lângă cele ale familiilor care stăteau cu chirie. Această situaţie a fost acceptată tacit de către instituţia dvs. timp de 20 de ani. De-a lungul anilor angajaţii Primăriei au efectuat mai multe recensăminte ale familiilor de pe str. …., şi niciodată cei care locuiau fără contract de închiriere nu au fost notificaţi în vreun fel să plece.

Majoritatea familiilor cu improvizaţii am formulat cereri pentru atribuirea de locuinţe sociale, mulţi chiar şi de mai bine de 10 ani, reînnoindu-le în fiecare an, fără succes. Nici una dintre familiile de pe str. ….nu a primit în toţi aceşti ani o locuinţă socială.

Locuind timp de ani de zile pe str. …., subsemnaţii am făcut reparaţii şi am adus îmbunătăţiri clădirilor de-a lungul anilor pentru a ne spori confortul.