Două evenimente culturale omagiale au loc marţi în Cluj, în afară de Festivalul Tudor Jarda, de la Academia de Muzică Gh Dima, melomanii fiind invitaţi să opteze pentru medalionul Marius Cuteanu, organizat la Muzeul Etnografic, de membrii coralelor Voci Transilvane şi Magnificat, ambele evenimente fiind programate de a ora 18.

Printre artiştii care au evoluat în prima seară, în Sala Studio a Academiei de Muzică Gh Dima s-au numărat baritonul Marius Chiorean şi tenorii Constantin Nica şi Ştefan von Korch.

Marţi seara festivalul va continua cu soliştii Alice Bacalu, Alexandru Suciu

şi recitalul Corului Filarmonicii Transilvania,

miercuri vor evolua solişti ai Operei Române,

RECITAL DE LIEDURI la Muzeul de Artă din Cluj,
în cadrul Festivalului ”TUDOR JARDA”

       Asociația Trompetiștilor din România în parteneriat cu Opera Națională Română din Cluj-Napoca au plăcerea de a vă invita Miercuri, 8 noiembrie 2017, ora 19:00, la un eveniment liric special:  RECITAL DE LIEDURI, ce marchează 95 de ani de la nașterea lui Tudor Jarda.  Pus în scenă și complimentat de elegantul cadru al Muzeului de Artă din Cluj – Sala ”Tonitza”, evenimentul va fi prezentat în cadrul celei de-a VI-a ediții a Festivalului ”TUDOR JARDA”.
Recitalul găzduit de Palatul Bánffy va fi susținut de soliști ai Operei Naționale Române din Cluj-Napoca: mezzosoprana Iulia Merca și basul Cristian Hodrea, acompaniați la pian de Mira Gavriș, serata muzicală fiindu-i dedicată uneia dintre cele mai distinse și marcante personalități ale universului liric autohton – compozitorul, profesorul și dirijorul Tudor Jarda (1922-2007).
Publicul spectator se va bucura de o audiție ce poartă inconfundabila  amprentă a Maestrului Jarda, ale cărui compoziții muzicale sunt însoțite de versuri din creațiile poeților Mihai Eminescu, Octavian Goga și Lucian Blaga, într-un sincretism artistic specific creației compozitorului clujean.
Un rafinat reprezentant al culturii clujene, Tudor Jarda și-a dezvoltat abilitățile muzicale la Conservatorul din Cluj și din Timișoara, urmând totodată cursurile de filosofie ale Universității din Cluj unde, printre profesorii săi, s-a numărat și Lucian Blaga. A activat ca interpret trompetist în Orchestra Operei Române clujene (1945-1948), dar și ca director al acestei instituții, în perioada 1975-1981. A condus, totodată, de la pupitrul dirijoral unele producții muzical-dramatice proprii, ca ”Neamul Șoimăreștilor”, ”Pădurea vulturilor”, ”Dreptul la viață”, ”Luceafărul de ziuă” sau ”Înger și demon”, montate pe scena teatrului liric clujean. Mai mult decât atât, a transmis dragostea pentru artă și tinerelor generații de studenți ale Conservatorului din Cluj, unde a predat armonie, desfășurând în paralel o asiduă muncă de cercetare în domeniul folclorului. În ceea ce privește diversa și ampla sa creație componistică – incluzând atât lucrări muzical-dramatice, cât și simfonice sau vocal-simfonice – aceasta reflectă plenar predilecția pe care compozitorul a manifestat-o pentru resursele vocii umane, înclinațiile sale folclorice, dar și accesibilitatea cu care a căutat în permanență să se adreseze receptorilor artei sale.
Vă așteptăm, așadar, la o retrospectivă muzicală aparte, pentru a descoperi sau redescoperi frumusețea binomului voce-pian în viziunea creatoare a celui care a fost Tudor Jarda.

 *Intrarea la eveniment este liberă în limita locurilor disponibile.  

iar joi elevii Şcolii Populare de Artă Tudor Jarda. Sala Studio va găzdui vineri, de la ora 18, Gala Laureaţilor.

Medalion centenar Marius Cuteanu

Muzeul Etnografic va găzdui marţi, de la ora 18, un spectacol aniversar dedicat muzicianului Marius Cuteanu, de la a cărui naştere se împlineşte un secol.

Coralele Voci Transilvane, dirijat de către Adrian Corojan şi Magnificat, condus de Alexandru Suciu, vor susţine un concert în comun, cu un repertoriu centrat pe piese compuse de regretatul pedagog şi dirijor Marius Cuteanu.

Tudor Jarda, originar din Năsăud (Wikipedia)

Tudor Jarda a urmat studiile la Școala Normală de Băieți din Bistrița, iar mai apoi la Liceul George Barițiu din acest oraș. În paralel a urmat o Școală de Aplicație în practica pedagogică, urmând ore de pian cu profesoara Emilia Cuteanu și de vioară cu Ionel Șerban. Mai apoi alege cariera muzicală, urmând studii temeinice la conservatoarele din Cluj-Napoca si Timișoara. Format la prestigioasa școală de compoziție clujeană, Tudor Jarda l-a avut ca profesor de compoziție pe M. Andreescu-Skeletty. Printre dascăli s-au numărat și Traian Vulpescu, Augustin Bena, Lucian Surlasiu, Anton Ronai, George Simonis.

Viața

Născut la Cluj, la 11 februarie 1922, într-o familie care își are obârșia în ținuturile Năsăudului și ale Bistriței (tatăl era avocat, iar bunicul din partea mamei, protopop în Bistrița).

Refugiat în 1940 împreună cu familia la Timișoara, Tudor Jarda urmează studii la Politehnică, înscriindu-se în paralel, din anul II, la Conservatorul din Cluj (fiind refugiat atunci în Timișoara), pentru studiul trompetei. Dintre profesorii săi amintim pe Traian Vulpescu (teorie-solfegiu), Augustin Bena și Lucian Surlașiu (dirijat cor), Anton Ronai (dirijat orchestră), Dumitru Cărbunescu (trompetă), George Simonis (istoria muzicii). Reîntors la Cluj în 1945, își continuă studiile la Conservator în compoziție, avându-l ca maestru pe Mihail Andreescu-Skeletty. După război, Tudor Jarda a activat ca instrumentist (timpanist) în orchestra Operei Române din Cluj (1945-1948), în paralel urmând și cursurile facultății de filozofie.

Tudor Jarda:

„Mă interesau cursurile lui Lucian Blaga și ale lui Liviu Rusu – estetică, istoria filosofiei cu D. D. Roșca, urmăream domeniile care aveau tangențe cu arta precum psihologia educației, ce o făceam cu prof. Nicolae Mărgineanu. El spunea că un profesor trebuie să-și iubească elevii, să nu fie nervos în clasă, căci în acest fel lecția este eșuată. Ca profesor trebuie să fi bine dispus. Mi-au rămas în minte vorbele lui și, ca dascăl, m-am gândit deseori la ceea ce am învățat de la el. L-am cunoscut pe Lucian Blaga și m-au fascinat cei doi ani de cursuri în care l-am avut ca profesor. Pietre pentru templul meu, Filosofia stilului, Gândirea magică, sunt lucrări ce mi-au marcat toată viața. Am citit atunci tot ceea ce Blaga scrisese.”

În anul 1949, este numit profesor de armonie la Conservatorul din Cluj, iar între anii 1954-1957 activează ca secretar al Filialei Cluj a Uniunii Compozitorilor, între 1961-1972 îndeplinind funcțiile de șef de catedră și prodecan al Institutului Pedagogic din Târgu-Mureș. A fost directorul Operei Române între anii 1975-1981, urmărind în toți acești ani a promova muzica autohtonă.

Creația

Nemărginita dragoste pentru folclor a maestrului s-a concretizat în colaborări cu diverse formații de amatori (corul din comuna Leșu-Năsăud, ansamblul de fluierași din Hoarda-Mureș), corul Viva de Musica și ansamblul folcloric Someșul-Napoca, ansambluri cu care a participat la festivaluri și concursuri naționale și internaționale, unde a obținut numeroase premii (Dijon, Barcelona, Gorizia, Midllesbrough, Cleveland).

„Deși m-am născut la oraș, am fost foarte atașat de folclor. De timpuriu am conștientizat valoarea acestuia și în urma unor căutări de-o viață, mi-am cristalizat un limbaj muzical cu adânci rădăcini în cântecul popular. Dragostea pentru folclor cred că mi-a fost insuflată de familie, dar și de către profesorul meu de vioară Ionel Șerban, care realiza prelucrări folclorice. M-a preocupat în mod deosebit folclorul din Năsăud, Maramureș și Bihor, dar nu am neglijat nici celelalte zone: Banat, Hunedoara și altele.”

În creația muzicală s-a impus de tânăr în genul de muzică pentru cor, prin care a devenit repede cunoscut și apreciat. Titluri precum Horea, Nuntă țărănească, 9 coruri pe versuri de Lucian Blaga, 10 colinde, Suita năsăudeană, 4 suite bihorene și multe prelucrări de folclor au fost interpretate de către numeroase ansambluri.

În anii maturității s-a orientat către muzica de operă, în genul căreia a scris lucrările: Neamul Șoimăreștilor, Pădurea Vulturilor, Luceafărul de ziuă (balet cu cor după o baladă maramureșeană), Inger și demon (după poezia lui M. Eminescu), alegoria lirică Dreptul la viață, Irinca (balet cu cor în trei acte), Cu țurca (tablou coralcoregrafic). În domeniul vocal-simfonic a scris Ioan al Saftei, Liturghia valahă, Din scripturi. Creația sa cuprinde și patru simfonii, o suită simfonică, un concert pentru flaut și orchestră, un concert pentru vioară și orchestră, un cvintet pentru suflători de alamă cu timpani, iar în ramura muzicii de cameră ne-a oferit aproape 50 de lieduri pe versuri de Lucian Blaga, Mihai Eminescu, Octavian Goga, Dominic Stanca, Ștefan Octavian Iosif. Toate aceste plăsmuiri minunate sunt animate de o filozofie adâncă, organic legate de viața și de activitatea multilateralului muzician, Tudor Jarda, un artist cu inima deschisă către bunătate și frumusețe.

Marius Cuteanu, elevul lui Augustin Bena (Wikipedia)

S-a format ca muzician la Academia de Muzică și Artă Dramatică din Cluj sub îndrumarea unor profesori precum compozitorul și pedagogul Augustin Bena. Profesor de muzică la Școala Pedagogică din Cluj, pedagog în cadrul Institutului de Muzică din Cluj. A dirijat corurile Iacob Mureșianu, Napoca, Augustin Bena, Armonia.

Primii ani ai carierei

În 1942 Marius Cuteanu a fost trimis la Șimleu Silvaniei de Emil Hațieganu. Pe 25 martie 1943, de Buna Vestire, corul condus de Marius Cuteanu a cântat la prima liturghie la Șimleu Silvaniei. În primăvara anului 1943, biserica greco-catolică din Bocșa “a fost resfințită de episcopul Dr. Iuliu Hossu. A participat un număr imens de credincioși pe care spațioasa biserică nu i-a putut cuprinde și serviciul religios s-a făcut în curtea bisericii. Corul [condus de Marius Cuteanu] pentru considerente acustice fiind așezat în fața intării în biserică, a sunat admirabil, colaborând perfect tot timpul cu numerosul grup de preoți”.[1] Tot în primăvara anului 1943, pe preotul Ioan Taloș “l-au înecat lacrimile fiind profund mișcat de măreția și armonia corului. La ieșire mulți credicioși ne-au întrebat când vom mai veni la Giurtelecu Șimleului, că tare frumoasă priceasnă a cântat corul, dar între timp a apărut și domnul învățător Daniil Graur care a exprimat mulțumiri din partea sa și a doamnei sale care a insistat să fie adusă la biserică cu toate că era bolnavă, paralizată și a ascultat de afară Sf. Liturghie cu cor, stând tot timpul sprijinită și nemișcată în trăsură”. În fiecare an începând cu 1943, corul bisericii din Șimleu condus de Cuteanu, participa la Sfânta Liturghie arhierească închinată sărbătorii “Adormirea Maicii Domnului“, la 15 august ce se desfășura în monumentala Catedrală greco-catolică din Zalău, (încă neretrocedată după confiscarea din 1948), care pe lângă o acustică deosebită oferea și spațiul necesar amplasării unei mari formații coral-instrumentale cum a fost corul lui Cuteanu pe 15 august 1944.[2]

Continuarea carierei muzicale și pedagogice

În afara activității în domeniul muzicii liturgice, Marius Cuteanu a întemeiat și condus mai multe formații corale și de orchestră, începând cu orchestra populară a Liceului pedagogic „Gheorghe Lazăr” din Cluj Napoca, trecând prin coruri din Șimleu Silvaniei și Zalău, și sfârșind prin corul bărbătesc Iacob Mureșianu din Cluj Napoca, corul mixt „Armonia” din Cluj Napoca, corul „Napoca” din Cluj Napoca etc. Cu unele coruri a întreprins turnee în R.F. Germania (1972) și R.D. Germană (1986).

Distincții

• Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (20 aprilie 1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”[3]
• Cetățean de Onoare al Municipiului Cluj-Napoca, 1997[4]
• Cetățean de onoare al orașului Șimleu Silvaniei, 2007

Creații muzicale

Muzică vocal simfonică

• Cea de pe urmă noapte a lui Mihai Viteazul, cantată pentru cor bărbătesc cu solo de bas și tenor, orchestră, versuri de Dimitrie Bolintineanu.

Muzică corală

• Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, pentru cor mixt și pian (orchestră), versuri de Mihai Eminescu;
• Noi te cântăm tinerețe, pentru cor mixt și pian (orchestră), versuri de Mihu Dragomir;
• Țara mea, mândră grădină, pentru cor bărbătesc, soliști și pian (orchestră), versuri de Constantin Petrilă-Neamț;
• Sub flamură de purpură, pentru cor mixt și pian (orchestră), versuri de Viorel G. Cozma;
• Un partid, o Românie, pentru cor bărbătesc/mixt și pian (orchestră), versuri de Stelian Filip;
• Să nu-mi ceri iertare, pentru cor mixt cu solo de tenor și soprană, versuri de Dorina Titu;
• De-ar fi mândra, pentru cor mixt, versuri populare;
• Măicuța mea, pentru cor mixt cu solo de soprană, versuri de Dorin Titu;
• Floare dalbă de iubire, pentru cor bărbătesc cu solo de tenor, versuri de Olimpia Deșliu;
• Spune-mi codrule vecine, pentru cor bărbătesc cu solo de tenor, versuri de Zaharia Bârsan;
• Romantica, pentru cor bărbătesc, versuri de Marius Cuteanu;
• La noi pentru cor bărbătesc, versuri de Octavian Goga;
• Laie Chioru, pentru cor bărbătesc, versuri de Octavian Goga;
• În temeiul codrului, pentru cor bărbătesc, versuri de Mihai Eminescu;
• Peste vârfuri, pentru cor bărbătesc, versuri de Mihai Eminescu;
• Și dacă, pentru cor bărbătesc, versuri de Mihai Eminescu;
• O mamă, pentru cor bărbătesc, versuri de Mihai Eminescu;
• Numai una, pentru cor bărbătesc cu solo de tenor, versuri de George Coșbuc;
• Când s-a născut Domnul sfânt, [[colindăפפ pentru cor mixt, versuri populare;
• Săltați câmpuri, colindă pentru cor mixt, versuri populare;
• Cu adevărat deșertăciune, pentru cor mixt;
• Cu drepții odihnește, pentru cor mixt;
• Colo-n sus, colindă pentru cor mixt, versuri populare;
• Veniți să ne închinăm, pentru cor mixt;
• Sfânt, pentru cor mixt;
• Pre Tine Te lăudăm, pentru cor mixt;
• Lăudați, priceasnă pentru cor mixt;
• Varsă Doamne dor și bine, colindă pentru cor mixt;
• Pre stăpânul, pentru cor mixt;
• Dorința, pentru cor mixt, versuri de Mihai Eminescu;
• Lampa, pentru cor mixt cu solo de sopran, versuri de Veronica Micle;
• De-ar fi mândra, pentru cor mixt, versuri populare.

Cântece pentru copii

• Primăvara a sosit, canon pentru două voci egale, versuri de I. Sbierea;
• Vara, canon pentru două voci egale, versuri de Rusu Gherasim;
• Toamna, canon pentru două voci egale, versuri de Șt. O. Iosif;
• Cântecul brăduțului, canon pentru trei voci egale, versuri de Marius Cuteanu;
• Ploaia, canon pentru trei voci egale, versuri de Marius Cuteanu

etc.etc.

Melodii vocale

• Crizanteme, pentru voce și pian, versuri de Victor Eftimiu;
• Atât de dulce, pentru voce și pian, versuri de Mihai Eminescu;
• De ce nu-mi vii, terțet vocal cu pian, versuri de Mihai Eminescu.

Culegeri și antologii didactice

• 62 Coruri, mixte și voci egale, pentru uzul viitorilor dascăli, București, litografia Ministerului învățământului, 1960;
• 140 Coruri și Canoane, pentru 2 și trei voci egale, Cluj Napoca, litografia Institutului Pedagogic, 1965;
• 64 Coruri mixte, pentru uzul viitorilor profesori de muzică, Cluj Napoca, litografia Institutului Pedagogic, 1965;
• 100 Coruri școlare, pentru două voci egale
• Culegere de solfegii, Cluj Napoca, litografia Institutului Pedagogic, 1968 (ediția I), 1970 (ediția III).