Grupul Zegrean şi Istici au mutat de sărbători jocul de la şură în Palatul Justiţiei
Magistraţii Tribunalului Cluj au fost chemaţi recent de către fraţii Grigore şi Ioan Zegrean să reglementeze litigiul privind drepturile de autor asupra unui album de folclor, Jocul la şură, realizat în scop comercial de către rapsodul Constantin Istici (grafică Patricia).
Între familiile Zegrean şi Istici din Gherla a izbucnit un conflict dur, de câţiva ani, în ciuda înrudirii lor, Marinela Zegrean Istici, soţia pârâtului Constantin Istici, fiind nepoata fraţilor reclamanţi Zegrean.
Cei 4 rapsozi formau un grup renumit nu doar în zona Gherla, ci în toată Transilvania, fiind specializaţi cu preponderenţă pe spectacole cu tradiţionalul Joc la şură. Aceştia au colindat cu un montaj de peste o jumătate de oră prin Europa, chiar cu prilejul aderării României, în urmă cu peste un deceniu.
Problemele au apărut când fraţii Zegrean au înregistrat un album fără Constantin Istici, pe care au intenţionat să-l comercializeze. A fost prima încleştare de forţe în faţa unui complet de judecată. De atunci litigiile au sporit, ajungându-se inclusiv la plângeri penale.
Ultima aventură juridică a apărut odată cu noul album Jocul la şură al lui Constantin Istici, faţă de care fraţii Zegrean emit pretenţii de proprietate intelectuală, formulând daune morale în valoare de 10.000 de lei.
Judecătorul a cerut audierea unor specialişti din domeniu, Tiberiu Groza, fost director al Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj şi Sergiu Vitalian Vaida, cunoscut realizator de emisiuni de televiziune cu specific folcloric şi va solicita Academiei Române o analiză asupra drepturilor de autor privind jocul la şură.
“Tradiţii”un C.D. muzical…cu joc la Şură!
Grupul folcloric „Tradiţii”
A luat fiinţă ca ansamblu de familie, în cadrul Casei Municipale de Cultură – Gherla, Proiect de constituire, semnat, promovat şi condus de Constantin Istici (referent cultural), în cadrul planului de activităţi permanente, aprobat de Primăria Municipiului Gherla, pe anul 2000, cu titlul de afiş: Grupul „Tradiţii” al Zegrenilor din Ceaba cu spectacolul folcloric “Ca la şură-n Ceaba” (materializat într-un C.D.muzical), scenariu şi regia de spectacol semnate – Constantin Istici, secondat de Marinela Zegrean Istici, bazat pe repertoriul renumitului ceteraş (rapsod) al zonei, Mihai Zegrean. Debutul are loc în luna aprilie a anului 2000, la T.V.R. în cadrul emisiunii „Bingo Liberty”. Urmează o lungă şi bogată activitate cu rezultate deosebite şi programe artistice pline de savoarea arhaismului şi autenticului folclorului românesc.
Să menţionăm câteva participări de excepţie la constelaţia de manifestări culturale:
– 2003 – Spectacol de folclor organizat de T.V.R. Cluj la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca, cu ocazia aniversării acestei instituţii.
– 2005 – Spectacol de Gală „Familii în recital” alături de familiile: Furdui-Iancu, Voica, Petreuş, Botgros, Pană, Giurgi, etc; în cadrul „Festivalului Naţional al Cântecului şi Dansului Popular Românesc” – Mamaia, ed. a V-a.;
– 2006 – Sala Radio Bucureşti, spectacol organizat de Societatea Română de Radiodifuziune – „Artişti în Balanţă şi invitaţii lor. Taraful „Ardealul”, grupul „Tradiţii”, Mihai Zegrean şi Constantin Istici, fiind invitaţii artistei Marinelei Zegrean Istici, alături de mari artişti ai României, născuţi în zodia Balanţei;
– 2006 – Spectacole susţinute la Strasbourg-Franţa în cadrul manifestărilor culturale dedicate României cu ocazia intrării în Comunitatea Europeană, la recomandarea Institutului Cultural Român, unde au mai evoluat grupurile tradiţionale: „Rapsozii Gorjului”, „Iza”, „Pădureni”, „Vorona”, „Tulnicăresele din Câmpeni”dar şi cei mai renumiţi meşteri populari din ţară.
– Spectacol folcloric susţinut pe scena Capitalei Culturale Europene – Sibiu 2007, grupul Tradiţii primind „Diploma de excelenţă” iar în urma manifestărilor de la Complexul Muzeal „Astra” – Sibiu primeşte “Diploma de Membri ai Academiei Artelor Tradiţionale din România”;
– 2007 – Spectacol excepţional susţinut la Casa Municipală de Cultură – Gherla, ocazie cu care primeşte „Diploma de merit” pentru contribuţia adusă la activitatea culturală gherleană, oferită de Consiliul local şi Primăria Municipiului Gherla;
– 2008 – Spectacol aniversar la Sala Radio din Cluj (54 de ani de exisatenţă), ocazie cu care primeşte „Diploma de merit” din partea Radio Cluj;
– 2008 – Spectacol la Casa Municipală de Cultură din Gherla, şi pe scena Zilelor Municipiului, primind „Diploma de excelenţă” din Partea Consiliului local şi a Primăriei Municipiului Gherla;
– 2010 – Spectacol susţinut cu ocazia manifestărilor culturale „Fii satului Ceaba”, jud. Cluj;
Membrii grupului „Tradiţii” reprezintă mai multe generaţii ale familiei Zegrean: Mihai Zegrean (ceteraş şi jucăuş), Ioan şi Cecilia Zegrean, Grigore Zegrean, Ana Zegrean Borţoş, Adolfina Zegrean Rotar, Paula Zegrean Rotar, Paul Zegrean Rotar, Marinela Zegrean Istici, Rareş Zegrean Istici şi Constantin Istici (horitori şi jucăuşi). În prezent domiciliaţi în Ceaba, Cluj şi Gherla
Pentru realizarea C.D-ului „Jocul la şură” şi-a adus contribuţia renumitul “Trio instrumental – Ardealul”, al Casei Municipale de Cultură din Gherla, compus din: Emil Mihaiu (primaş), Urszui Kalman (contralău), Aladar Pusztai (gordunaş) şi Zeno Zanc Junior (contralău şi gordunaş), înregistrările fiind realizate în studioul „Glas Transilvan” din Cluj-Napoca.
Istoric realizat de:
Marinela Zegrean Istici
Constantin Istici
Din păcate, proiectul albumului, a devenit tentaţia Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, director Tiberiu Groza, care fără a avea o întâlnire cu memrii grupului, fără un contract de cesionare, fără a ţine cont de mesajele telefonice, de asemenea e-mailuri, din partea acestora, prin care i se aducea la cunoştinţă că se face un abuz, îcălcându-se Legea drptului de autor, în vigoare, albumul muzical urmând să apară pe piaţă realizat cu un producător autorizat, proiectul fiind conceput, ca un album de familie. Nu s-a ţinut cont de toate acestea, şi la înţelegere cu doi membri ai grupului: Ion şi Grigore Zegrean, în absenţa celorlalţi protagonişti, lesne de înţeles, albumul a fost lansat la Gherla în data de 8 noiembrie 2011, produs sub egida Consiliului Judeţean şi al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, coordonator de proiect, (sic!), Tiberiu Groza, numele autorului de drept, Constantin Istici, fiind trecut în anonimat, de asemenea numele tarafului şi al instrumentiştilor cu care s-au realizat înregistrările, precum şi studioul unde s-au făcut imprimările. Au mai fost şterse numele de familie: Istici, Rotar, Bortoş etc., acest aspect fiind constatat atât pe coperta albumului, cât şi pe pagina de prezentare al acestuia pe site-ul C.J.C.P.C.T. Cluj, fără a se respecta Legea Dreptului de Autor nr.8 – 14/03/1996, versiune reactualizată la data de 28/12/2005, dar nici : Legea apărării dreptului la nume, conform Codului civil / 2009, art. 254 ( nu doresc ca numele copilului meu, să-i devină o povară, pentru că familia lui, se numeşte Istici ), precum şi Apărarea drepturilor nepatrimoniale sau “dreptul la replică”, conform legii din Noul cod civil / 2009, articolele: 268, 269 şi 270, îcălcări flagrante de către Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, album apărut sub egida Consiliului Judeţean Cluj – instituţie implicată fără ştire în acest proiect – cu concursul domnului Tiberiu Groza, directorul C.J.C.P.C.T.Cluj, care se autointitulează „coordonator de proiect”, deşi această instituţie nu are autorizaţie de producător.
Dacă multiplicarea albumului „Jocul la şură” s-a făcut la cererea fraţilor Ion şi Grigore Zegrean, aşa cum susţine d-l Groza, de ce a fost pus spre vânzare la preţul de 15 lei / buc. pe site-ul C.J.C.P.C.T. Cluj, cum justifică dl. director T.Groza această situţie? La această întrebare, d-l Groza, invocă Legea sponsorizării, printr-o interpretare după bunul plac, referindu-se la cheltuielile de producţie, făcute parţial de S.C.Zegrean S.R.L., dar curios, numele sponsorului nu apare pe coperta albumului, aşa cum cere legea şi care spune că sponsorizarea este un act de mecenat, fără alte drepturi asupra proiectului.
Petiţia, înregistrată la secretariatul Consiliului Judeţean Cluj, cu nr. 25116 din 24 august 2012, Având ca subiect, proiectul muzical “Jocul la şură” al grupului folcloric “Tradiţii” al Zegrenilor din Ceaba, proiect ce aparţine Casei Municipale de Cultură Gherla, autor Constantin Istici, aşa cum reiese din documentele de activităţi permanente ale instituţiei, vizate de Primăria Municipiului Gherla şi ataşate la respectiva „petiţie”, este pe ordinea de zi şi analizată, în cadrul şedinţei Comisiei – învăţământ, cultură, artă, religie, din data de 04 septembrie 2012, la care au participat inclusiv Constantin Istici şi Tiberiu Groza.
Împreună cu alte documente aflate în arhiva C.J.C.P.C.T.Cluj inclusiv link-urile pe internet, urmează o altă întrunire, abia în data de 28 ianuarie 2013, de această dată, fiind prezentă şi Marinela Zegrean Istici, comisia concluzionează, că toate cele relatate mai sus, se adeveresc întrutotul.
Aşadar, aceste rânduri sunt posibile ca urmare a sesizării către Comisia învăţământ, cultură, artă, religie, a Consiliului Judeţean, datorate încălcării dreptului de autor de către C.J.C.P.C.T. Cluj şi totodată ca replică la postarea de promovare, timp de peste un an, pe site-ul instituţiei, a albumului “Jocul la şură” al grupului folcloric “Tradiţii”al Zegrenilor din Ceaba, ca: “O părere obiectivă”, aşa cum se numea, comentariul ce mi-a fost şters şi refuzat prin blocarea paginii (rubricii) pentru comentarii a site-ului, muşamalizându-se abuzul d-lui Tiberiu Groza, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, privind legea în vigoare a dreptului de autor, pe care tocmai această instituţie ar trebui să le respecte şi nu aducând prejudiciu de imagine, atât instituţiei pe care o conduce, cât şi Consiliului Judeţean Cluj, ca instituţie tutelară.
Constantin Istici
Grupul „Tradiţii” – Festivalul „Mamaia 2005”: Constantin Istici, Anuţa Zegrean-Borţoş, Constantin Zegrean, Adolfina Zegrean-Rotar, Marinela Zegrean-Istici, Mihai Zegrean, Paula Rotar-Zegrean, Grigore Zegrean, Catană Argentina, Ioan Zegrean, Paul Rotar-Zegrean, Cecilia Zegrean, Rareş Cristian Istici-Zegrean şi ceteraşii: Emil Mihaiu (ceteră), Pusztai Aladar (gordună), Florin Căvaci (contră).
Grupul „Tradiţii” 2007 – Tv.R. emisiunea „O dată-n viaţă”: Grigore Zegrean, Adolfina Zegrean-Rotar, Paul Rotar-Zegrean, Paula Rotar-Zegrean, Rareş Cristian Istici-Zegrean, Marinela Zegrean-Istici, Constantin Istici, Anuţa Zegrean-Bortoş, Mihai Zegrean, Cecilia Zegrean, Ioan Zegrean.
Ca drept la replică la articolul „ Din neamul Zegrenilor în Academia Artelor Tradiţionale din România“ , Autor : Corneliu Ioan Bucur şi publicat în revista : „Tradiţii Clujene“ – tezaure umane vii ”, nr. 8 / 2011, editată de Centrul Judeţean pentru Consrtvarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj.
Îmi pare rău că, în această poveste a lansării albumului „ Jocul la şură“, a fost atras şi domnul Corneliu Ioan Bucur, care sub influenţa unor informaţii total eronate, primite de la Ion şi Grigore Zegrean, a publicat un articol denigrator la adresa mea, fără o documentare reală , pe care ar fi găsit-o în arhiva Casei de Cultură şi a Primăriei Municipiului Gherla şi chiar din publicaţiile aflate în arhiva C.J.C.P.C.T.Cluj , cum ar fi : Buletinul Informativ nr. 22 februarie 2007, arhiva ziarelor : „ Adevărul de Cluj “, „ Făclia“, volumele : „Personalităţi române şi faptele lor “ ed. 2006 şi 2007, autor : Constantin Toni Dârţu, „ Gherla pe treptele istoriei – locuri, oameni, fapte “, autor : Ioan Câmpean, volumele : „ Scriitori gherleni “ ed. 2005 – 2012, sau documente din arhiva bogată, pe care o deţin, de la înfiinţare şi până în prezent, atât a grupului „Tradiţii“, cât şi a grupului de copii „Zestrea “. Nu e un fapt prea meritoriu că un intelectual, de meseria domnului Bucur, obligat să cerceteze înainte de a concluziona, scrie negândit şi ia de bun dezinformările răuvoitoare oferite de alţii, fără a solicita documente doveditoare pentru informaţiile primite. De altfel, domnul Bucur nu a ajuns nici până-n prezent în satul Ceaba, unde, încă mai este aşteptat de membrii fondatori ai acestui ansamblu, numit „Tradiţii“ al Zegrenilor din Ceaba. Acest lucru l-am concluzionat, în urma vizitei pe care mi-a făcut-o la Casa de Cultură Gherla, în data de 11 ianuarie 2012, la a cărui sosire, mai erau prezenţi : soţia, Marinela Zegrean Istici, prof. Vasile Sfârlea şi colegul Marius Guţă. Venise pentru documentare şi am fost întrebat unde se află şi câţi kilometri sunt până la Ceaba. Dorea să-i facă o vizită şi socrului meu, ceteraşul – rapsod Mihai Zegrean, însa nu a mai ajuns. Deja scrisese articolul şi îl publicase cu trei săptămâni mai devreme, în 19 decembrie 2011. A plecat fără a face vreo aluzie referitoare la apariţia articolului. A doua zi, am primit publicaţia.
Ce-aş putea înţelege, când, după ce gândeşti un proiect cultural, eşti selectat de Institutul Cultural Român şi invitat la manifestările culturale de la Stasbourg, pentru a reprezenta România cu ocazia intrării în Comunitatea Europeană şi cu acelaşi proiect, eşti invitat, în anul 2007, pe scena Capitalei Culturale Europene de la Sibiu, unde, ţi se decernează „ Diploma de Excelenţă “şi „Diploma de Membrii ai Academiei Artelor Tradiţionale din Romania “, înmânate personal de către dl. Corneliu Ioan Bucur ?!.. Mai creezi un proiect pentru copii, cu care câştigi premii importante, naţionale şi internaţionale şi cu care eşti invitat în două rânduri, pe scena aceleiaşi Capitale Culturale de la Sibiu. Domnia sa, revine la Gherla în 8 noiembrie 2011, ca să reînmâneze, încă o dată… „Diploma de Membrii ai Academiei Artelor Tradiţionale din Romania “, grupului „Tradiţii “, dar în lipsa membrilor acestuia şi fără a le fi făcut cunoscut acest lucru, cu excepţia celor doi: I. şi G. Zegrean. Scrie după aceea, 19 decembrie 2011, în revista „ Tradiţii Clujene – tezaure umane vii “ nr. 8, coordonată de d-l T.Groza, între timp, suspendată pe termen nelimitat, în care sunt atacat, denigrat, calomniat (revista avâd un statut special, cu răspândire preferenţială, fără prezenţă comercială). Meritele muncii mele culturale cu acest grup, de-a lungul anilor, fiind practic desfiinţate şi aducîndu-mi un grav prejudiciu de imagine. În schimb, într-o scrisore, expediată de d-l Corneliu Ioan Bucur şi primită de Primăria Municipiului Gherla, în data de 12 ianuarie 2013, cu nr. de înregistrare 334, cu propunerea unui proiect european, domnia sa „apreciază realizările mele in plan cultural-artistic“!..
În baza Legii dreptului la replică, solicitată de mine şi în urma convorbirilor ulterioare, domnul Bucur, şi-a exprimat dorinţa „ de a îndrepta lucrurile “. În acest scop, i-am expediat prin e-mail, zeci de documente fotocopiate, link-uri cu emisiuni televizate şi declaraţii , dar se pare că d-l Bucur, nu a putut să-şi depăşească orgoliul personal .. Păcat ! Greşeala recunoscută, este de zece ori iertată, spune o vorbă bătrânească.
Domnul Bucur ar fi putut afla că acea „ grefă “, „ acel anonim “ , în opinia domniei sale, adică C. Istici, este câştigător de importante festivaluri, printre care : „ Maria Tănase “, „Maria Lătăreţu “ şi cele de la: Alexandria, Buzău, Iaşi, P.Neamţ, Cluj, Tismana, sau hulitului festival, „Cântarea României “, „ San Nicandro Garganico“ – Italia, 2006 şi 2008 , „ Mamaia 2003“ (cu grupul de copii), etc. Soţia, Marinela Zegrean Istici şi ea câştigătoare de mari premii, enunţ doar câteva : „Topul tinerilor interpreţi de muzică populară“ 1993 – Radio Bucureşti, „Maria Tănase “, Marele Premiu la festivalul „Alinăte dor, alină“- Cicârlău – Baia Mare, Diploma de Merit – „ San Nicandro Garganico“ – Italia, „Câmpeni – Alba“, Buzău, şi lista este lungă. ( Ca o precizare, punctul de plecare al acestui proiect a stat repertoriul pe care l-am stabilit cu Marinela Zegrean Istici pe timpul când participa la concursuri şi festivaluri folclorice pe care muzicologii: Emilia Comişel, Gheorghe Oprea, Maria Bocşe, Gruia Stoia, Steluţa Popa, Eugenia Florea, Marioara Murărescu, Elize Stan, Tiberiu Alexandru, Ioan Bocşa, etc…l-au apreciat şi l-au punctat ca atare, devenind laureata multor festivaluri importante din ţară, repertoriu care, în timp, a fost îmbogăţit atât pentru grupul de copii „Zestrea“, cât şi „Tradiţii “ . Copii noştri îi aveam la grupul folcloric de copii, pe care îl conduceam cu soţia, aşa că, i-am adus şi la grupul maturilor, nicidecum, „într-un moment de iluminare, al celor doi fraţi“, aşa cum au minţit I.şi G. Zegrean, în articolul domnului Bucur).
C.V-iurile noastre sunt destul de bogate şi puteau fi găsite, inclusiv, pe internet, domnule Bucur, dar se pare că aţi preferat să daţi dovadă de rea credinţă.
Analizând cele prezentate mai sus, pe bază de documente, oare ale cui interese au fost mai presus ?… Eu am apărat interesele grupului, iar cei doi fraţi pe ale lor !..Un lucru este însă cert, pe cei doi fraţi i-am adus cu mari insistenţe la grup. Nu mai cântaseră pe scenă, de peste 14 ani şi numai proiectul unei emisiuni, realizată în martie 2000, pentru Tv.R., a determinat integrarea acestora la grup, dar au vrut să se împăuneze cu munca mea şi a celorlalţi şi totodată să beneficieze de ea. Drept urmare, aşa se explică neparticiparea membrilor de drept ai grupului, la lansarea – promovarea albumului „ Jocul la şură “, editat abuziv de către C.J.C.P.C.T.Cluj, manifestare la care aţi participat şi d-voastră. De fapt, lucrurile au stat tocmai invers, faţă de cum au fost prezentate în materialul publicat de dumneavoastră. Dacă aţi fi acceptat, întâlnirea cu toţi membrii grupului, atunci aţi fi aflat mult mai multe amănunte, despre constituirea acestui ansamblu. Ei sunt : Mihai Zegrean, Marinela Zegrean-Istici, Constantin Istici, Rareş Cristian Istici-Zegrean, Adolfina Zegrean-Rotar, Paul Rotar-Zegrean, Paula Rotar-Zegrean, Grigore Zegrean, Anuţa Zegrean-Bortoş, Cecilia Zegrean, Ioan Zegrean.
Mulţumim Comisiei de învăţământ, cultură, artă, culte, a Consiliului Judeţean Cluj pentru sprijinul acordat, în obţinerea „ Dreptului la replică “.
Constantin Istici
Adiţională
Întrucât „Buletinul informativ”- redenumit „Buletin cultural”nr.78 / 2014, editat de Consiliul Judeţean Cluj şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, nu deţine cod ISBN sau ISSN, eliberat de Biblioteca Naţională a României, Comisia de învăţământ, cultură, artă, religie, a Consiliului judeţean Cluj, întrunită în data de 24 februarie 2016, a hotărât ca articolul „Tradiţii”– un CD.muzical …cu joc la şură!, scris de Constantin Istici, ca drept la replică, să fie republicat în revista „Tradiţii”, publicată sub egida Consiliului Judeţean Cluj şi a Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj.
Prin această măsură, se face un act de echitate, respectând Legea presei scrise – adoptată de Camera Deputaţilor, 9 aprilie 2002 şi decizia nr.114 din 14 octombrie 2002 privind dreptul la replică şi rectificare.
Instanţele judecătoreşti, la toate procesele care mi-au fost intentate, nu pot-nu ştiu să facă diferenţa între un obicei şi un proiect scenic şi audio CD. , bazat pe culegerile de folclor, cu titlul de spectacol sau JOCU LA ŞURĂ. Proiect cu acelaşi titlu care se poate realiza în o mie de variante, funcţie de viziunea fiecărui autor de proiect şi volumul de material muzical folcloric cules. În depoziţie am menţionat faptul că proiectul se bazează pe culegerile de folclor din zona Gherla, în special din repertoriul ceteraşului Mihai Zegrean, membru fondator al grupului TRADIŢII, lucru recunoscut de acesta. Poate fi comparat cu un cercetător de folclor, care îşi adună toate culegerile, în filele unui volum de carte, căreia îi poate da orice titlu, aşa cum şi domnul Dejeu Zamfir, Cercetător Dr îm folclor la Institutul de Folclor Cuj, a numit ultimul volum, publicat recent, JOCU FECIORESC DE PE CÂMPIE. Cei doi reclamanţi nu mai ştiu ce vor. Ba că “mi-am însuşit obiceiul jocului la şură”. Adică este vorba de jocul satului, care se organiza în şură numai când era vreme rea, se organizau chiar şi nunţi şi botezuri sau paraistaise, funcţie de mărimea şurii. Mai târziu, au apărut căminele culturale. Jocul la şură nu are legătură cu obiceiul ritualic. Organizarea jocului în şură a apărut în România, o dată cu venirea saşilor în Ardeal, care au adus cu ei şi moda şurilor ca o necesitate – anexă a gospodăriei. Ba că le aparţine albumul, după ce au sustras albumul din studioul Glas Transilvan, aflat în stadiu de finalizare şi masterizare, prevalându-se de statutul de sponsor a firmei SC Zegrean SRL, intrată în insolvenţă între timp şi împreună cu Tiberiu Groza. director pe atunci la C.J.C.P.C.T.Cluj, pe care l-au lansat şi l-au pus la vâzare, fără contract de cesionare, instituţia neavând drept de producător, ştergând numele autorilor de drept al realizatorilor albumului, inclusiv al instrumentiştilor, în felul acesta lipsind aceşti oameni de drepturi conexe, bazate pe Legea dreptului de autor. Mai mult, au adunat un grup de săteni din Ceaba şi de ani de zile merg la diferite manifestări, spectacole, festivaluri, şi fac plazbak, pe un material care nu le aparţine, care nu au contribuit cu nimic la realizarea acestui album, de pe urma căruia câştigă alţi indivizi. Acum, la ultima înfăţişare, au abandonat acuzaţiile de până acum şi au adus o altă acuzaţie, precum că le-am plagiat două piese muzicale incluse în album, cântate de cei doi, în dialog cu femeile. Aşa a fost gândit albumul. Tuturor componenţilor le-am disribuit în mod egal pasaje instrumentale sau vocale, funcţie de calităţile şi aptitudinile fiecăruia. Au făcut parte dintr-un proiect de grup coral folcloric, dacă se potae spune aşa, în termenii legii numindu-se “operă”. O altă acuzaţie aberantă, precum că “am defăimat folclorul tradiţional românesc”, după ce am promovat folclorul românesc pe mai multe continente, perticipări şi laureat al mai multor festivaluri folclorice naţionale şi internaţionale, diplome de merit şi de excelenţă primite de la diferite instituţii, publicări de volume şi alte proiecte cu colinde şi folclor tradiţional, mii de spectacole pe cele mai mari scene ale ţării: teatrul Naţional din Bucureşti şi Craiova, Opera Română din Bucureşti, Sala Palatului din Bucureşti, Sala Radio Bucurelti, Filarmonica din Sibiu şi Craiova, Muzeul Satului din Bucureşti Sibiu, Cluj, Mamaia, Sala Operei Române din Bucureşti, Catedrale şi Biserici şi multe altele. Cum poţi să ceri sancţionarea mea pentru o asemenea calificare, după 30 de ani de lucrat cu copii, pe tărîmul folclorului tradiţional, pentru care am obţinut diplome, concursuri şi festivaluri câştigate. Nu există ocazie în care să nu mi se amintească originile mele de oltean şi sârb, todeauna cu tentă discriminatorie şi de superioritate. De unde această superioritate nu ştiu, pentru că nici doamna judecător nu a putut să-i descifreze scrisul. Cum este posibil ca un anume procuror, dintro altă localitate, să motiveze, pentru a da un anumit verdict, că tu, venit pe meleagurile Ardealului de 30 de ani, în urma altor 10 ani de colaborări cu ansambluri din Transilvania, conduse de Prof. Dr. în folclor Zamfir Dejeu, sau tabere de cercetare a folclorului românesc, conduse de Profesorii. Dr. îm Folclor Gheorghe Oprea, Ioan Bocşa, Mircea Câmpeanu etc, nu poti concepe un asemenea proiect muzical, întrucât eşti venit dintr-o altă zonă folclorică şi etnografică. Pot demonstra domnului procuror că am mai făcut şi alte proiecte, pe care le poate descoperii pe internet, dar mai pot concepe şi realiza încă zece proiecte pe aceeeaşi temă, sau alte obiceiuri folclorice, deja uitate.
Punctul de vedere al unui profesionist de talie internationala, profesor dr. Corneliu Bucur:
CĂTRE REDACŢIA REVISTEI „VATRA VECHE”
Stimate Domnule Redactor-şef,
Urmare apariţiei, în Revista D-Voastră, nr. 5/65 din luna mai, 2014,a „Comunicatului de presă” semnatde D-nii Marius Guţă (Casa Municipală de Cultură Gherla) şi Marius Călin Sabo (Primarul oraşului Gherla), Vă rog să aprobaţi publicarea prezentului text, reprezentând „Dreptul la replică” al subsemnatului, Profesor Doctor Corneliu Ioan Bucur, autorul articolului intitulat „Din neamul Zegrenilor, în Academia Artelor Tradiţionale din România” , publicat în revista „Tradiţii clujene – tezaure umane vii”, nr.8, din decembrie 2011. Referitor la afirmaţia autorilor (sursa fiind Dl. Constantin Istici) că articolul susmenţionat al subsemnatului:„conţine informaţii total eronate privind constituirea înfiinţarea şi coordonarea grupului folcloric „Tradiţii” al familiei Zegrenilor din Ceaba” , ţin să fac, respectând realităţile istorice – asupra cărora m-am documentat, la faţa locului, în calitatea mea principală de cercetător ştiinţific grad I, apoi, de Preşedinte al Academiei Artelor Tradiţionale din România, dar şi în cea managerială, de director general al Complexului Naţional Muzeal „Astra”, din Sibiu (certificate de Dl. Tiberiu Groza, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Cluj, în anul 2011), urmată de declaraţia potrivit căreia: „proiectul (grupului folcloric al familiei Zăgrenilor şi ideea tematică a „Jocului la şură” ) a fost înfiinţat în februarie, anul 2000, iniţiatorul şi coordonatorul proiectului fiind dl. Constantin Istici, referent în cadrul Casei de Cultură a Municipiului Gherla”, la data înfiinţării acestui valoros grup folcloric familial (dl. C-tin Istici, oltean de origine, cu ascendenţe sârbeşti, dobândind calitatea de „membru al familiei Zegrenilor, prin căsătorirea sa cu Marinela Zegrean, fiica lui Mihai Zegrean, cel mai vârsnic dintre „fraţii Zegreni”), „membrii grupului, la înfiinţarea proiectului au fost: Marinela Zegrean Istici, Constantin Istici, Rareş Cristian Istici (fiul lor), Mihai Zegrean, Adolfina Zegrean Rotar (sora Marinelei), Argentina Cătană (o cuscră a fraţilor Zegreni), Grigore Zegrean şi Ioan Zegrean (fraţii lui Mihai), Cecilea Zegrean (soţia lui Ioan)”, se impun următoarele precizări, de natură să clarifice starea adevărată a lucrurilor, la data „naşterii proiectului”, cât şi adevărata paternitate asupra acestuia (şi drept consecinţă firească, impostura celui care se erijează a fi iniţiatorul acestui proiect cultural-artistic şi mai ales, a toate făcătorul şi coordonatorul întregului program artistic al acestui grup folcloric).
1. Meritele reale ale primirii sale în Academia Artelor Tradiţionale din România, în vara anului 2007, în Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale din Sibiu au fost:
– valoarea de autenticitate şi calitate artistică remarcabilă a portului popular, specific comunităţii din Ceaba (jud. Cluj), purtat de toţi membrii formaţiei, inclusiv de dl Ctin. Istici (un prim domeniu în care acesta nu avea cum să intervină);
– calitatea excepţională a creaţiilor din repertoriului folcloric al formaţiei, deopotrivă a celor literare, muzicale şi coregrafice, rezultat al culegerii lor din folclorul autentic, original, excelent conservat, al comunităţii săteşti din Ceaba, de către membrii mai vârsnici ai familiei Zegreanu, merit augmentat de felul în care şi-au educat generaţiile mai tinere ale familiei, în spiritul însuşirii, păstrării şi ducerii mai departe, cu toată acurateţea şi în cel mai deplin respect pentru tradiţiile locale, a datinilor din bătrâni (un al doilea domeniu, în care remarcăm, cu bucurie,că „dl. instructor” nu a intervenit, aceasta deoarece, conştient sau instinctual, nu avea de ce să intervină, respectând suveranitatea folclorului local din Ceaba, dar şi talentul remarcabil şi excelenţa culturală a instrucţiei şi evoluţiei scenice a interpreţilor şi totodată, a trezorierilor locali din familia Zegrenilor!) ;
– stilul interpretativ superior, propriu tuturor membrilor formaţiei, un stil acurat, nefalsificat („modernizat” şi „stilizat”)
– prin intervenţia necuvenită/neinspirată şi deci, neavenită a unui „instructor cultural” (precum se întâmplă, din păcate, în numeroase locuri din ţară, unde asemenea impostori, în dorinţa de a-şi „etala personalitatea creatoare”, încearcă să-i „sincronizeze” pe actanţi, să-i „alinieze” scenic, să le „stilizeze” interpretările coregrafice), având drept consecinţă doar contrafacerea şi alterarea originalităţii şi autenticităţii interpretative a actanţilor populari (şi aici, suntem datori a elogia lipsa oricărei intervenţii a d-lui instructor, chiar dacă prin aceasta, îi diminuăm, la maximum, meritele pretinse în „coordonarea” activităţii artistice şi folclorice a acestei formaţii, cu adevărat, excepţionale)!- demnitatea şi serenitatea interpreţilor, nobleţea şi conştienţa superiorităţii lor culturale, ca mesageri ai uneia dintre cele mai vechi şi valoroase culturi rurale, europene, evidenţiată prin ţinuta lor mândră şi impunătoare, expresie evidentă a aristocraţiei naturale aspiritului popular autentic al ţăranului român, nefalsificat şi nediminuat de contactul cu cultura şi civilizaţia urbană.
2. Formaţia „FRAŢILOR ZEGRENI DIN CEABA” era déjà constituită în ianuarie 2000, dovadă conţinutiul INVITAŢIEI (tipărite), adresată de acestă formaţie, comunităţii din Gherla, pentru participarea la SPECTACOLUL EXCEPŢIONAL DIN 30 IANUARIE, ORELE 14”, cu ocazia „SFINTEI SĂRBĂTORI A CELOR TREI SFINŢI” (invitaţie din care numele d-lui Istici lipseşte, iar cel al soţiei sale, Marinela, apare doar la interpreţi), tematica spectacolului fiind tocmai „JOCUL LA ŞURĂ”. Faptul că onorata familie Istici s-a autoinstalat, în luna următoare, în fruntea „listei”, arogându-şi (fals!) calitatea de membri fondatori ai forma-ţiei, nu e şi o dovadă peremptorie a calităţii lor de fondatori ai Grupului folcloric al Zegrenilor, ci mai degrabă, de uzurpatori ai adevăraţilor ctitori.
Cu tot respectul pentru meritele reale ale fiecărui membru al acestei formaţii şi cu regretul enorm al destrămării sale, din motive de orgolii hipertrofiate,
Profesor dr.CORNELIU IOAN BUCUR
Revista Vatra Veche, nr. 12 din decembrie, 2014
Argentina Cătană (o cuscră a fraţilor Zegreni), o afirmație total mincinosă, lipsită de temei și de informare, mai ales că domnul Corneliu Ioan Bucur afirmă că a făcut o adevărată cercetare de documentare la fața locului, cu respectarea realității istorice. Se pare că nu a făcut nicio documentare, ci le-a scris așa cum le-a primit de la alții, adică de la Ion și Grigore Zegrean, deoarece alte surse de informare nu a mai dorit să consulte. Argentina Cătană, domnule Bucur, nu este ”o cuscră a fraților Zegrean”. Nici nu avea cum, deoarece la vremea respectivă avea vârsta unei copile. Nu are nicio legătură cu familia Zegrenilor. Argentina Cătană a fost adusă de mine la grupul folcloric de copii ZESTREA, fosta COLINDIȚA, înființat, condus și instruit de Constantin Istici și Maria Marinela Istici, începând cu anul 1993. Argentina Catană, a fost perechea lui Rareș Cristian Istici, inclusiv la ansamblul de dansuri populare ARDEALUL, al Casei Municipale de Cultură Gherla. Pentru că Rareș nu dorea să vină la ansamblul de maturi TRADIȚII, l-am atras atunci când i-am adus-o pe Argentina Catană, o fată blondă cu ochii albaștri, tare dragă lui Rareș, atunci. Deci, această fată putea să fie consultată de către domnul Bucur, dacă chiar și-a dorit o documentare istorică, mai ales că ea nu are nicio legătură de rudenie nici cu familia celor doi frați Zegreni și nici cu familia mea.
”Formaţia „FRAŢILOR ZEGRENI DIN CEABA” era déjà constituită în ianuarie 2000, dovadă conţinutiul INVITAŢIEI (tipărite), adresată de acestă formaţie, comunităţii din Gherla, pentru participarea la SPECTACOLUL EXCEPŢIONAL DIN 30 IANUARIE, ORELE 14”, cu ocazia „SFINTEI SĂRBĂTORI A CELOR TREI SFINŢI” (invitaţie din care numele d-lui Istici lipseşte, iar cel al soţiei sale, Marinela, apare doar la interpreţi), tematica spectacolului fiind tocmai „JOCUL LA ŞURĂ”, scrie domnul Corneliu ioan Bucur.
Să citească mai atent, domnul Bucur, acea invitație, scrisă la calculator pe o foaie albă, cu nume de artiști înșiruite și nimic mai mult, pe care am văzut-o și eu pusă la dosarul din istanță de către Ion și Grigore Zegrean. Enumerați acele persoane, domnule Bucur, care făceau parte din grupul deja constituit, numit TRADIȚII, dacă Marinela Zegrean Istici era trecută la interpreți. Domnule Corneliu Ioan Bucur, când Grigore Zegrean, era mare patron, până la insolvență, își organiza el cu fratele lui câte un spectacol, așa ca să știe lumea cine era Grigore Zegrean, deoarece dorea să candideze la funcția de primar. În acest scop invita numeroși interpreți de muzică populară, pe care îi plătea bine. Sloganul era: ”Un primar fără salar”, avându-l coordonator de campanie electorală pe Sergiu Vitalian Vaida. Chiar dacă candidaturile au fost în repetate rânduri, cetățenii municipiului Gherla nu și-au dorit un asemenea primar.
Lista aceea mare de interpreți, pe care ați văzut-o scrisă pe acea presupusă invitație, erau artiștii plătiți, care au evoluat în acel spectacol. Fiecare a cântat două trei cântece și a plecat. Că nu am fost trecut și eu pe acea presupusă invitație, nu mă mai miră. Eu în schimb pot să vă pun la dispoziție poze din acel spectacol cu evoluția mea și a soției. Vă mai pot pune la dispoziție cum arată o invitație autentică, semnată de instituția Casei de Cultură Gherla, ca organizatoare a acelui spectacol, în parteneriat cu SC. Zegrean SRL. Oricum ștergerea numelui meu de pe afișe, de către cei doi, nu este o noutate, nici nu mă mai miră, aș putea spune, chiar dacă fac pereche cu Maria Marinela Zegrean Istici.
Însuși titlul spectacolului la care faceți referire, nu poartă denumirea menționată de dumneavoastră. Dacă v-ați fi documentat mai bine, pentru că sunt documente scrise, ați fi avut o mare surpriză. Faceți un efort și veniți într-o adevărată documentare și nu pe povești spuse întro atmosferă jovială în casa domnului Grigore Zegrean. Faceți o întâlnire cu toți membrii grupului, în sala Casei de Cultură, și puneți lucrurile cap la cap, tragrți concluzii și după aceea scrieți, cu menționarea surselor de informare, domnule profesor. De când s-au trezit ambițiile politice ale lui Grigore Zegrean, au început și problemele noastre. Avea bani și dorea să se evidențieze oarecum.
De la la unul dintre spectacole, vă pot pune pe masă afișe și documente în care acești domni mi-au șters numele de lângă al soției, chiar dacă evoluăm împreună. Pe afișul original am numele lângă al ei, ca pereche, iar în replicile comandate de cei doi, ca o sponsorizare, fiind vorba de acelaș spectacol, mi-au șters numele. Dar le sunt recunoscător pentru că nu mi-au șters numele de la rubrica de regie a spectacolului. Tot în felul acesta au reacționat și cu filmarea DVD, al proiectului, încercând să și-l însușească, și să-l valorifice. Mi-am recuperat proiectul prin hotărâre judecătorească a tribunalului din Cluj. Mâine, poimâne am să mă pomenesc că și proiectele realizate cu grupul de copii ZESTREA, li se vor datora lor, sau Dumnezeu mai știe?…Sunt proiecte cu care dumneavostră m-ați invitat în două rânduri la Sibiu – Capitala Cultural Europeană. O dată în luna iunie și a doua oară înainte de Crăciun. V-au plăcut proiectele, ați lăudat costumele, repertoriul, instructorul, etc. Acum, peste noapte, am devenit un individ fără valoare, fără talent, un nimeni, un dușman al folclorului tradițional românesc. Aflați că pentru costumele grupului TRADIȚII, al Zegrenilor, două condiții primordiale au fost de a face parte din acest proiect: Să cânte, să joce și să îmbrace costumul tradițional de altă dată. Două lucruri cu care nu au fost de acord Ioan și Grigore Zegrean, a fost tocmai ținuta tradițională, considerând-o demodată, chiar jignitoare, pentru niște orășeni ce sunt deacum, și să joace în timp ce se cântă. Doreau ca ei numai să cânte, în timp ce restul grupului să joace. Se credeau un fel de vedete, un duet gen Tiberiu Ceia – Ion Dolănescu, sau frații Filip. În final au acceptat condițiile impuse de mine, dacă voiau să ajungă la Mamaia, TVR, sau Srasbourg. Un singur lucru nu am putut să-i determin să accepete, acela de a încalța opincile. Așa că nu au îmbrăcămintea chiar așa de impecabilă, așa cum mi-am dorit-o eu, iar dumneavoastră faceți referiri -insinuări gratuite la ținuta mea. Păi de ce nu urmăriți evoluțiile mele artistice în timp, pe youtube, domnule profesor? Îmi scrieți numele și faceți clik. Sunt postări destule, slavă Domnului!
Dumneavoastră menționați că am fost la Sibiu, unde evoluția mea a fost așa cum afost. Aflați că în fața instanțelor, și nu numai, Ion și Grigore Zegrean, susțin că nu am evoluat deloc!!!….Oare de ce?
Mai aflați un lucru! Băiatul mai mic al lui Ion Zegrean, la adus la grupul meu de copii ZESTREA – COLINDIȚA, unde am muncit foarte mult cu el să-l formez, să-l atrag spre ce a ce înseamnă folclorul tradițional, autentic. Numai intru în detalii, să muncești cu fiecare copil, să-l aducii pe linia dreaptă – a naturaleții. Numai părinții, care asistă la repetiții, știu câtă trudă se depune. Oare de ce și-a adus fiul, Ion Zegrean, la ”un oltean de origine, cu ascendenţe sârbeşti, dobândind calitatea de „membru al familiei Zegrenilor, prin căsătorirea sa cu Marinela Zegrean, fiica lui Mihai Zegrean, cel mai vârsnic dintre „fraţii Zegreni”, instructor cultural, la Casa Municipală de Cultură Gherla?…De ce nu s-a ocupat tată-său de el ?…..Ați pornit un război de orgolii, împotriva mea, domnule Corneliu Ioan Bucur. Toți membrii fondatori, ai grupului TRADIȚII, nu știu cum stau lucrurile, de asemenea muzicanții cu care am lucrat, angajații Casei de Cultură etc. și nu numai frații Ion și Grigore Zegrean și dumneavoastră, din Sibiu, dețineți adevărul absolut!
https://www.youtube.com/watch?v=JEg7PsyKB24
https://www.youtube.com/watch?v=-EkSi2F6h_M
https://www.youtube.com/watch?v=xbITh-iRDoE ( A SE VEDEA LA MINUTUL 1:00 ȘI LA MINUTUL 10:40, DECLARAȚIA LUI ION ZEGREAN ), memoria peliculei nu minte, domnule Bucur!
https://www.youtube.com/watch?v=uRk10YSNI4s
“Judecătorul a cerut audierea unor specialişti din domeniu, Tiberiu Groza, fost director al Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj şi Sergiu Vitalian Vaida, cunoscut realizator de emisiuni de televiziune cu specific folcloric şi va solicita Academiei Române o analiză asupra drepturilor de autor privind jocul la şură”.
– Tiberiu Groza, de profesie, este inginer ceramist. A lucrat întro fabrică de porţelanuri, înainte de a fi numit director al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj. Implicarea lui în această poveste este cu totul de altă natură, fiind părtaş la editarea acestui album în mod abuziv. fără a se respecta Legea Dreptului de Autor nr.8 – 14/03/1996, versiune reactualizată la data de 28/12/2005, album, apărut sub egida Consiliului Judeţean Cluj – instituţie implicată fără ştire în acest proiect – cu concursul domnului Tiberiu Groza, care s-a autointitulat „coordonator de proiect”, şi a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj. deşi această instituţie nu are autorizaţie de producător.
– Sergiu Vitalian Vaida, studii militare ( colonel pensionar ), de profesie, cadru militar în domeniul jurnalismului. Domnul Sergiu Vitalian Vaida, i-a făcut campanie electorală domnului Grigore Zegrean, cu sloganul “Un primar fără salar”, cu ceva ani în urmă, când acesta candida la funcţia de primar al Municipiului Gherla.
Oare se poate discuta de specialişti?
Domnului, TIBERIU GROZA,
îi recomand să citescă rândurile de mai jos, semnate de membrii fondatori ai grupului folcloric TRADIŢII, al Zegrenilor, pe care, atât el cât şi domnul Coneliu Ioan Bucur, l-au cunoscut doar la spectacole, publicate în revista VATRA VECHE, Nr.5,mai 2015, pag.78-79.
DREPTUL LA REPLICĂ
CĂTRE REDACŢIA REVISTEI
„VATRA VECHE”
Stimate Domnule Redactor-şef
Urmare articolului publicat la rubrica „Dreptul la replică”, în revista D-Voastră, nr. 12 (72), decembrie 2014, semnat de Dl. Profesor Dr. Corneliu Ioan Bucur, pag. 75, vă rugăm să aprobaţi publicarea prezentului text, reprezentând „Dreptul la replică”, al majorităţii membrilor fondatori ai grupului folcloric „Tradiţii”, al Zegrenilor din Ceaba.
Spectacolul la care face referire Dl. Profesor Dr. Corneliu Ioan Bucur, desfăşurat în ianuarie, anul 2000, cu ocazia sărbătorii Sfinţilor Vasile, Grigore şi Ioan, a fost un spectacol organizat împreună cu Casa Municipală de Cultură Gherla, cu ocazia lansării casetei muzicale a fraţilor Ion şi Grigore Zegrean şi totodată a casetei de jocuri populare a tatălui, bunicului, fratelui, ceteraşul- rapsod Mihai Zegrean, lucru care reiese şi din conţinutul invitaţiei acelui spectacol, interesat redactactă într-un anume fel de fraţii I. şi G. Zegrean,
În spectacolul respectiv au evoluat mulţi alţi artişti clujeni şi gherleni, inclusiv dl. Constantin Istici. Pe lângă faptul că a cântat în orchestra care a acompaniat interpreţii, acesta din urmă, a încântat publicul cu un microrecital la nai, dar „omisiunile voite” făcute de cei doi fraţi nu ne mai miră. Nu a spus nimeni că a inventat sau a descoperit “Jocul la şură”, în situatia dată acesta reprezentând un proiect muzical – artistic montat pentru scenă, cu această tematică, pentru care au fost selectate anumite cântece şi jocuri din folclorul zonei Văii Someşului şi chiar cântece din repertoriul membrilor grupului. Ca de exemplu, repertoriul Marinelei Zegrean- Istici din evoluţiiile sale artistice la diferite festivaluri şi concursuri naţionale de folclor: Maria Tănase, Cicârlău-Baia Mare, Radio Bucureşti–Topul Tinerilor Interpreţi etc., dar şi alte emisiuni televizate, ( a se vedea likurile youtube: https://www.youtube.com/watch?v=lky_wmg5Olg, https://www.youtube.com/watch?v=u1_tKaHkep0, https://www.youtube.com/watch?v=JEg7PsyKB24, https://www.youtube.com/watch?v=u5rsoqGkUfM, https://www.youtube.com/watch?v=8UFMBdBTZhk, https://www.youtube.com/watch?v=uRk10YSNI4s,
https://www.youtube.com/watch?v=xbITh-iRDoE , https://www.youtube.com/watch?v=7FWSwotipgM
https://www.youtube.com/watch?v=NuEBCdvWNyE etc.
Nu s-a autoinstalat nimeni abuziv în faţa unui ansamblu sau al unui proiect de genul acesta, iniţiatorul şi coordonatorul spectacolului scenic „Jocul la şură” fiind Constantin Istici, cel ce a ales tematica şi a propus realizarea unui CD muzical cu acelaşi nume. Spectacolul a fost prezentat în forma finală la Strasbourg, decembrie, 2006, cu ocazia manifestărilor dedicate intrării României în Comunitatea Europeană, la Sibiu – Capitala Culturală Europeană, dar şi cu alte ocazii, ulterior înbogăţindu-i-se conţinutul.
Pentru eliminarea confuziilor create de unii sau de alţii, este important să precizăm că, la data constituirii grupului folcloric, membrii acestuia aveau evoluţii artistice separate: Mihai Zegrean- colaborator al Casei de Cultură şi al Clubului Tineretului din Gherla, fraţii Ion şi Grigore Zegrean- retraşi din activitatea scenică înainte de anul 1986, Cecilia Zegrean- fără activitate scenică, Marinela Zegrean Istici- membră a ansamblului folcloric „Ardealul” al Casei Municipale de Cultură-Gherla, instructor , împreună cu Constantin Istici , al grupului folcloric „Colindiţa- Zestrea” al Liceului Teoretic Ana Ipătescu şi al Casei Municipale de Cultură- Gherla, Rareş Cristian Istici, Paula Rotar şi Cătană Argentina- membri ai grupului folcloric „Colindiţa – Zestrea”, Paul Rotar activa la ansamblul folcloric „Crăişorul” din Cluj- Napoca ,Adolfina Zegrean-Rotar şi Ana Borţoş- fără activitate scenică, Constantin Istici- colaborator al mai multor ansambluri folclorice din judeţul Cluj şi membru al ansamblului folcloric „Ardealul”, instructor cultural (referent) în cadrul Casei de Cultură- Gherla.
Refuzul d-lui Corneliu Ioan Bucur de a avea o întrevedere cu toţi membrii fondatori ai grupului „Tradiţii”l-a făcut să cadă, în capcana dezinformării, fiind ajutat şi de dl. Tiberiu Groza, fostul director al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, care nu a avut nicio implicare în realizarea acestui proiect decât acela de a se autointitula coordonator de proiect.
De menţionat este faptul că personalul Casei de Cultură este acelaşi încă din anul 1988 şi cunoaşte foarte bine activitatea instituţiei, existând documente: foto-video-audio, fişe ale tuturor proiectelor arhivate. Nimeni nu contestă bogata activitate artistică a fraţilor Ion şi Grigore Zegrean.
Cu tot respectul pentru personalitatea d-lui Prof. Dr. Corneliu Ioan Bucur îi mai adresăm încă o dată invitaţia de a cunoaşte adevărul întâlnindu-i şi pe ceilalţi membri fondatori pe care îi ocoleşte.
Ataşăm pentru redacţia revistei „Vatra veche” depoziţia membrilor fondatori ai grupului folcloric „Tradiţii” al Zegrenilor din Ceaba, către Judecătoria Gherla, martie 2015.
D E P O Z I Ţ I E
Ca membri fondatori ai grupului folcloric „Tradiţii” al familiei Zegrean din Ceaba, înfiinţat în anul 2000, desfăşurându-şi activitatea pe lângă Casa Municipală de Cultură din Gherla, ne exprimăm profunda noastră consternare pentru campania de denigrare, deifămare şi umilire în publicaţii , dar şi în instanţe (tribunale) a domnului Constantin Istici, referent la Casa Municipală de Cultură din Gherla.
Dl. Constantin Istici a fost persoana, care a iniţiat şi coordonat acest grup folcloric şi realizatorul proiectului artistic „Jocu la şură” sau „Ca la şură-n Ceaba”, proiect care a adus multe succese pe plan naţional şi internaţional.
Privind implicarea d-lui Corneliu Ioan Bucur prin publicarea unor articole denigratoare şi jignitoare, bazate pe neadevăruri, relatate în articolul „Din neamul Zegrenilor în Academia Artelor Tradiţionale din România”, publicat în revista „Tradiţii clujene – tezaure umane vii”, nr.8 /12/ 2011,
editată de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, dar şi în articolul „Dreptul la replică” din revista „Vatra veche”, nr. 12, decembrie 2014, pag.75, ca răspuns
la „Comunicatul de presă”, publicat de Primăria Municipiului Gherla şi Casa Municipală de Cultură Gherla, în revista „Vatra veche”, nr.5, mai 2014, pag. 81, dorim să ne exprimăm dezamăgirea şi nemulţumirea.
Toată strădania d-lui Constantin Istici, în ceea ce priveşte activitatea grupului, în general, a fost preluată (însuşită) de fraţii Ion şi Grigore Zegrean care au şi lansat albumul muzical „Jocul la şură” ( aflat în stadiul de finalizare), în data de 8 noiembrie 2011, în Gherla, fără acordul celorlaţi membri care reprezintă partea majoritară a grupului (două treimi din nr. total).
Dacă dl. Corneliu Ioan Bucur dorea să aibă o poziţie corectă, să cunoască adevărul despre acest grup folcloric şi despre proiectele desfăşurate, trebuia să stea de vorbă cu toţi componenţii grupului obţinând informaţii reale, evitând astfel publicarea unor relatări denaturate, puse la dispoziţie de cei doi fraţi Ion şi Grigore Zegrean.
În ceea ce priveşte lansarea albumului , noi cei care formăm majoritatea ( fiice, ginere, nepoţi, ai lui Mihai Zegrean ) am propus ca albumul să se lanseze cu toţi cei care au format grupul de la înfiinţare. În ultima perioadă , au existat discuţii legate de retragerea copiilor noştri din grup, aceasta fiind opţiunea lor , având prioritate pentru ei şcoala şi munca în străinătate a lui Paul Rotar.
Alte propuneri venite din partea majorităţii grupului:
– adăugarea momentului artistic vocal al tinerilor pentru forma finală ;
– comentariul de pe coperta CD-ului să conţină istoricul real al grupului, numele reale ale tuturor membrilor componenţi, inclusiv numele membrilor grupului instrumntal , dându-se curs solicitărilor impuse de legea nr.8 / 1996 a dreptului de autor;
– albumul să fie realizat cu un producător autorizat;
– menţionarea pe copertă a adevăratului coordonator de proiect: dl. Istici Constantin.
Semnează:
Maria Marinela Istici (Zgrean), Adolfina Rotar (Zegrean),
Mihai Zegrean, Anuţa Borţoş (Botiş), Paula Rotar (Zegrean), Paul Rotar (Zegrean),
Rareş Cristian Istici (Zegrean),
15 februarie, 2015
Groza Tiberiu este artist ceramist, nu inginer ceramist, absolvent al Liceului de Arte Plastice si al Academiei de Arte vizuale Ion Andreescu din Cluj Napoca. Groza Tiberiu este de 23 de ani, fondatorul si directorul artistic al ansamblului folcloric DOR TRANSILVAN, din anul 2000 presedintele fundatiei culturale ETNOSTAR si directorul Festivalului international de folclor SERBARILE TRANSILVANE. Din 2005 pina in 2014 a fost directorul Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj. Din 2010 secretar general al Asociatiei Centrelor Culturale din Romania. Cred ca ajunge!
Mulţumesc, pentru îndreptare, domnului Tiberiu Groza, dar aceste detalii nu schimbă cu nimic datele problemei, nu – l face cu nimic mai bun specialist în folclor, cum nici pe mine anumite titluri, cum at fi: director de ansamblu, cordonator şi instructor de formaţie artistică, vicepreşedinte de cenaclu literar – artistic, preşedinte de asociaţie culturală etc., nu mă face specialist în arta ceramicii, chiar dacă eu mai cochetez şi cu arta lemnului şi a ceramicii – am frământat lutul încă de copil, îi cunosc foarte bine secretele. Ştiu să fac diferenţa între ceramica de Oboga, Horezu, Corund, Cucuteni… Localitatea mea a dat în istorie numele culturii Coţofeni a ceramicii din neoliticul timpuriu, având şi eu ocazia să ţin în mână cioburi, găsite de mine şi predate la şcoală, de ceramică frumos incizate ale acestei minunate şi cea mai valoroase culturi. Mai fac şi un pic de pictură şi grafică şi mai construiesc şi instrumente muzicale, şi mă opresc aici, Toate acestea mă face mare specialis în arta ceramicii ?…Nici pe domnul Groza nu-l face mare specialis în folclor. Să nu ne dăm, ce nu suntem !… Voi fi primul vizitator al unei expoziţii de artă ceramică, semnată: Tiberiu Groza, pentru că în calitate de artist al cântecului sau al dansului popular, sunt sigur că nu voi avea ocazia.
Recomand domnului Tiberiu Groza să citească şi articolul publicat de PRIMĂRIA MUNICIPIULUI GHERLA şi CASA MUNICIPALĂ DE CULTURĂ GHERLA, ca drept la replică, în revista VATRA VECHE, Nr.5, mai 2014, pag. 81, instituţii care deţin documentaţia activităţilor culturale şi artistice a subsemnatului, încă de la venirea mea, în anul 1989, în cadrul Casei de Cultură Gherla.
Primăria Municipiului Gherla
Casa Municipală de Cultură Gherla, judeţul Cluj
Comunicat de presă
privind articolul „Din neamul Zegrenilor, în Academia Artelor
Tradiţionale din România”, autor Corneliu Ioan Bucur.
Facem cunoscut pe această cale, pentru o informare obiectivă, la baza căreia stau documentele acestei instituţii ( Casa Municipală de Cultură Gherla ), faptul că articolul „Din neamul Zegrenilor, în Academia Artelor Tradiţionale din România”, autor profesor Doctor Corneliu Ioan Bucur, publicat în ultimul număr al revistei „Tradiţii clujene – tezaure umane vii’’, nr. 08/decembrie 2011, editată de Consiliul Judeţan Cluj şi Centrul Judeţan pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, conţine informaţii total eronate, privind constituirea/ înfiinţarea şi coordonarea grupului folcloric „Tradiţii” al familiei Zegrenilor din Ceaba.
Membrii grupului la înfiinţarea proiectului au fost: Marinela Zegran Istici, Constantin Istici, Rareş Cristian Istici, Mihai Zegrean, Adolfina Zegrean Rotar, Argentina Catană, Grigore Zegrean, Ioan Zegrean, Cecilia Zegrean, la care li s-au alăturat mai târziu, începând cu anul 2005: Anuţa Zegrean Bortoş, Paula Rotar, Paul Rotar, Constantin Zegrean.
În conformitate cu fişele planului de activităţi permanente ale Casei de Cultură, Gherla, proiectul a fost înfiinţat în februarie, anul 2000, iniţiatorul şi coordonatorul proiectului fiind d-l.Constantin Istici, referent în cadrul Casei de Cultură a Municipiului Gherla, debutul scenic al ansamblului, având loc în luna martie, acelaşi an, la TvR.1, în cadrul emisiunii „Robingo”. În evidenţele instituţiei noastre este înregistrat ca proiect, începând cu planul de activităţi pe anul 2000, document parafat şi semnat de Primăria Gherla ( primar Pop Nicolae ) şi Casa Orăşenească de Cultură Gherla, ( director Ioan Miheştean ). Menţionăm că planul de activităţi, se regăseşte în arhiva Primăriei Gherla şi a Consiliului Judeţean Cluj cât şi ( în dublu exemplar ) la instituţia Casei de Cultură Gherla. D-l. Constantin Istici, a semnat scenariul şi regia spectacolului „Jocul la şură”, susţinut de acest grup folcloric – proiect cu care ansamblul a fost selectat de către Institutul Cultural Român, pentru a reprezenta România, în cadrul manifestărilor culturale de la Strasbourg, decembrie 2006, cu ocazia intrării ţării noastre în Comunitatea Europeană. Tot cu acest proiect, grupul folcloric „ Tradiţii” al Zegrenilor din Ceaba, a reprezentat judeţul Cluj la manifestările culturale susţinute pe scena Capitalei Culturale Europene – Sibiu 2007, unde i-au fost decernate: „Diploma de Excelenţă”
şi Diploma de membri ai Academiei Artelor Tradiţionale din România. Aceste evenimente au fost relatate, la timpul respectiv, în publicaţii ca: ziarul „Făclia” de Cluj, „Buletin informativ” nr. 22/2007, publicat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, în Monografia Municipiului Gherla – „Gherla pe treptele istoriei” (2004) şi „Gherla – Istorie – Cultură – Spiritualitate” (2011) etc., toate acestea regăsindu-se în arhiva instituţiei noastre.
Atât timp cât constituirea acestui proiect aparţine d-lui Constantin Istici, domnia sa nu poate fi numit, în mod jignitor, „grefa” ( în opinia d-lui Corneliu Ioan Bucur ) a acestui ansamblu, care nici nu a existat până în anul 2000. Este injust şi lipsit de temei documentar şi chiar scris în mod tendenţios, pe baza unor informaţii rău voitoare.
Menţionăm faptul că instituţia noastră, nu a primit nici un exemplar al acestei publicaţii, informaţiile privind acest articol, ajungând la noi indirect şi cu mare întîrziere, în copie xeroxată. Cu atât mai mult, ne face să tragem această concluzie, cu cât, domnul Corneliu Ioan Bucur a fost prezent în instituţia noastră în data de 11 ianuarie 2012, la trei săptămâni după publicarea articolului, fără să menţioneze sau să facă vreo aluzie cu privire la ( legat de ) acest eveniment – literar.
Cum între timp revista „Tradiţii clujene – tezaure umane vii”, coordonator Tiberiu Groza ( directorul C.J.C.P.C.T.Cluj, la acea dată), a fost suspendată, apelăm prin intermediul publicaţiei de faţă la îndreptarea unei erori şi o informare corectă atunci când este vorba de munca şi rezultatele unor oameni, puşi în slujba culturală, în cazul de faţă, Constantin Istici, cu rezultate deosebite în cei aproape 30 de ani de activitate în acest domeniu ( a i se studia CV-iul) – referent al Casei Municipale de Cultură Gherla. Pentru informarea corectă îl invităm pe domnul profesor Corneliu Ioan Bucur să cerceteze documentaţia Casei Municipale de Cultură Gherla .
5 mai 2014
Casa Municipală de Cultură Gherla
Guţă Marius
Primăria Municipiului Gherla
Primar: Marius Călin Sabo
Un anume procuror, dintro altă localitate, să motiveze, pentru a da un anumit verdict, că tu, venit pe meleagurile Ardealului de 30 de ani, în urma altor 10 ani de colaborări cu ansambluri din Transilvania etc, nu poti concepe un asemenea proiect muzical, întrucât eşti venit dintr-o altă zonă folclorică şi etnografică, idee pornită de la Corneliu Ioan Bucur şi susţinută atât de Tiberiu Groza cât şi de Sergiu Vitalian Vaida, dar şi de cei doi, Ioan şi Grigore Zegrean. Pot demonstra domnului procuror că am mai făcut şi alte proiecte, pe care le poate descoperii pe internet. Iată aici încă un proiect, bazat pe culegerile de folclor din zona Someşului, semnat: Constantin Istici, oltean de origine, care a adus pentru judeţul Cluj, MARELE TROFEU AL FESTIVALULUI “CIULEANDRA” – ED. A VI-A, BUCUREŞTI, 2018
http://ziarulfaclia.ro/grupul-folcloric-zestrea-din-gherla-marele-premiu-al-festivalului-ciuleandra/
Iată răspunsul Judecătoriei Cluj, la încă un proces, intentat de aceiaşi reclamanţi!
temăhttps://www.jurisprudenta.com/dosare-procese/2017/4338q235q2016-117/
Dosar 4338/235/2016 din 13.03.2017 – Tribunalul Cluj
https://www.jurisprudenta.com › Cluj › Tribunalul Cluj
Translate this page
Mar 13, 2017 – Respinge cererea formulată de reclamantul Zegrean Grigore împotriva pârâtului Istici Constantin având ca obiect emitere ordonanţă …