Magistraţii Curţii de Apel Cluj au stabilit miercuri sentinţa finală în dosarul de corupţie de la aeroportul şi Consiliul Judeţean Cluj. Horea Uioreanu va sta 6 ani şi 4 luni după gratii, iar Ioan Bene 3 ani şi 8 luni, câte două luni mai puţin fiecare, faţă de pedeapsa iniţială de la fond. (Grafică Patricia Bacalu)

Vasile Pogăcean, administratorul firmei Sinai Compimpex SRL a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani cu executare, primită la Tribunalul Cluj.

Profesorul Ioan Petran, fost consilier judeţean PNL a fost condamnat a pedeapsa de 3 ani cu suspendare, primită iniţial.

Davidescu Gabriel, director de dezvoltare al firmei UTI a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani şi 8 luni cu suspendare, ca la prima instanţă.

Cu excepţia lui Ioan Bene, niciun inculpat nu şi-a recunoscut faptele prezentate de procurorii DNA. Uioreanu a susţinut că banii primiţi de la Bene reprezentau sponsorizări pentru partid.

Curtea de Apel Cluj a dispus în cauza privind pe inculpatul Horea Uioreanu şi alţii următoarele:

I.În baza art.421 pct.2 lit.a C.pr.pen. admite apelurile declarate de DNA-Serviciul Teritorial Cluj şi inculpaţii U. H. D. şi B.I. împotriva sentinţei penale nr.173 /12 mai 2016 a Tribunalului Cluj pe care o desfiinţează cu privire la omisiunea aplicării pedepselor complementare şi accesorii în cazul inculpaţilor B. I. şi P. V., a încadrării juridice a faptelor prev. de art.29 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 şi respectiv, complicitate la acesta infracţiune, a greşitei reţineri a circumstanţelor atenuante, pedepsele stabilite, precum şi cu privire la pedepsele rezultante ale inculpaţilor U. H. D. şi B. I. şi judecând:

1.În temeiul art.386 C.pr.pen. schimbă încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatul U. H. D. a fost trimis în judecată din infracţiunea de complicitate la spălare de bani, prev. de art. 48 al. 1 C.pen. rap. la art.29 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 în tentativă la această infracţiune prev. de art.32 rap.la art. 48 al. 1 C.pen. rap. la art.29 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, înlăturând aplic. disp.art.75 alin.2 C.pen. şi condamnă pe inculpat la : – 1 an şi 6 luni închisoare pentru această infracţiune. Menţine pedepsele aplicate prin sentinţa atacată inculpatului, respectiv: -3 (trei) ani şi 7 (şapte) luni închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a şi b C.pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 289 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art. 35 al. 1 C.pen. (7 acte materiale), -3 (trei) ani şi 3 (trei) luni închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art.66 lit. a şi b C.pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 289 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art. 35 al. 1 C.pen. (10 acte materiale) -3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a şi b C.pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 289 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (1 act material). – 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 al .1 C.pen. cu art. 35 al. 1 C.pen. în forma participaţiei improprii prev. de art. 52 al. 3 C.pen. În temeiul art. 38 al.1 C.pen. constată că aceste infracţiuni sunt concurente, iar în baza art. 39 al. 1 lit. b şi art. 45 al. 3 C.pen. dispune contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, de 3 ani şi 7 luni închisoare, la care adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse, adică 2 ani şi 9 luni închisoare, în total inculpatul executând pedeapsa de: – 6 (şase) ani şi 4 (patru) luni închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a şi b C.pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii. În temeiul art. 65 C.pen. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a şi b C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la terminarea executării pedepsei. În temeiul art. 72 C.pen. deduce din durata pedepsei aplicate timpul reţinerii, arestului preventiv şi al arestului la domiciliu începând cu data de 28 mai 2014 până la data de 2 aprilie 2015.

2. Aplică inculpatului P. V. pe lângă pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a şi b C.pen. pe o perioadă de 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prev. de art. 290 al .1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art.35 al .1 C.pen. (10 acte materiale). În temeiul art. 65 C.pen. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a şi b C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la terminarea executării pedepsei. În temeiul art. 72 C.pen. deduce din durata pedepsei aplicate timpul reţinerii, al arestului preventiv şi al arestului la domiciliu începând cu data de 28 mai 2014 şi până la data de 2 aprilie 2015.

3. În temeiul art.386 C.pr.pen. schimbă încadrarea juridică a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul B. I. din infracţiunea de spălare de bani, prev. de art.29 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 în tentativă la această infracţiune prev. de art.32 rap.la art.29 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002, înlăturând aplic. disp.art.75 alin.2 C.pen şi condamnă pe inculpat la : -1 an şi 6 luni închisoare pentru această infracţiune. Menţine pedepsele de 3 ani închisoare şi respectiv 6 luni închisoare la care a fost condamnat inculpatul B. I. prin sentinţa atacată pentru infracţiunile de dare de mită, prev.de art. 290 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art.35 al. 1 C.pen. (7 acte materiale)şi fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 al. 1 C.pen. cu art. 35 al. 1 C.pen. în forma participaţiei improprii prev. de art. 52 al. 3 C.pen. Aplică inculpatului B. I. alături de pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a şi b C.pen. pe o perioadă de 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prev.de art. 290 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art.35 al. 1 C.pen. (7 acte materiale), În temeiul art. 65 C.pen. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a şi b C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la terminarea executării pedepsei. În temeiul art. 38 al.1 C.pen. constată că aceste infracţiuni sunt concurente iar în baza art. 39 al. 1 lit. b C.pen. dispune contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare la care adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse adică, 8 luni închisoare, în total rezultând pedeapsa de: – 3 (trei) ani şi 8 (opt) luni închisoare cu executare în regim de detenţie. În temeiul art. 65 C.pen. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a şi b C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la terminarea executării pedepsei. În temeiul art. 72 C.pen. deduce din durata pedepsei aplicate timpul reţinerii, al arestului preventiv şi al arestului la domiciliu începând cu data de 28 mai 2014 şi până la data de 2 aprilie 2015. Menţine toate celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate care nu contravin prezentei decizii. Cheltuielile judiciare în apelurile DNA şi a inculpaţilor U. H. D. şi B. I. rămân în sarcina statului.

II. În temeiul art.421 pct.1 lit.b C.pr.pen. respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpaţii P. V., D. G. R. şi P. I. împotriva aceleiaşi sentinţe. Obligă inculpaţii apelanţi la câte 1000 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din 31 ianuarie 2018.

Horea Uioreanu a fost reţinut de procurorii DNA în mai 2014, pentru infracţiunile de luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la spălare de bani, şi, ulterior, arestat preventiv pentru o lună, alături de oamenii de afaceri Ioan Bene şi Vasile Pogăcean.

Procurorii DNA au arătat că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu a a pretins de la inculpatul Ioan Bene suma totală de 300.000 lei, din care în perioada octombrie 2012 – martie 2014, în mod repetat, a primit în şapte tranşe suma totală de 278.000 lei pentru ca, în exercitarea funcţiei sale, să direcţioneze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj în vederea plăţii contractelor derulate de SCC Napoca SA, deţinută de inculpatul Ioan Bene”

Uioreanu a pretins şi de la omul de afaceri Pogăcean Vasile suma totală de 693.224 lei din care, în perioada aprilie 2013 – mai 2014, în mod repetat, a primit în zece tranşe suma totală de 134.500 lei pentru ca, în exercitarea funcţiei sale, să direcţioneze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj, în vederea finanţării contractelor  societăţii Sinai Compimpex SRL, deţinută de inculpatul Pogăcean Vasile”.

 

Uioreanu Horea Dorin a convenit cu inculpatul Bene Ioan ca acesta să facă demersuri pentru încheierea în fals a unui contract şi a unei facturi fiscale între una din societăţile deţinute de omul de afaceri, respectiv SC Napocamin SRL cu societatea Centrul de Cercetări şi Studii Calitative şi Cantitative SRL. Actele respective atestă în fals o convenţie comercială între cele două societăţi, fiind folosite pentru a crea aparenţa unei plăţi licite asupra unui studiu de piaţă – sondaj de opinie de care a beneficiat preşedintele Consiliului Judeţan Cluj, în valoare de 5.000 euro.

Uioreanu a pretins, împreună cu inculpatul Ioan Petran, consilier judeţean, la data de 9 aprilie 2014, de la inculpatul Gabriel Davidescu, director de dezvoltare al SC UTI Grup SA, suma de 20.000 euro (câte 10.000 euro pentru fiecare din cei doi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Cluj) pentru ca, în exercitarea atribuţiilor funcţiei, să promoveze în cadrul CJ Cluj un proiect de hotărâre şi să emită o Hotărâre de Consiliu Judeţean, prin care să se aprobe, în favoarea societăţii UTI Hotel & Parking SRL, în cadrul contractului de concesiune derulat cu CJ Cluj, realizarea unei parcări long term pentru 108 locuri în incinta Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj Napoca. Din banii pretinşi, la data de 17.04.2014, a primit efectiv 5.000 euro”.

În cursul anului 2011, a fost încheiat contractul de lucrări între Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca RA, în calitate de achizitor şi asocierea SCC NAPOCA SA – SC ICCO SYSTEMS SRL- SC GEO ARC SRL, în calitate de executant, având ca obiect prima etapă de executare, finalizare şi întreţinerea lucrării „Pistă de decolare aterizare de 3.500 m şi suprafeţe de mişcare aferente” la un preţ de 32.436.982,99 euro, durata contractului fiind stabilită la 3 ani, respectiv până la 5 septembrie 2014. Finanţarea investiţiei urma a fi asigurată din bugetul judeţului. Pe toată durata executării contractului valoarea acestuia a crescut la 4 de milioane euro.

 

Procurorii spuneau că în această cauză s-a instituit sechestrul şi s-a indisponibilizat suma de 13.500 lei aparţinând lui Horea Uioreanu, în vederea confiscării speciale. De asemenea, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra unui imobil situat în Cluj, în suprafaţă de 195 metri pătraţi aparţinând lui Uioreanu, până la concurenţa sumei de 421.300 lei, în vederea confiscării speciale.

Vă prezentăm în continuare motivarea primei instanţe, a Tribunalului Cluj.

Magistraţii Tribunalului Cluj au motivat decizia de condamnare a fostului preşedinte al Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu UHD, a oamenilor de afaceri Ioan Bene BI, Vasile Pogăcean PV, Gabriel Davidescu DGR, privind dosarul de corupţie de la Aeroportul Cluj, cu considerentele pe care le reproducem integral mai jos.

Sentinţa prin care Horea Uioreanu a fost condamnat la 6 ani şi jumătate de închisoare a fost atacată de inculpaţi, care nu şi-au recunoscut faptele, iar apelul se va judeca anul viitor la Curtea de Apel Cluj.

Inculpaţii au susţinut că banii primiţi sau oferiţi erau sprijin pentru desfăşurarea campaniei electorale a PNL, provenit în mod paradoxal de la afacerişti apropiaţi PSD. Procurorii anticorupţie au susţinut însă că de fapt banii primiţi fără chitanţe erau folosiţi în scop personal de şeful de atunci al Consiliului Judeţean.

Motivarea conţine faptele prezentate de procurorii DNA, preluate după audierea martorilor şi examinarea faptelor, de către magistrat. Sunt prezentate o serie de interceptări din dosar, întâlniri conspirative la care erau invitaţi poiticieni şi jurnalişti de casă, care aduc lămuriri asupra modalităţii în care se punea la cale şi se înfăptuia politica de colectare de bani de la vârful Consiliului Judeţean Cluj.

Banii primiţi de către Horea Uioreanu erau contabilizaţi de către consiierul său personal, iar în motivare este arătată destinaţia sumelor primite, şi nu este vorba de campania electorală, cum a susinut inculpatul.

“SENTINŢA PENALĂ NR. Şedinţa publică din data de 12 mai 2016Instanţa constituită din: Preşedinte A.T.Grefier A.B.

Pe rol fiind pronunţarea cauzei privind pe inculpaţii U.H.D., B.I., P.V., P.I. şi D.G.R. trimişi în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-DNA- Serviciul Teritorial Cluj nr. 4/P/2014 din data de 19 iunie 2014 pentru săvârşirea infracţiunilor după cum urmează:

Inculpatul U.H.D.- pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod Penal, (10 acte materiale); luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod Penal (7 acte materiale); fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 Cod penal anterior cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod Penal în forma participaţiei improprii ca instigator potrivit art. 52 alin. 3 Cod Penal (2 acte materiale); complicitate la spălare de bani prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002 cu aplic. art. 5 Cod Penal şi art. 48 alin. 1 Cod penal şi luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 Cod Penal, totul cu aplic art. 38 alin. 1 Cod penal.

Inculpatul B.I.– pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită prev. de art. 255 Cod penal anterior (art. 290 Cod penal) raportat la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic, art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod Penal (7 acte materiale); fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 Cod penal anterior cu aplic, art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod Penal în forma participaţiei improprii ca instigator potrivit art. 52 alin. 3 Cod Penal (2 acte materiale) şi spălare de bani prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002 cu aplic. art. 5 din Noul Cod Penal; totul cu aplic art. 38 alin. 1 Cod penal.

Inculpatul P.V.-pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 255 alin. 1 din Codul penal anterior (art. 290 Cod penal) raportat la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, art. 5 Cod Penal (10 acte materiale)-

Inculpatul P.I.-pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 C.pen.

Inculpatul D.G.R.– pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită prev. de art. 255 alin. 1 C.pen. anterior ( art. 290 C.pen. ) raportat la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 5 C.pen., dare de mită prev. de art. 255 alin. 1 C.pen. anterior ( art. 290 C.pen. ) raportat la art. 6 din legea 78/2000, cu aplicarea art. 5 C.pen. , totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică se constată lipsa părţilor.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj a fost reprezentat prin procuror A.M..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care,

Instanţa constată că la dosarul cauzei s-au depus prin serviciul registratură al instanţei în data de 10 mai 2016, CD-R marca Verbatim notat DNA Serviciul Teritorial Cluj dos. 4/P/2014 convorbire telefonică P.I.-DGR 28.04.2014, conţinând copia înregistrării discuţiei telefonice purtate de către inculpatul P.I. cu inculpatul D.G.R.în data de 28.04.2014, ora 16:44:48.

Instanţa constată că la dosarul cauzei s-a depus prin serviciul registratură al instanţei în data de 11 mai 2016, din partea Consiliului Judeţean Cluj, copia contractului de achiziţie publică de lucrări nr. 146/2011.

Instanţa constată că mersul dezbaterilor şi susţinerile participanţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 15 aprilie 2016, când s-a stabilit că pronunţarea se va face la data de 28 aprilie 2016, când s-a amânat pronunţarea pentru data de 12 mai 2016, încheieri ce fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

T R I B U N A L U L

Prin rechizitoriul nr. 4/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj emis la data de 19.06.2016, au fost trimiţi în judecată inculpaţii:

1. U.H.D., pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită

prev. de art. 289 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod Penal, (10 acte materiale); luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod Penal (7 acte materiale); fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 Cod penal anterior cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod Penal în forma participaţiei improprii ca instigator potrivit art. 52 alin. 3 Cod Penal (2 acte materiale);complicitate la spălare de bani prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002 cu aplic. art. 5 Cod Penal şi art. 48 alin. 1 Cod penal; luare de mită prev. de art. 289 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 Cod Penal; totul cu aplic art. 38 alin. 1 Cod penal;

2. B.I., pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită prev. de art. 255

Cod penal anterior (art. 290 Cod penal) raportat la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod Penal (7 acte materiale); fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 Cod penal anterior cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod Penal în forma participaţiei improprii ca instigator potrivit art. 52 alin. 3 Cod Penal (2 acte materiale); spălare de bani prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002 cu aplic. art. 5 din Noul Cod Penal; totul cu aplic art. 38 alin. 1 Cod penal;

3. P.V., pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de

art. 255 alin. 1 din Codul penal anterior (art. 290 Cod penal) raportat la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, art. 5 Cod Penal (10 acte materiale);

4. P.I., pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev. de art.

289 alin. 1 Cod Penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 Cod Penal şi

5. D.G.R., pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de

Mită, prev. de art. 255 alin. 1 din Codul penal anterior (art. 290 Cod penal) raportat la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 5 Cod Penal; dare de mită prev. de art. 255 alin. 1 din Codul penal anterior (art. 290 Cod penal) raportat la art. 6 din Legea 78/2000, cu aplic. art. 5 Cod Penal; totul cu aplic art. 38 alin. 1 Cod penal.

Sub aspectul stării de fapt s-a reţinut pe scurt, în privinţa inculpatului U.H.D. aceea că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj a pretins de la inculpatul P.V. suma totală de 693.224 lei, din care în perioada aprilie 2013-mai 2014, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a primit în zece tranşe suma totală de 134.500 lei pentru ca, în exercitarea prerogativelor şi atribuţiilor funcţiei sale elective cu referire la cele reglementate de art. 104 alin. 1 lit. c, alin. 3 lit. a şi alin. 4 lit. a şi b din Legea 215/2001 a administraţiei publice locale, să direcţioneze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit sau prin mecanismele de finanţare reglementate de OUG nr. 28/2013 către unităţi administrativ teritorial din judeţul Cluj, în vederea finanţării contractelor pe care respectivele entităţi le aveau cu societatea S.C.SRL deţinută de inculpatul P.V.. (10 acte materiale).

În acelaşi timp, s-a reţinut că inculpatul U.H.D., în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj a pretins de la inculpatul B.I. suma totală de 300.000 lei, din care în perioada octombrie 2012-martie 2014, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a primit în şapte tranşe suma totală de 278.000 lei pentru ca, în exercitarea prerogativelor şi atribuţiilor funcţiei sale elective cu referire la cele reglementate de art. 104 alin. 1 lit. c), alin. 3 lit. a şi alin. 4 lit. a şi b din Legea 215/2001 a administraţiei publice locale, să direcţioneze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit în vederea plăţii contractelor derulate de SCC N. SA deţinută de inculpatul B.I. (7 acte materiale).

S-a reţinut şi faptul că inculpatul U.H.D. la data de 13 mai 2014 a convenit cu inculpatul B.I. ca acesta să procedeze la încheierea în fals a contractului nr. 18/12.05.20049, precum şi a facturii fiscale nr. 34/23.05.2014 între una din societăţile deţinute de omul de afaceri, respectiv SC N. SRL cu societatea C.C.S.C.C. SRL, reprezentată de suspectul F.A.F.S., ce atestă în fals o convenţie comercială între cele două societăţi, acte folosite pentru a crea aparenţa unei plăţi licite asupra unui studiu de piaţă – sondaj de opinie de care a beneficiat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, în valoare de 5.000 euro, încercând astfel să disimuleze adevărata înţelegere între părţi, respectiv plata unei sume cu titlu de mită.

La data de 13 mai 2014 acelaşi inculpat a convenit cu inculpatul B.I. ca acesta să procedeze la încheierea în fals a contractului nr. 18/12.05.2004, precum şi a facturii fiscale nr. 34/23.05.2014 între una din societăţile deţinute de omul de afaceri, respectiv SC N. SRL cu societatea C.C.S.C.C. SRL, reprezentată de suspectul F.A.F.S., acte care au fost semnate din partea societăţii N. de martorul F.M., care a acţionat fără vinovăţie (2 acte materiale).

În final s-a reţinut şi că inculpatul U.H.D. la data de 9 aprilie 2014 împreună cu inculpatul P.I. a pretins de la inculpatul D.G.R.- director de dezvoltare al SC U.G.SA suma de 20.000 euro, câte 10.000 euro pentru fiecare din cei doi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Cluj, pentru ca în exercitarea atribuţiilor şi prerogativelor funcţiei elective (cu referire la cele prev. de art. 104 alin. 1 lit. b, alin. 3 lit. a din Legea 215/2001), să promoveze în cadrul CJ Cluj un proiect de hotărâre şi să emită o Hotărâre de Consiliu Judeţean, prin care să se aprobe în favoarea societăţii U.H.& P.SRL în cadrul contractului de concesiune derulat cu CJ Cluj, realizarea unei parcări long term pentru 108 locuri în incinta Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj-Napoca, sumă din care la data de 17.04.2014 a primit efectiv 5.000 euro.

În privinţa inculpatului B.I. se arată în actul de sesizare al instanţei că în perioada octombrie 2012-martie 2014, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a remis inculpatului U.H.D. suma de 278.000 lei din suma totală de 300.000 lei pretinsă, pentru ca acesta în exercitarea prerogativelor şi atribuţiilor funcţiei sale elective cu referire la cele reglementate de art. 104 alin. 1 lit. c, alin. 3 lit. a şi alin. 4 lit. a şi b din Legea 215/2001 a administraţiei publice locale, să direcţioneze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit în vederea plăţii contractelor derulate de SCC N. SA pe care o deţinea (7 acte materiale).

Totodată, se afirmă că la data de 13 mai 2014 acest inculpat a convenit cu inculpatul U.H.D. să procedeze la încheierea în fals a contractului nr. 18/12.05.2004, precum şi a facturii fiscale nr. 34/23.05.2014 între una din societăţile deţinute de omul de afaceri, respectiv SC N. SRL cu societatea C.C.S.C.C. SRL, reprezentată de suspectul F.A.F.S., ce atestă în fals o convenţie comercială între cele două societăţi, acte folosite pentru a crea aparenţa unei plăţi licite asupra unui studiu de piaţă- sondaj de opinie de care a beneficiat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, acte care au fost semnate din partea societăţii N. de martorul F.M., care a acţionat fără vinovăţie.

În acelaşi timp, se arată în cuprinsul rechizitoriului că inculpatul P.V. a promis inculpatului U.H.D. suma totală de 693.224 lei din care în perioada aprilie 2013-mai 2014, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a remis în zece tranşe suma totală de 134.500 lei pentru ca preşedintele Consiliului Judeţean Cluj , în exercitarea prerogativelor şi atribuţiilor funcţiei sale elective cu referire la cele reglementate de art. 104 alin. 1 lit. c, alin. 3 lit. a) şi alin. 4 lit. a şi b din Legea 215/2001 a administraţiei publice locale, să direcţioneze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit sau prin mecanismele de finanţare reglementate de OUG nr. 28/2013 către unităţi administrativ teritorial din judeţul Cluj, în vederea finanţării contractelor pe care respectivele entităţi le aveau cu societatea S.C.SRL deţinută de inculpatul P.V. (10 acte materiale).

Despre inculpatul P.I., consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean Cluj, se arată că la data de 9 aprilie 2014 împreună cu inculpatul U.H.D. a pretins de la inculpatul D.G.R.- director de dezvoltare al SC U.G.SA suma de 20.000 euro, câte 10.000 euro pentru fiecare din cei doi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Cluj, pentru ca în exercitarea atribuţiilor şi prerogativelor funcţiei elective (cu referire la cele reglementate de art. 91 alin. 4 lit. a) şi b) din Legea 215/2001) să promoveze în cadrul CJ Cluj un proiect de hotărâre şi să voteze favorabil o Hotărâre de Consiliu Judeţean, prin care să se aprobe în favoarea societăţii U.H.& P.SRL în cadrul contractului de concesiune derulat cu CJ Cluj, realizarea unei parcări long term pentru 108 locuri în incinta Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj-Napoca, sumă din care la data de 17.04.2014 a primit efectiv 5.000 euro.

În fine, se arată că inculpatul D.G.R. în calitate de director de dezvoltare al SC U.G.SA, la data de 9 aprilie 2014 a promis inculpaţilor P.I., consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean Cluj şi U.H.D., preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj suma de 20.000 euro, câte 10.000 euro pentru fiecare din cei doi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Cluj, pentru ca în exercitarea atribuţiilor şi prerogativelor funcţiei elective aceştia să promoveze în cadrul CJ Cluj un proiect de hotărâre şi să voteze favorabil o Hotărâre de Consiliu Judeţean, prin care să se aprobe în favoarea societăţii U.H.& P.SRL în cadrul contractului de concesiune derulat cu CJ Cluj, realizarea unei parcări long term pentru 108 locuri în incinta Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj-Napoca, sumă din care la data de 17.04.2014 a remis efectiv câte 5.000 euro pentru fiecare.

În faza de urmărire penală au fost administrate următoarele probe şi mijloace de probă:

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

În baza acestor probe şi mijloace de probă, parchetul a reţinut următoarea stare de fapt:

Investigaţiile penale din prezenta cauză vizează modul în care preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, inculpatul U.H.D., după preluarea funcţiei elective în iunie 2012, şi-a construit în jurul său un grup de interese în care a cooptat oameni de afaceri, reprezentanţi ai unor regii din subordinea CJ Cluj sau chiar consilieri judeţeni, pentru ca, în urmărirea intereselor de grup, exclusiv financiare, să direcţioneze resursele bugetare de o manieră în care fiecare din cei cooptaţi în grupul constituit în jurul preşedintelui CJ Cluj să aibă parte de profituri ilicite, prin mecanisme de canalizare a finanţărilor bugetare către societăţile comerciale private, prin eludarea legii, a principiilor transparenţei şi concurenţei loiale, scopul unic fiind acela de obţine foloase materiale necuvenite. Practic, odată ce a ajuns la conducerea instituţiei publice, inculpatul U.H.D. a înţeles că, orice alocare bugetară din partea CJ Cluj se poate constitui într-o sursă de venit ilicit, sens în care a profitat în interes personal fără nicio rezervă.

Astfel, reţine probaţiunea cauzei faptul că, pentru acordarea de contracte sau finanţări ale contractelor în curs, inculpatul U.H.D. a instituit regula „întoarcerii” către sine a unui comision de 10-15% din suma finanţată de la bugetul judeţului. De-a lungul mandatului său, acesta şi-a perfecţionat sistemul de alocare a banilor, condiţionând anterior aprobării bugetului anual, finanţarea proiectelor/contractelor doar în situaţia în care beneficiarii (indiferent dacă aceştia erau edili din comunele judeţului sau reprezentanţi ai unor societăţi comerciale) acceptau întoarcerea comisionului de 10-15%, practic mita ce urma a fi încasată de edilul judeţului, plată ce urma a fi realizată la momentul alocării bugetare.

Potrivit declaraţiei de avere postată pe site-ul Consiliului Judeţean Cluj, inculpatul U.H.D. a declarat pentru anul 2012 venituri medii lunare în sumă de 6.213 lei, probaţiunea realizată în cauză stabilind că, în realitate, preşedintele CJ Cluj, realizează cheltuieli de peste 20.000 lei lunar, resursele financiare ascunse constituind foloasele faptelor de corupţie în care este implicat.

1. Activitatea infracţională desfăşurată pe relaţia inculpaţilor U.H.

D. – P.V..

Societatea S.C.SRL a fost înfiinţată în anul 1993 şi aparţine omului de afaceri P.V., obiectul principal de activitate constând în lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat. În cursul anilor 2006-2010 societatea a încheiat contracte cu primăriile din judeţul Cluj privind realizarea de lucrări de alimentare cu apă, reabilitări de drumuri, podeţe, unităţi de învăţământ, etc. (contract nr. 2930/24.09.2010 încheiat cu Consiliul local al comunei Cîţcău privind Extinderea alimentării cu apă potabilă în comuna Câţcău – sat Muncel, judeţul Cluj” în valoare de 1.600.235,95 lei; Contract de proiectare şi execuţie lucrări nr. 168/25.04.2006, încheiat cu Comuna Iclod – Consiliul Local Iclod privind „Canalizarea localităţilor Iclod, Fundătura şi Livada”, valoarea contractului fiind de 14.147.750,4 lei; Contract de lucrări nr. 1865/09.08.2013 privind Extindere reţea de canalizare în localitatea Fizeşu Gherlii” în valoare de 626.087,17 lei; Contract de execuţie lucrări nr.788 din 27.12.2007, încheiat cu Primăria Comunei Bonţida privind Extindere cu un corp nou de clădire şcoală clasele I-VIII, localitatea Răscruci, comuna Bonţida jud. Cluj” în valoare de 1.212.256,64 lei; Contract de lucrări înregistrat sub nr. 1640/19.08.2009 privind „Asfaltare drumuri şi străzi în comuna Fizeşu Gherlii” în valoare de 5.347.867,28 lei, filele 384-393, vol. III)

Pe parcursul executării contractelor, finanţarea acestora a depins de resursele bugetare alocate atât de la bugetul Consiliului judeţean Cluj în mod direct cât şi de mecanismele de finanţare reglementate prin OUG 28/2013 pentru aprobarea programului naţional de dezvoltare rurală.

Prin OUG 28/2013 Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în cadrul a trei mari programe naţionale („Modernizarea satului românesc”, „Regenerarea urbană a municipiilor şi oraşelor” şi „Infrastructură la nivel judeţean”), alocă anual sume de bani către Consiliile judeţene pentru finanţarea obiectivelor aflate în execuţie sau a unor proiecte noi. Potrivit art. 5 din ordonanţă, beneficiarii programelor sunt unităţile administrativ-teritoriale reprezentate de autorităţile administraţiei publice locale, respectiv comunele, municipiile şi oraşele, inclusiv pentru satele componente ale acestora, judeţele, precum şi unităţile administrativ-teritoriale membre ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară.

În limita fondurilor aprobate anual prin legea bugetului de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice comunică consiliilor judeţene bugetul previzionat pentru fundamentarea propunerilor de finanţare a obiectivelor de investiţii, pentru anul în curs, după care revine Consiliilor judeţene sarcina de a transmite către minister propunerile de alocare a finanţărilor (sumele alocate bugetar fiind întotdeauna inferioare celor necesare pentru finalizarea proiectelor aflate în derulare), cu indicarea concretă a contractelor vizate spre a fi finanţate.

Potrivit art. 4 din OUG 28/2013, în termen de 15 zile de la comunicarea bugetului previzionat, consiliile judeţene, după consultarea autorităţilor administraţiei publice locale, transmit Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice propunerile de finanţare, detaliate pe obiective de investiţii în continuare şi obiective de investiţii noi, pentru anul în curs, pe baza criteriilor de prioritate. În baza acestor propuneri, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice întocmeşte lista finală de obiective propuse spre finanţare, listă care se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice.

În prezenta cauză se reţine că, pentru a obţine finanţarea de la bugetul CJ Cluj pentru contractele aflate în derulare cu mai multe unităţi administrativ teritoriale din judeţul Cluj, respectiv pentru introducerea pe listele cu propunerile adresate Ministerului Dezvoltării în vederea obţinerii finanţărilor, în perioada aprilie 2013-mai 2014 inculpatul U.H.D. a pretins de la inculpatul P.V., remiterea cu titlu de mită a unei sume totale de 693.224 lei, constând într-un procent de 15% din sumele alocate bugetar de CJ Cluj pentru contractele aflate în derulare de către firma S.C.SRL cu mai multe unităţi administrativ teritoriale din judeţul Cluj (primării de comune) şi a căror finanţare era realizată de la bugetul CJ Cluj prin aceste două mecanisme de finanţare. Se reţine că, în perioada aprilie 2013 – mai 2014, din totalul sumei pretinse, inculpatul U.H.D. a primit efectiv de la inculpatul P.V. suma totală de 134.500 lei.

În cursul lunii aprilie 2013 inculpatul P.V., administrator al SC S.C.SRL Iclod a derulat o întâlnire cu preşedintele Consiliului Judeţean Cluj căruia i-a solicitat sprijin privind finanţarea unor lucrări pe care societatea sa le avea în derulare pe raza mai multor comune din judeţul Cluj, contracte din cadrul unor programe de dezvoltare rurală (privind reabilitări de drumuri, podeţe, renovări unităţi de învăţământ, apă canalizare, etc).

Inculpatul U.H.D. a acceptat sprijinirea omului de afaceri, condiţionând aprobarea finanţării de remiterea unui procent de 15% din suma finanţată, fără TVA, pretindere cu care inculpatul P.V. a fost de acord, în condiţiile în care sumele ce urmau să fie plătite din bugetul CJ Cluj prin intermediul primăriilor beneficiare erau semnificative, totalizând peste 4 milioane lei, cei doi au convenit ca direcţionarea alocărilor să se facă treptat,în funcţie de sumele de care instituţia judeţeană urma să beneficieze de la bugetul de stat prin Ministerul Dezvoltării sau din alte resurse.

De asemenea, cei doi au convenit ca mita să fie remisă în tranşe, corelativ la sumele alocate, prin calcularea procentului aplicat la fiecare tranşă de finanţare.

Preşedintele CJ Cluj a impus omului de afaceri ca remiterea banilor să fie realizată prin intermediul consilierului său personal, martorul P.R.M., sens în care i-a pus pe cei doi în legătură şi i-a comunicat consilierului său ce avea de făcut.

Astfel, la scurtă vreme, tot în luna aprilie 2013, inculpatul P.V. a efectuat o nouă deplasare la sediul CJ Cluj şi, după o scurtă întrevedere cu preşedintele consiliului, acesta 1-a chemat pe martorul P.R.M.şi i-a cerut să-1 însoţească pe omul de afaceri. În aceste împrejurări a avut loc prima remitere de bani din partea inculpatului P.V. către preşedintele CJ Cluj, inculpatul U.H.D., suma remisă ca mită fiind în cuantum de 40.000 lei.

Potrivit celor promise, la data de 31 mai 2013, sub semnătura preşedintelui U.H.D., Consiliul Judeţean Cluj a trimis Ministerului Dezvoltării adresa nr. 10014/31.05.2013 (fila 1, vol.III) privind Propunerea de alocare bugetară pentru finanţarea în continuare a unor lucrări prin OUG 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare rurală, în lista ataşată (anexa 3, filele 14-16, vol.III) regăsindu-se şi lucrările contractate de SC S.C.SRL. Aşadar, preşedintele CJ Cluj a inclus pe lista beneficiarilor, primăriile Fizeşul Gherlii (pentru proiectul „Sistem de canalizare”) şi Cîţcău (pentru proiectul Extinderea alimentării cu apă potabilă în comuna Cîţcău – sat Muncel, judeţul Cluj”), respectiv contractele pe care aceste primării le aveau în derulare cu SC S.C.SRL pentru care a solicitat alocarea sumelor de 1.175.000 lei şi, respectiv, 200.000 lei, în detrimentul proiectelor derulate de alte comunităţi locale de la sate. În baza acestor propuneri sumele au fost alocate, potrivit art. 9 alin 6 din OG 28/2013 prin ordin de ministru emis de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (ordinul nr. 2001/2013).

A doua alocare bugetară survenită în anul 2013 tot în temeiul OUG 28/2013 a avut loc în octombrie 2013, când societatea S.C.SRL a fost vizată prin adresa CJ Cluj nr. 18242/17.10.2013 (fila 24, vol.III) prin alocările în sume de: 846.000 lei la comuna Cîţcău (pentru proiectul Extinderea alimentării cu apă potabilă în comuna Cîţcău – sat Muncel, judeţul Cluj”), 535.000 lei la comuna Iclod (pentru proiectul Sistem de canalizare în localitatea Iclod şi Livada”) şi 418.000 lei la comuna Fizeşul Gherlii (pentru proiectul „Sistem de canalizare în localitatea Fizeşul Gherlii”) -filele 27-29, vol.III.

Aşadar, pentru anul 2013, urmare a demersurilor efectuate asupra preşedintelui CJ Cluj, prin mecanismul de alocare bugetară reglementat prin OUG 28/2013, SC S.C.a beneficiat de suma totală de 3.174.000 lei. Aferent acestei sume, potrivit celor promise, inculpatul P.V. urma să remită preşedintelui CJ Cluj, cu titlu de mită, suma totală de 476.100 lei (calculată la un procent de 15%).

În perioada ce a urmat după stabilirea înţelegerii şi prima remitere a sumei de 40.000 lei, care a avut loc în luna aprilie 2013, inculpatul P.V. 1-a contactat pe martorul P.R.M.în mai multe rânduri şi a solicitat acestuia ca, pentru protejarea ilicitului în care era angrenat, întâlnirile să aibă loc numai la sediul firmei sale din Iclod. În această locaţie, în perioada mai 2013 – februarie 2014, inculpatul P.V. a remis preşedintelui CJ Cluj prin intermediul lui P.R.M., suma totală de 74.500 lei, după cum urmează: la data de 23 mai 2013 suma de 5.000 lei, la data de 24 mai 2013 suma de 5.000 lei, la data de 3 iunie 2013 suma de 5.000 lei, la data de 6 iunie suma de 4.500 lei, la data de 5 septembrie 2013 suma de 5.000 lei, la data de 9 ianuarie 2014 suma de 30.000 lei, la data de 20 ianuarie 2014 suma de 10.000 lei şi la data de 24 februarie 2014 suma de 2.200 euro (echivalent a 10.000 lei).

Faţă de nivelul sumelor alocate şi cuantumul negociat al mitei, la finele lunii februarie 2014, în mod evident inculpatul P.V. era restant la plata tranşelor mitei cu aproape 300.000 lei. De altfel, inculpatul P.V. a încercat să negocieze cu inculpatul U.H. reducerea comisionului de la 15% la 10%, apreciind că nu va face faţă plăţilor tranşelor de mită ce vor urma. Negocierea a rămas fără rezultat.

La data de 21 martie 2014 inculpatul P.V. 1-a contactat pe martorul P.R.M. căruia i-a cerut o întâlnire ce s-a derulat în restaurantul „Fabrica de Bere” din Cluj Napoca. Cu prilejul discuţiei purtate, ce a fost înregistrată ambiental, inculpatul P.V. a cerut de la interlocutor detalii privind felul în care vor avea alocările bugetare în anul în curs. Totodată, acesta a promis remiterea sumei de 10.000 lei către preşedintele CJ Cluj şi a cerut consilierului acestuia să-i transmită că va menţine promisiunea de plată în procent de 15% din sumele alocate dacă va beneficia de alocări integrale şi nu de plăţi parţiale ale contractelor:

…………

P.V. – Mă, spune-i la H., ascultă ce îţi spun eu, că dacă se mişcă lucrurile rapid si ăsta, mă ocup în avans de tăt…

P.R.M.-Da

P.V. – .. ..neinteligibil… îmi bag pu…,de socoteala asta tăt ce trebe, numa să apuc la prima decontare, înţelegi? După aia le „băgăm” noi pe facturi, ştii ce zic….” (filele 326-337, vol. IV)

Pe parcursul discuţiei purtate, inculpatul P.V. a admis că este restant la remiterea tranşelor mitei convenite, restanţă pe care o justifică de circuitul foarte anevoios al banilor, sub nivelul său de aşteptare, însă s-a arătat decis să achite toate restanţele potrivit promisiunii sale. Acesta a subliniat că este o persoană de încredere şi că, dacă vreodată va fi chestionat despre înţelegerile convenite cu preşedintele CJ Cluj nu va recunoaşte nimic:

………..

P.V. – Doamne fereşte, eu să mă tai cu drujba că nu zic nimica. Înţelegi ce îţi spun? (fila 330, vol.IV)

Un alt aspect atins în cadrul discuţiei s-a referit la finanţarea unui contract derulat de SC S.C.SRL în comuna Bonţida, privind reabilitarea unei Şcoli (Liceul tehnologic Răscruci), finanţare care era vizată de omul de afaceri şi despre care interlocutorul 1-a asigurat că era în vizorul preşedintelui CJ Cluj, ea urmând a intra pe lista obiectivelor propuse la finanţare printr-un alt mecanism de finanţare, respectiv prin nominalizarea unor sume constituite din cota de 20% din impozitul pe venit, din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, în proxima şedinţă de consiliu, programată pentru data de 28 martie 2014.

Cu prilejul discuţiei purtate la data de 21 martie 2014 inculpatul P.V. a promis că va remite pentru preşedintele CJ Cluj suma de 10.000 lei în data de 25 martie 2014, sens în care a convenit cu martorul P.R.M.că vor proceda ca de obicei, întâlnirea urmând a avea loc la Iclod. Remiterea nu a mai avut loc deoarece inculpatul P.V. a renunţat la orice formă de contact cu consilierul preşedintelui. Explicaţia acestei conduite rezidă în forma extrem de ridicată de precauţie manifestată de inculpatul P.V. care a aflat de existenţa unei investigaţii penale derulate de Direcţia Naţională Anticorupţie ce-1 viza pe martorul P.R., context în care a sistat orice legătură cu acesta.

La data de 28 martie 2014 a avut loc şedinţa Consiliului Judeţean Cluj în care a fost adoptată Hotărârea CJ 95 privind nominalizarea unor sume constituite din cota de 20% din impozitul pe venit, din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, precum şi din sumele reţinute ca urmare a aplicării gradului de necolectare a impozitelor şi taxelor locale, pe unităţi administrativ-teritoriale, în anul 2014, între sumele votate fiind cuprinsă şi suma de 902.497 lei repartizată Unităţii Administrativ Teritoriale a comunei Bonţida, destinată finalizării contractului derulat între S.C.SRL şi Primăria Bonţida, având ca obiectiv finalizare corp nou Liceul Tehnologic Răscruci” precum şi suma de 545.000 lei repartizată Unităţii Administrativ Teritoriale a comunei Fizeşul Gherlii, destinată plăţii arieratelor pentru contractul de Asfaltare drumuri şi străzi comunale-arierate „ derulat tot de SC S.C.SRL (filele 55-70, vol.III)

După alocarea banilor şi în lipsa oricărei reacţii din partea inculpatului P.V. (care înregistra restanţe mari la plata tranşelor din mita promisă aferentă procentului convenit pe alocările bugetare anterioare şi care nu mai plătise ritmic după cum era aşteptat, ultima remitere fiind efectuată în februarie 2014), inculpatul U.H.D. l-a contactat pe inculpatul P.V. în seara de 5 mai 2014 şi a fixat cu acesta o întâlnire pentru a doua zi dimineaţă. În dimineaţa de 6 mai 2014, în jurul orei 09,30 omul de afaceri s-a deplasat la sediul CJ Cluj unde a avut o scurtă întrevedere cu preşedintele CJ (pe care anterior 1-a contactat telefonic). Întâlnirea a fost fixată prin mijloace de supraveghere operativă, la dosar fiind ataşate planşele foto. (filele 398-402, vol.IV)

Anterior acestei întrevederi, la data de 25 aprilie 2014, preşedintele CJ Cluj a cerut de la consilierul său P.R.M.date concrete privind cuantumul mitei datorate de omul de afaceri, suma plătită de acesta până în prezent, şi i-a cerut să-i reamintească exact detalii legate de obiectivele finanţate pe anul în curs şi comunele beneficiare ale fondurilor unde activităţile sunt desfăşurate de firmele inculpatului P.. Cu prilejul discuţiei, inculpatul U.H.D. a recunoscut că omul de afaceri i-a remis până la acea dată o sumă de peste 100.000 lei şi, după ce a verificat calculul şi evidenţa consilierului său, ţinute în format electronic într-un tabel, a concluzionat că, potrivit înţelegerii stabilite cu omul de afaceri mai avea de primit cu titlu de mită suma de cea. 300.000 lei:

P.R.M.: Deci ai avut aşa, în 2012 arierate Ia Fizeş, 1200, în 2013 la Câţcău OG 28, 200, la Fizeş 1000 şi aşa…

U.H.D.: Da.

P.R.M.: La arie….OG 28 a doua tură, la Câţcău atâta…

U.H.D.: Astea s-au încasat deja.

U.H.D.: Bun, şi el o dat…

P.R.M.: El o plătit…

U.H.D.: Şi total cât îi? îmi spunea că …un miliard si ceva până la urmă.

P.R.M.: El o plătit un miliard…

U.H.D.: Da.

P.R.M.: O sută până acuma.

U.H.D.: Bun, deci îi…

P.R.M.: Şi mai are …

U.H.D.: Deci trei.

P.R.M.: Aproape trei.

U.H.D.: Cu varianta 10 ? Cu varianta 10?

……………..”(filele 363-364, vol.IV)

De asemenea, este de remarcat faptul că, în vederea discuţiei cu P.V. preşedintele CJ Cluj şi-a făcut bine temele, deoarece contactarea omului de afaceri a avut loc numai după o prealabilă verificare efectuată de inculpatul U.H.D. la primarii din comunele Bonţida şi Fizeşul Gherlii, pe care i-a sunat în seara de 14 aprilie 2014 pentru a confirma că au făcut demersurile pe lângă autorităţile fiscale pentru intrarea banilor în cont potrivit alocării de la Consiliul Judeţean Cluj prin HCJ nr. 95/2014.

Astfel, în seara de 14.04.2014, la ora 19, 30, inculpatul U.H.D. 1-a contactat telefonic pe numitul C.A.E., primar al comunei Bonţida pe care 1-a chestionat asupra demersurilor efectuate pentru încasarea sumelor de bani alocate pentru renovarea şcolii din comună, proiect aflat în derulare cu firma S. aparţinând inculpatul P.V., banii fiind destinaţi plăţilor către această societate:

U. H.: Domn primar.

C.A.E.: Să trăiţi domn preşedinte!

U. H.: Ce faceţi? Ai făcut cerere la finanţe să-ţi dea banii luna asta?

C.A.E.: Am făcut cerere, sigur că da, am si vorbit la finanţe.

U. H.: Ai şi făcut deja? Pe ce sume ai cerut?

C.A.E.: Şcoala,

U. H.: Şcoala? Aia cât îi? 900 mii, da. No bine, bine …..”

(fila 371, vol. III)

În aceeaşi seara, la ora 19,32, inculpatul U.H.D. 1-a apelat şi pe numitul M.I., primar al comunei Fizeşul Gherlii, pe care 1-a chestionat asupra demersurilor efectuate pentru încasarea sumelor de bani alocate pentru contractul pe Sistemul de canalizare, contract de asemenea derulat cu firma S.C.SRL:

U. H.: Domn primar, U..

M.I.: Cu respect domnule preşedinte!

U. H.: Aţi făcut cerere la finanţe pentru banii ăia care vi i-am acordat?

M.I.: Ce să fac?

U. H.: Cerere la finanţe pentru banii care vi i-am acordat.

M.I.: Da. cred că o făcut,

U. H.: Nu cred, că aici nu mere cu cred.

M.I.: No bine. Pentru ăia 10?

U. H.: Ce 10?

M.I.: Sau cât e?

U. H.: Care ti i-am alocat mă! Tu vorbeşti cu mine sau vorbeşti cu alţii? Ai făcut cerere la finanţe pentru banii care ti i-am dat?

M.I.: Da, o făcut contabila.

U. H.: Sigur?

M.I.: Eu aşa ştiu că o făcut si o dus-o la Cluj,

U. H.: Nu aşa, sun-o acuma să vezi dacă o făcut cerere si dacă nu să facă cerere mâine dimineaţă dacă vrei să intri în prima transă.

M.I.: Mâine îs în Cluj.

U. H.: Nu tu. să fie hârtiile. Faci ce vrei ” (filele 371-373, vol. III)

Cum primarul comunei Fizeşul Gherlii nu a fost convingător în discuţia purtată, inculpatul U.H.D. i-a cerut să sune contabila primăriei şi să afle dacă s-a ocupat de întocmirea formalităţilor pentru obţinerea banilor, astfel că, în aceeaşi seară, numitul M.I. a revenit şi 1-a apelat pe inculpat, confirmând că demersurile au fost făcute, împrejurare care 1-a mulţumit pe preşedintele CJ Cluj:

U. H.: Zi primare, cum îi?

M.I.: E în regulă, pentru staţie am făcut cererea.

U. H.: E făcută cererea. Bun. Bine, aia-i important.

M.I. Am făcut-o aia, nu-i nici o problemă. Că aşa m-aţi luat de tare că m-am pierdut!

U. H.: Te-am luat tare că trebuie să le ştii, la orice… zi si

noapte!

M.I.: Bine, am făcut aia, că m-aţi luat tare şi eram prin N.. Deci am făcut-o, e la d-1 C., e depusă, totul e OK.

U. H.: Bine mulţam fain! Sănătate! …. „(fila 373,vol.III)

Relevant este faptul că, deşi prin HCJ 95/2014 au fost alocate fonduri către 22 de comune (aşa cum rezultă din anexa hotărârii de CJ nr. 95/28.03.2014, filele 57-70, vol.III), inculpatul U.H.D. s-a arătat interesat numai de cele două comune unde avea în derulare contracte firma S., pentru care, în mod evident, inculpatul avea un interes ce consta în obţinerea pentru sine de foloase necuvenite, încasarea acelor sume alocate bugetar constituindu-se în premise clare pentru intrarea în posesia mitei promise de inculpatul P.V..

Aşadar, având toate datele necesare, care îi erau favorabile (în condiţiile în care el respectase partea sa de înţelegere) la întâlnirea din data de 6 mai 2014, inculpatul U.H.D. i-a cerut inculpatului P.V. ca la data de 10 mai 2014 (când cei doi urmau să participe la aceeaşi nuntă) să-i fie remisă suma de 25.000 lei, solicitare cu care omul de afaceri a fost de acord. Suma de bani pretinsă de preşedintele CJ Cluj a fost comunicată de acesta consilierului său în cadrul unei discuţii purtate în data de 8 mai 2014.

Ulterior, la data de 13 mai 2014, suspectul U.H.D. s-a întâlnit cu martorul P.R.M.în parcarea de la Univers T şi în discuţia purtată i-a comunicat acestuia că a primit de la inculpatul P.V. suma de 20.000 lei şi i-a cerut să noteze cuantumul primit pentru a ţine în continuare evidenţa mitei datorate şi a celei încasate, consecU.v cu evidenţierea alocărilor bugetare, alocări ce constituiau baza de calcul a mitei datorate:

U.H.D.: V. mi-o dat 20 de mii, deci să-ţi notezi în chestia…20 de mii.

P.R.M. Pa, asta vroiam să te întreb, câţi ti-o dat ca să ştiu să-mi notez. Ţin evidenta totuşi.

U.H.D.: Da….”(fila 367 vol. IV)

Audiat fiind, inculpatul U.H.D. a negat că ar fi primit vreo sumă de la bani de la inculpatul P.V., cu excepţia sumei de 20.000 lei primită în data de 10 mai 2014 despre care a afirmat că a fost o „sponsorizare” pentru campania electorală aflată în derulare, sumă de bani pentru care nu a întocmit niciun fel de acte. La rândul său, inculpatul P.V. a negat orice remitere de bani către preşedintele CJ Cluj, cu orice titlu.

Parchetul a apreciat în actul de sesizare că poziţiile exprimate de cei doi inculpaţi sunt totalmente înlăturate de probele de la dosar care reflectă o altă stare de fapt, surprinzând realele înţelegeri dintre ei, anume că inculpatul P.V. se folosea de preşedintele CJ Cluj pentru a obţine alocările bugetare necesare plăţilor pentru contractele pe care firma sa le avea în derulare, în schimbul acestor alocări fiind remise sume de bani cu titlu de mită. La fel, s-a concluzionat că probele de la dosar confirmă fără dubiu faptul că mita era calculată procentual, prin aplicarea unei cote de 15% la sumele alocate bugetar, iar remiterea acesteia avea loc în tranşe, de câte ori firma inculpatului P.V. beneficia de acest fel de resurse bugetare alocate.

Împrejurările reţinute în starea de fapt prezentată sunt deplin confirmate prin depoziţia martorului P.R.M.care a arătat că, prin intermediul său, şi la solicitarea impusă de preşedintele Consiliului Judeţean Cluj inculpatul U.H.D., în perioada aprilie 2013- februarie 2014, a primit de la inculpatul P.V. suma totală de 114.500 lei:

„La finele lunii martie – început de aprilie 2013 am avut o întâlnire cu numitul P.V., patronul firmei S.C.SRL care a trimis prin intermediul meu suma de 40.000 lei pentru preşedintele U. H.. Nu mai reţin împrejurările în care am intrat în contact cu acesta pentru remiterea de bani pentru preşedinte, însă ştiu că l-am văzut pe la CJ pentru discuţii cu U. H..

Anterior remiterii sumei de 40.000 lei către preşedinte, cunosc faptul că P.V. a purtat cu preşedintele mai multe negocieri, acesta având sume de recuperat pe firma sa de la primării din judeţ unde avea contracte finalizate sau în derulare. Preşedintele mi-a comunicat faptul că a ajuns la o înţelegere cu P.V. în urma căreia acesta urma să remită un comision de 15% din suma fără TVA ce urma să o încaseze de la CJ Cluj prin primării, inclusiv pentru arierate, îmi amintesc că firma lui P. avea arierate de 1,2 milioane lei la Fizeşul Gherlei, lucrări în valoare de 200.000 lei la Cîţcău. Am discutat aceste amănunte cu preşedintele deoarece el a spus că e important să ştiu pentru a face exact calculul sumelor ce trebuia să le încaseze el ca şi „comision” (declaraţie martor P.R.M., filele 131-150, vol.II)

Acelaşi martor a arătat că, în vederea consemnării sumelor de bani primite de preşedintele CJ Cluj a ţinut o evidenţă electronică în laptopul său personal, evidenţă de care se folosea atât la notarea sumelor primite de inculpat prin intermediul său cât şi pentru cheltuielile, destinaţia ce era acordată acestor bani de către inculpat. Astfel, martorul a arătat că, în mod curent, el era cel care se ocupa de plata facturilor de întreţinere de la casa inculpatului U. H., de plata ratelor de credit ale mamei inculpatului, credit acordat de Banca Transilvania (unde acesta depunea lunar sume cuprinse între 3000 lei şi 30.000 lei), de cheltuielile legate de ridicarea unei cabane la Tarniţa, precum şi orice alte cheltuieli dispuse de inculpat.

În cursul lunii martie 2014 P.R.M.a fost suspectat de fapte de corupţie, el fiind audiat într-o cauză a Direcţiei Naţionale Anticorupţie. În acest context, pentru a se proteja, inculpatul U.H.D. a cerut martorului să „scape” de laptopul pe care ţinea evidenţa mitei primite de preşedintele CJ Cluj, să-1 distrugă, împrejurare cu care martorul a fost de acord. Sistemul informatic a fost însă recuperat la dosarul cauzei, el fiind predat procurorului de caz de o persoană căreia i s-a acordat statut de martor ameninţat. Percheziţia informatică efectuată autorizat asupra hardului a scos la iveală un întreg şir de mite, toate destinate inculpatului U.H.D., sumele de bani fiind primite după data când inculpatul a intrat în exercitarea funcţiei elective câştigate urmare alegerilor din iunie 2012. Evidenţa respectivă, ţinută în format excel într-un document denumit „evb”, era protejată de o parolă, documentul fiind decriptat de specialistul IT delegat să efectueze procedural percheziţia informatică.(filele 270-325, vol.IV)

Punctual, în ce priveşte relaţia cu inculpatul P.V., evidenţa extrasă din conţinutul calculatorului consemnează exact sumele şi datele indicate de martorul P.R. cu prilejul audierii sale. Realitatea acestor consemnări este valorizată şi susţinută prin coroborarea datelor indicate în calculator şi în ce priveşte sumele de bani depuse în contul mamei inculpatului U.H. pentru achitarea ratelor bancare aferente creditului acordat de Banca Transilvania. Astfel, spre exemplu, după ce la data de 9 ianuarie 2014 inculpatul U.H.D. a primit de la inculpatul P.V. suma de 30.000 lei, la data de 14.01.2014 în contul mamei lui U.H.a intrat suma de 20.000 lei, ca plată rată credit, împrejurare confirmată şi prin extrasul de cont obţinut la dosar cu încuviinţarea prealabilă a judecătorului de drepturi şi libertăţi. Tot din sumele primite cu titlu de mită a fost plătită de martorul P.R.M.şi rata de 15.000 lei din data de 18.12.2013 în contul aceluiaşi credit luat de la Banca Transilvania sau la data de 10.02.2014 când a plătit suma de 3.600 lei. (filele 25-28, 64-70, vol.IV)

La fel, martorul P.R. gestiona şi cheltuielile generate de edificarea cabanei de la munte a inculpatului U.H.D., cabană ridicată de martorul F.M. care, audiat fiind a confirmat primirea sumelor de bani exclusiv de la martorul P.R., persoană cu care însuşi inculpatul i-a cerut să ţină legătura pentru toate demersurile necesare, achiziţii materiale, plăţi muncitori, etc.(filele 296-302, vol. II) Potrivit evidenţei extrase din calculator pentru edificarea cabanei s-au cheltuit peste 41.000 de euro, din această sumă costurile aferente activităţilor realizate cu martorul F.M., în perioada 2012-2013, fiind de aproximativ 26.000-28.000 de euro, aşa cum însuşi martorul a arătat.

În susţinerea afirmaţiilor sale, martorul F.M. a arătat că toate cheltuielile aferente construirii cabanei au fost evidenţiate de el într-o agendă, unde a notat explicaţii detaliate ale destinaţiei sumelor de bani şi că, de asemenea, a păstrat toate bonurile fiscale de achiziţii materiale. Aceste documente au fost predate de martor la data de 10 iunie 2014, ele fiind consemnate în procesul verbal încheiat cu ocazia predării actelor. Agenda, facturile fiscale şi bonurile au fost anexate la dosar într-un plic sigilat cu sigiliul PNA 218.

De altfel, din evidenţa din calculator rezultă că, într-adevăr, începând cu toamna anului 2012, sistematic, sume de bani din cele gestionate de martorul P.R.M., au primit destinaţia de cheltuieli pentru nevoile de ridicare a cabanei şi apoi de dotare a acesteia. Arătăm că în perioada 2 octombrie 2012- 16 ianuarie 2014, a fost cheltuită potrivit evidenţei electronice suma totală de 181.767 lei – echivalent a peste 41.000 de euro (pentru plata taxelor obţinerii actelor, avizelor, autorizaţiei, manoperă, cărămidă, geamuri termopan, betoane, instalaţii electrice, faianţă, scară interioară, corpuri de iluminat, saltele, aşternuturi de pat, perne, calorifere, chiuvete, pervaze, covoraşe, aspirator, cuptor electric, cafetieră, etc).

O altă destinaţie dată de inculpatul U.H.D. sumelor primite cu titlu de mită a fost de finanţare/creditare a societăţii V.E.C.deţinută de fosta sa soţie. Astfel, aşa cum arată martorii P.R.M.şi C.A.- contabila firmei, P.R. remitea lunar suma de 7.000 lei către martora C.A.. Potrivit mărturiei acesteia, în perioada decembrie 2012-decembrie 2013, sumele necesare achitării tuturor taxelor şi cheltuielilor din cadrul societăţii V., care se ridicau la 7.000 lei lunar, erau primite exclusiv de la martorul P.R.M.. Aceste sume se regăsesc atât în evidenţa laptopului percheziţionat informatic cât şi în extrasele de cont ale societăţii V.U.C., ele fiind destinate plăţii ratelor de leasing ale maşinii achiziţionate pe firmă, a ratelor la asigurarea casco, şi a celorlalte cheltuieli aferente taxelor şi impozitelor. Potrivit evidenţei din calculator, în perioada aprilie 2013-decembrie 2013 P.R. a remis contabilei C.A.suma totală de 51.700 lei (echivalent a 11.750 euro) pentru ca aceşti bani să fie depuşi în numerar în contul societăţii V.E.C.în vederea plăţii diverselor cheltuieli ale firmei. Notările din evidenţa electronică rezultată la percheziţia informatică se coroborează la detaliu cu evidenţa din extrasul de cont al SC V.E.C.SRL comunicat la dosar de Banca Transilvania.

Astfel, în luna aprilie 2014 din tabelul – document denumit „evb” rezultă că au fost remişi contabilei V. 7.000 lei, sumă care a şi fost depusă dea aceasta în contul societăţii cu explicaţia „depunere numerar” – fila 221, vol. IV. La fel, în luna mai 2013, suma de 7.000 lei evidenţiată de martorul P.R. în calculatorul său se regăseşte în extrasul de cont al societăţii unde se arată că aceeaşi contabilă C.A.a depus suma de 7.000 lei – fila 223, vol.IV. În luna iunie 2013 martorul P.R. a remis contabilei numai 5.000 lei şi exact această sumă se regăseşte depusă în contul societăţii V., fila 225, vol.IV. În lunile următoare regăsim câte 7.000 lei (filele 227 şi 229, vol.IV) după care, în septembrie 2013, potrivit evidenţei calculatorului au fost remişi doar 6.000 lei, confirmat din nou de extrasul de cont: fila 231, vol.IV. În luna octombrie 2013 mai regăsim în tabelul martorului P.R. suma de 7.000 lei iar în noiembrie 2013 suma de 5.000 lei, aceste două sume având corespondenţă exactă în extrasul de cont al societăţii V., filele 233 şi 235 vol.IV.

Din aceeaşi evidenţă tabelară rezultă că din banii primiţi ilicit de inculpatul U.H.D. au fost plătite şi taxe ale inculpatului la asociaţia de vânători, anvelope pentru maşinile acestuia, carburant, diverse reparaţii la maşini, bilete de avion pentru vacanţe, asigurări medicale de vacanţă, şi altele.

Suplimentar, se arată că, însuşi inculpatul, U.H.D. a confirmat existenţa acestei evidenţe a sumelor primite cu titlu de mită, confirmare survenită cu prilejul discuţiei purtate cu martorul P.R.M.la data de 13 mai 2014, când i-a cerut acestuia „să noteze la el acolo” suma de 20.000 lei pe care inculpatul o primise cu câteva zile anterior de la inculpatul P.V.. Astfel, prin această discuţie, inculpatul U.H.nu doar că a recunoscut faptul că ştia că există respectiva evidenţă care era necesară pentru a şti cât mai are de „încasat”, dar prin cererea sa ca cei 20.000 de lei să fie notaţi tocmai în acea evidenţă, denotă fără dubiu că banii primiţi de la inculpatul P.V. nu reprezentau sponsorizare pentru campania electorală, că erau bani primiţi ca mită, în acel tabel fiind inserate toate mitele anterior primite de inculpat.(fila 367, vol.IV)

Aşadar, s-a constatat că, deşi inculpatul U.H.D. realiza din veniturile licite (indemnizaţia de preşedinte al CJ Cluj şi dividende din cadrul unei societăţi comerciale) suma lunară de cea 6.000 lei, acesta cheltuia, tot lunar, sume cu mult peste posibilităţile sale financiare, fiind evident că, toate aceste resurse proveneau de fapt din fapte de corupţie.

De altfel, în acest sens este foarte grăitoare declaraţia martorului P.R. care a arătat cu titlu de exemplu felul în care a dispus inculpatul U.H.D. cheltuirea unei tranşe de 20.000 lei primită ca mită:

„…. Exemplificativ asupra cheltuielilor lunare ale lui U.H.pe care eu le gestionam şi le achitam din sumele de bani primite de la diverşi oameni de afaceri pentru el arăt următoarele împrejurări din datele notate de mine în evidenţa ce am ţinut-o în acest sens: după ce în 05.10.2013 am primi suma de 20.000 lei de la B.I. pentru preşedintele U., în aceeaşi zi am achitat numitului C.M. suma de 6000 lei, la data de 07.10.2013 am dat contabilei de la V. suma de 7000 lei, tot în aceiaşi zi am plătit rata la bancă pe numele lui U.R. în sumă de 6000 lei iar în data de 09.10.2013 i-am dat preşedintelui U. în mână suma de 1000 lei pentru diverse cheltuieli. Astfel că, în decurs de 5 zile am cheltuit întreaga sumă de 20.000 lei anterior primită…..”.

În faza de urmărire penală, la data de 27 mai 2014, inculpatul P.V. a arătat că nu recunoaşte învinuirile care i se aduc , deoarece nu a promis şi nu a dat vreo sumă de bani inculpatului U.H.D. iar alocările bugetare de care a beneficiat societatea sa nu s-au datorat acestui inculpat cu care de altfel nu a avut nici un fel de relaţii, întâlnindu-l doar de trei ori în perioada când acesta a ocupat funcţia de preşedinte al C.J. Cluj, şi anume la sfârşitul anului 2013 cu ocazia unei vizite efectuate la C.J. Cluj împreună cu primarul Comunei Bonţida, în urmă cu aproximativ 2 săptămâni cu ocazia unei vizite a acestuia în Comuna Iclod şi de asemenea cu ocazia unei nunţi organizată în 10 mai 2014 la Grand Hotel Italia (vol. 1 u.p. f. 125-127)o. D. H.

Cu ocazia audierii sale în faza cercetării judecătoreşti în data de 22.01.2016 inculpatul P.V. a negat în continuare existenţa vreunei înţelegeri anterioare cu inculpatul U.H.D. privind remiterea către acesta a unui procent de 10 – 15% din sumele alocate firmei sale de Consiliul Judeţean Cluj, susţinând că obiectiv nici nu avea o atare posibilitate raportat la profitul realizat de firma sa de 5% pentru fiecare lucrare. Susţine inculpatul că, fiind membru activ al PNL din anul 2004, a participat la diverse întâlniri de partid unde era coleg atât cu inculpatul U.H.D.cât şi cu martorul P.R.. Afirmă inculpatul că în luna martie 2013 acesta din urmă i-a solicitat o întâlnire care a şi avut loc într-un local situat vizavi de Consiliul Judeţean Cluj, ocazie cu care martorul i-a transmis rugămintea preşedintelui C.J. Cluj de a-i ajuta cu suma de 40.000 lei pentru achitarea unor plăţi restante din campania electorală desfăşurată în anul 2012. Inculpatul P.V. susţine că in aceeaşi zi l-a contactat telefonic pe inculpatul U. stabilind o întâlnire pentru ziua următoare în sediul CJ Cluj unde au discutat despre cei 40.000 lei solicitaţi de martorul P.R. iar în urma asigurărilor date de preşedinte că P.R. este persoana de încredere a acceptat să ii dea aceşti bani la începutul lunii aprilie 2013 cu ocazia unei deplasări a lui P.R. la sediul firmei sale din Iclod. Cu aceeaşi ocazie, inculpatul P.V. a arătat martorului P.R. că este de acord să dea sume mai mici de bani pentru diverse probleme ale partidului, sens în care a recunoscut remiterile despre care se vorbeşte în rechizitoriu datând din perioada 23 mai 2013 – 5 septembrie 2013. A susţinut inculpatul că nu a ţinut o evidenţă a sumelor pe care le-a dat lui P.R. în cursul anului 2013 şi că aceste remiteri au avut loc în condiţiile în care s-au desfăşurat alegeri în cadrul PNL.

Inculpatul P.V. a negat remiterea sumei de 30.000 lei în data de 09.01.2014 , afirmând că la data respectivă societatea nu funcţiona el aflându-se în perioada respectivă în Rădăuţi şi de asemenea, a negat că a achitat , în contextul dat, vreo sumă de bani în euro.

De asemenea a susţinut inculpatul că, cu ocazia unei întâlniri a reprezentanţilor PNL desfăşurată la Pensiunea Alexia din Iclod inculpatul U. i-a cerut să ia legătura cu anumite persoane ce intenţionau să desfăşoare un protest legat de starea unor drumuri din zonă şi de asemenea, i-a cerut suma de 25.000 lei pentru a efectua anumite plăţi legat de campania pentru europarlamentare care se afla în derulare. Deşi nu a acceptat remiterea acestei sume de bani pe loc, cu ocazia participării la o nuntă în 10 mai 2014 a remis inculpatului U. suma de 20.000 lei , sumă despre care afirmă inculpatul P. că i-ar fi solicitat-o şi martorului P.R. undeva la sfârşitul lunii aprilie 2014. Cu ocazia audierii în faţa judecătorului inculpatul P.V. a făcut vorbire despre o deplasare a sa la Consiliul Judeţean Cluj împreună cu Primarul Comunei Câţcău în vederea discutării anumitor aspecte cu inculpatul U.H.D. pe marginea unor modificări legislative, existând zvonul că nu va mai putea obţine finanţare pentru un obiectiv aflat în derulare pe raza comunei Câţcău legat de alimentarea cu apă.

Susţine inculpatul că după ultima alocare bugetară din octombrie 2013 nu a mai remis sume de bani lui P.R., care însă a început să îl contacteze tot mai des, astfel că a acceptat o întâlnire cu acesta în luna martie 2014, întâlnire ce a avut loc la Fabrica de Bere, inculpatul negând că discuţiile care s-au purtat între cei doi şi care au fost redate şi în rechizitoriu ar fi fost în legătură cu alte alocări bugetare sau cu o renegociere a comisionului de la 15 % la 10%, inculpatul susţinând că acestea au fost interpretate în mod tendenţios de către organele judiciare penale, şi că martorul P.R. conducea discuţia într-un sens pe care l-a momentul respectiv nu şi l_a putut explica, inculpatul susţinând totuşi că şi-a manifestat disponibilitatea de a sprijini campania europarlamentară în măsura în care „ar prinde prima decontare”. A mai arătat inculpatul P. că sumele achitate de maniera expusă anterior proveneau din banii proprii obţinuţi din dividende şi că nu a socotit necesar să păstreze o evidenţă a acestora,m susţinând şi faptul că în opinia sa inculpatul U. nu avea nici un fel de atribuţii în alocarea sumelor respective şi că după momentul arestării sale firma S. a beneficiat în continuare de alocări bugetare , în cuantum sporit.

Inculpatul U.H.D. a susţinut în faza de urmărire penală referitor la acuzaţiile privind persoana inculpatului P.V. că nu a pretins acestuia din urmă vreo sumă de bani şi nici nu a condiţionat alocarea finanţării pentru lucrările efectuate de firma acestuia de primirea unor foloase materiale , susţinând că, deşi îl cunoaşte pe acesta din anul 2008 nu a avut o relaţie amicală întâlnindu-se în ultimii doi ani doar de 3 – 4 ori. Susţine că pentru anul 2013 banii erau alocaţi de la minister iar pentru anul 2014 prin HCJ însă niciodată inculpatul P. nu i-a cerut sprijinul în sensul reţinut în actul de sesizare. Recunoaşte primirea sumei de 20.000 lei drept sponsorizare pentru campania electorală din mai 2014, banii fiind oferiţi de inculpatul P. fără vreo solicitare din partea sa (vol. I U.P., f.50-55).

Cu ocazia cercetării judecătoreşti la data de 14 martie 2016, inculpatul U.H.D. a susţinut că are o relaţie de amiciţie cu inculpatul P.V. existând mai multe întâlniri pe linie de partid în perioada 2004-2012 iar după ce a devenit preşedinte al Consiliului Judeţean au existat mai multe întâlniri între ei, existând situaţii în care inculpatul P. îl vizita însoţit de primarii localităţilor unde avea contractate lucrări. Inculpatul susţine că nu a existat vreo întâlnire în aprilie 2013 legat de stabilirea acelui comision de 15%, negând orice discuţie pe marginea acestui subiect. Arată că alocarea sumelor respective presupunea o anumită procedură existând o anumită corespondenţă cu Ministerul dezvoltării însă responsabilitatea derulării acesteia revenea altei persoane din subordinea sa respectiv martorilor C.A. şi C.T. care au declarat că prevederile legale au fost respectate includerea lucrărilor atribuite firmei S. fiind justificată prin faptul că erau lucrări vechi şi nedecontate iar banii cuveniţi se alocau direct primăriilor nu prin intermediul Consiliului Judeţean.

Afirmă inculpatul că nu a avut cunoştinţă despre întâlnirile derulate între inculpatul P.V. şi martorul P.R., după cum nu a cunoscut nici împrejurarea că cel dintâi a avansat celui din urmă anumite sume de bani. Astfel că, în opinia sa, aceste sume au fost pretinse de martorului P.R. în nume propriu şi în interes personal. A arătat inculpatul că nu îşi aminteşte să fi purtat discuţii cu inculpatul P. pe marginea sumei de 40.000 lei însă admite posibilitatea achitării acestei sume „însă pentru partid”. Totodată inculpatul a negat că i-ar fi cerut martorului P.R. să se întâlnească cu inculpat P.V. la Fabrica de Bere şi că sumele alocate prin HCJ nr. 95 erau previzibile, neavând posibilitatea influenţării acestora pentru a favoriza firma S.. În legătură cu procentele de 10 – 20% care apar în înregistrările ambientale a susţinut inculpatul că acestea se referă la o proiecţie sau o simulare pe care ar fi cerut-o martorului P.R. referitor la obiective aflate în derulare într-un număr de 23 de localităţi pentru a cunoaşte la ce nivel s-ar situa alocările viitoare, deşi admite inculpatul că P.R. nu avea vreo calitate în cadrul C.J. Cluj şi nici atribuţii pe linia alocărilor bugetare fiind doar consilierul său personal. În legătură cu discuţiile telefonice purtate cu primarii din Bonţida şi Fizeşul Gherlii, arată inculpatul acestea au avut loc în încercarea sa de a ajuta primăriile respective, care se aflau într-o situaţie critică. Recunoaşte inculpatul U. că la începutul lunii mai 2014 a solicitat inculpatului P. o sponsorizare pentru partid în sumă de 25.000 lei, din care a primit efectiv suma de 20.000 lei, cu ocazia participării la o nuntă în data de 10 mai 2014, sumă pe care a remis-o apoi lui P.R. pentru cheltuieli electorale, cerându-i acestuia să îşi noteze suma respectivă.

A negat inculpatul U. că ar fi avut cunoştinţă despre evidenţa păstrată în laptopul martorului P.R., susţinând că includerea cheltuielilor personale în această evidenţă s-a datorat faptului că martorul P.R. ar fi cheltuit în interes personal anumite sume şi a dorit în acest fel să acopere sumele lipsă. A mai arătat inculpatului că, cu excepţia inculpatului P., nu a mai cerut altor persoane sume de bani cu titlu de sponsorizare.

Martorul C.T.(vol. 3 f. 35-36), angajat în calitate de consilier la Direcţia de Dezvoltare şi Investiţii – Serviciul Lucrări şi Achiziţii Publice din cadrul Consiliului Judeţean Cluj, cu ocazia audierii sale în faza cercetării judecătoreşti a arătat că a avut atribuţii legate de derularea programului de dezvoltare naţional de dezvoltare locală în baza OUG 28/2013 arătând că prin direcţia unde era angajat avea loc derularea programului, alocarea acestor sume realizându-se pe baza un or criterii expres prevăzute în ordonanţă, în opinia martorului fiind respectate metodologia de aplicare a acestuia. A arătat martorul că unităţile administrativ teritoriale făceau propuneri care se înaintau ulterior direcţiei de dezvoltare şi investiţii, iar conducerea consiliului judeţean în urma analizării acestora stabilea alocările de fonduri, acestea fiind ulterior înaintate Ministerului Dezvoltării în vederea finanţării acestor proiecte care finalmente erau aprobate prin ordina al ministrului, contractele în discuţie fiind semnate de minister şi unităţile administrativ teritoriale, plata acestor contracte realizându-se direct de la ministerul dezvoltării către unităţile administrativ teritoriale.

Martorul C.A.S.(vol. 3 f.208-211) a declarat în faţa judecătorului că metodologia de atribuire a sumelor în baza OUG 28/2013 s-a realizat în concret pe criterii politice având loc distribuirea acestor sume în funcţie de formaţiunea politică aflată la putere precizând că primăriile încheiau contractele direct cu ministerul dezvoltării cu excepţia drumurilor judeţene unde se semnau de către consiliul judeţean, plata realizându-se direct de către minister către consiliile locale. A mai arătat martorul că personal a primit lista cu obiectivele propuse şi sumele alocate de la conducerea CJ Cluj, afirmând că inculpatul U. prin propunerile făcute putea influenţa atât cuantumul sumelor alocate cât şi proiectele aprobate, odată ce propunerile astfel cum au plecat de la CJ Cluj astfel au şi fost aprobate. A apreciat martorul că alocarea fondurilor pentru proiectele de canalizare de la Iclod şi Fizeşul Gherlii şi proiectul de alimentare cu apă de la Câţcău se încadrau în prevederile OUG 28/2013, cuprinderea acestor proiecte pe lista de propuneri nefiind realizată în opinia martorului în detrimentul altor proiecte de investiţii. Totodată, martorul a specificat că criteriul politic s-a manifestat la momentul repartizări sumelor alocate la nivelul judeţului Cluj.

Martora S.M.(vol.5 3 f.101) a arătat că are cunoştinţă despre faptul că în perioada anterioară lunii august 2015 existau anumite cereri care ce centraliza la CJ Cluj ulterior fiind înaintate Ministerului Dezvoltării în baza OG 28/2013 cu menţiunea că împărţirea acestor sume nu era atribuţia consiliului judeţean iar ministerul dezvoltării direcţiona sumele alocate primăriilor fără ca acestea să mai treacă prin consiliul judeţean. A mai arătat că inculpatul P. a fost membru activ al PNL iar martorul P.R. era persoana de încredere a inculpatului U. implicat în campaniile electorale din anii 2008 şi 2012 precum şi în campania pentru alegerile europarlamentare fiind persoana care se ocupa de tot ce ţinea de activitatea preşedintelui, ocupându-se şi de colectarea de bani pentru campania electorală din anul 2012.

Martorul C.A.E.(vol. 5 inst. f. 164-166) a arătat în legătură cu propunerile de investiţii în perioada 2013-2014, că la începutul fiecărui an primăriile înaintau CJ Cluj adrese privind alocări de fonduri pentru investiţii în curs sau proiecte noi, firma S. având în derulare anumite contracte cu Primăria Comunei Bonţida, în opinia martorului metodologia prevăzută de OG nr. 28/2013 fiind respectată. În legătură cu discuţia telefonică din data de 14.04.2014 purtată cu inculpatul U. a explicat martorul că a avut loc în contextul în care inculpatul era îngrijorat că vor rămâne fără bani, fiind vorba despre o discuţie singulară deşi inculpatul U. obişnuia să îl mai contacteze telefonic în legătură cu obiective în derulare pe raza comunei Bonţida.

Martorul M.I. (vol. 5 inst. f. 167-168) a declarat în faţa instanţei că în privinţa obiectivelor de pe raza comunei Fizeşul Gherlii au existat colaborări doar cu firma S., fiind efectuate propuneri de finanţare pentru staţia de epurare acesta fiind şi subiectul discuţiei telefonice purtate la 14.04.2014 cu inculpatul U. arătând însă că acest lucru nu se întâmpla în mod obişnuit.

Martorul P.R. (vol. II UP filele 131-145,146-150) cu ocazia audierii in faza de urmărire penală a arătat că la finele lunii martie- începutul lunii aprilie 2013 a avut o întâlnire cu inculpatul P.V., patronul firmei S.C.SRL, care a trimis prin intermediul său, inculpatului U. suma de 40.000 lei. Arată martorul că anterior remiterii acestei sume, între cei doi inculpaţi au avut negocieri, în condiţiile în care inculpatul P. avea sume de recuperat de la primării din judeţ unde avea contracte finalizate sau în derulare, inculpatul U. aducându-i la cunoştinţă faptul că a ajuns la o înţelegere cu inculpatul P.V., în sensul că acesta din urmă să îi remită un comision de 15 % din suma fără TVA, pe care urma să o încaseze, inclusiv pentru arierate, firma S. având arierate de 1,2 milioane lei la Fizeşu-Gherlei şi lucrări în valoare de 200.000 lei la Câţcău. Inculpatul U. i-a atras atenţia martorului asupra evidenţierii cuantumului acestor sume, în vederea realizării unui calcul exact a sumelor ce urmau a fi încasate drept comision. Martorul a precizat că în luna mai 2013 au fost alocate sume de bani pentru lucrări la comunele amintite anterior, iar in luna octombrie 2013 au fost alocate sume aceloraşi comune şi în plus o anumită sumă a fost alocată comunei Iclod.

În continuare, martorul a precizat că, după ce iniţial a primit suma de 40.000 lei, inculpatul P. a achitat şi alte sume, respectiv :în 23.05.2013-5000 lei, 24.05.2013-5000 lei, iunie 2013 suma de 9500 lei, septembrie 2013-suma de 5000 lei, 9 ianuarie 2014 suma de 30.000 lei şi 20 ianuarie 2014 suma de 20.000 lei, ultimele două sume fiind achitate cu ocazia unor întâlniri desfăşurate la sediul din Iclod al firmei S.. Ultima remitere de bani, afirmă martorul ar fi avut loc in data de 24.02.2014 în Iclod, fiind vorba despre suma de 2200 Euro. Martorul P.R. a precizat că în toamna anului 2013 inculpatul P. i-a cerut să transmită inculpatului U. dorinţa sa, în sensul renegocierii comisionului, în vederea reducerii acestuia de la 15% la 10 %, iar în primăvara anului 2014 inculpatul P. a propus plata în avans a unui procent de 15% în momentul alocării banilor prin hotărâre de consiliu. Arată martorul că suma ce urma a fi încasată de inculpatul P. se ridica la 4 milioane lei, comisionul fiind de 400.000 lei, fără TVA. A relatat martorul P.R. despre o întâlnire ce a avut loc în 21.03.2014 cu inculpatul P.V. la localul Fabrica de Bere, ocazie cu care interlocutorul său s-a angajat că va remite inculpatului U. în zilele următoare suma de 10.000 lei, fiind stabilită data de 25 martie 2014 pentru aceasta, însă întâlnirea nu a mai avut loc.

La circa două sau trei săptămâni de la acest moment, inculpatul U. i-a transmis martorului că l-a întâlnit la o înmormântare pe inculpatul P.V., cu care a discutat despre sumele pe care acesta le avea de achitat, însă era interesat de alocările ce urmau să aibă loc de la bugetul CJ Cluj, context în care inculpatul U. i-a cerut detalii cu privire la primăriile unde firma S. avea contracte în derulare sau arierate, această discuţie fiind urmată de o întâlnire în data de 25.04.2014 desfăşurată în grădina casei inculpatului U.. Cu acest prilej, martorul a adus la cunoştinţa inculpatului situaţia exactă a sumelor alocate în 2013 către primăriile Câţcău, Fizeşu-Gherlii şi Iclod în condiţiile în care pentru anul 2014 trecuse deja prin CJ hotărârea de alocare a unor sume de bani pentru primăria comunei Bonţida pentru reabilitarea şcolii. Arată martorul că, din evidenţa prezentată inculpatului U. reieşea că inculpatul P. mai avea de plătit circa 300.000 lei, însă în această sumă nu intra calculul pentru alocările aferente anului 2014. A mai relatat martorul în declaraţia sa, despre o discuţie avută cu inculpatul U. referitoare la o întâlnire a acestuia cu inculpatul P. când cel din urmă a promis că îi va aduce suma de 25.000 lei în ziua de 10.05.2014 cu ocazia participării la o nuntă la Grand Hotel Italia. Ulterior, inculpatul U. i-a relatat că inculpatul P. i-a plătit suma de 20.000 lei şi i-a cerut să o noteze în evidenţa pe care o păstra.

Martorul P.R. a arătat că a fost numit în funcţia de consilier personal al inculpatului U. după alegerea sa ca preşedinte al CJ în iunie 2012, însă a colaborat cu acesta începând cu anul 2004 în mai multe campanii electorale ale PNL fiind manager al acestora printre atribuţiile sale fiind şi primirea unor sume de bani de la diverse persoane cu care inculpatul U. îl punea în legătură. Despre sumele primite şi cheltuite martorul a păstrat o evidenţă, cu referire atât la sumele primite şi U.lizate în campaniile electorale în care a fost implicat inculpatul U., cât şi cu referire la sume primite de acesta de la diverse persoane în afara campaniilor electorale şi care au fost folosite în interesul personal şi exclusiv al acestuia sau al familie sale. Această evidenţă a privit şi sumele de bani pe care martorul P.R. le-a primit direct de la inculpatul P.V. sau sume achitate inculpatului U. ( cum este cazul sumei achitate în 10.05.2014 ), cu precizarea că despre această evidenţă a avut cunoştinţă şi inculpatul U. care, astfel cum rezultă din declaraţia martorului, dorea să fie la curent cu sumele primite de la acesta în vederea realizării unui calcul exact al comisionului pe care inculpatul P. se angajase să îl plătească. A declarat martorul că despre această evidenţă a sumelor primite cu orice titlu l-a informat pe inculpatul U. odată cu finalizarea campaniei electorale în urma căreia acesta a fost ales preşedinte al CJ Cluj, în iunie2012, când i-a şi predat restul de bani rămas necheltuit şi că ulterior acestui moment, a continuat să consemneze sumele de bani primite prin intermediul său de către inculpatul U., evidenţa fiind permanent actualizată. În data de 13.03.2014 martorul a fost audiat la DNA şi a avut loc o percheziţie la biroul său, ocazie cu care calculatorul său personal a fost înlocuit cu un altul al colegei sale I.S. astfel că acesta nu a fost ridicat de organele de poliţie şi că după ce a reintrat în posesia lui în urma unei discuţii cu inculpatul U. căreia i-a precizat că păstra în calculator evidenţele banilor primiţi de el de la oamenii de afaceri şi modul în care au fost cheltuiţi au ajuns la concluzia că este necesară distrugerea hardului respectiv.

În faza cercetării judecătoreşti martorul P.R. ( filele 43-49, vol. III inst.) a declarat că menţine declaraţiile date anterior şi în privinţa relaţiei dintre inculpaţii U. şi P. a arătat că la sfârşitul anului 2012 inculpatul U. i-a comunicat că s-au achitat arierate pentru comunele Câţcău şi Fizeşu-Gherlii unde se efectuaseră lucrări de către firma inculpatului P. şi că are o înţelegere cu acesta în sensul remiterii unui procent de 15% din sumele încasate, fără TVA. Totodată, inculpatul U. i-a cerut să ţină evidenţa sumelor ce s-au plătit firmei S. pentru a se putea calcula procentul ce i se cuvenea. A relatat martorul despre o discuţie avută cu inculpatul P. la începutul anului 2014, acesta din urmă fiind interesat dacă primăriilor unde avea în derulare contracte urmau să li se aloce şi ce sume anume, ocazie cu care s-a plâns că procentul de 15 % este prea mare şi că l-a acceptat deoarece la nivelul anului 2012 arieratele se plăteau direct în contul firmelor respective. În acest context, inculpatul P. i-a cerut să discute cu inculpatul U. despre reducerea comisionului la 10%. În perioada aprilie-mai 2014 inculpatul U. a cerut martorului o evidenţă a sumelor alocate pentru lucrările realizate de firma S. precum şi o evidenţă a sumelor achitate de acesta concluzia fiind că inculpatul P. era restant la plata comisionului, inculpatul U. constatând că a încasat doar un sfert din cât i s-ar fi cuvenit. A precizat martorul că a aflat despre acest comision de 15% în perioada martie 2013. A declarat martorul că întâlnirile la care inculpatul P. achita diverse sume de bani s-au desfăşurat la sediul firmei acestuia din Iclod dar şi în alte locaţii şi că inculpatul U. a confirmat primirea sumei de 20.000 lei, cu ocazia participării la nunta de la Grand Hotel Italia.

Martorul P.R. a precizat în legătură cu plata arieratelor către firmele inculpatului P. că au avut loc astfel de plăţi în anul 2012 şi că fiecare partid avea grija primăriilor în care avea primari, inculpatul P. făcând parte din PNL, asemenea inculpatului U. şi că prioritizarea în alocarea sumelor de la Ministerul Dezvoltării se realiza de către CJ Cluj în funcţie de stadiul efectuării acelor lucrări, respectiv banii veneau direct de la minister în contul primăriilor, însă foarte important, deşi CJ nu direcţiona direct banii către primării, stabilea priorităţile, listele întocmite fiind mai apoi înaintate Ministerului Dezvoltării, ori dacă nu figurai pe aceste liste de priorităţi nu aveai acces la acele fonduri. A precizat martorul că inculpatul P. a început să plătească diverse sume de bani inculpatului U. din luna martie 2013, când nu erau în desfăşurare campanii electorale şi că acesta nu a afirmat niciodată că banii achitaţi în condiţiile menţionate, ar constitui sponsorizări pentru partid. În legătură cu interesul inculpatului P. de a achita sume de bani inculpatului U., martorul a explicat că în unele situaţii CJ Cluj era mecanismul intermediar, iar în alte situaţii ordonatorul principal de credite şi că inculpatul P. avea nevoie de protecţia inculpatului U., deoarece mecanismul de atribuire a sumelor nu era respectat existând o prioritizare politică în direcţionarea acelor sume.

În legătura cu percheziţia ce a avut loc la data de 13 martie 2014 martorul a declarat că după desfăşurarea acestuia, întors la birou a constatat lipsa laptopului personal aflând că inculpatul U. i-ar fi cerut martorului B.S. să îl ascundă şi că în urma unor discuţii avute cu inculpatul U. legat de evidenţele păstrate în acesta au hotărât să îl distrugă, motiv pentru care în data de 15 martie 2014 l-a aruncat în zona barajului din Floreşti. Totodată martorul a confirmat declaraţiile sale anterioare referitoare la destinaţia banilor primiţi în condiţiile expuse anterior respectiv pentru cheltuieli personale ale inculpatului sau familiei acestuia respectiv creditarea firmei V., achitarea de facturi pentru U.lităţi, rate bancare ale mamei inculpatului, cheltuieli privind construcţia şi amenajarea cabanei de la Tarniţa etc. şi că personal nu a beneficiat de nicio sumă de bani dintre cele primite.

Martorul P.R. a confirmat atât întocmirea acelui tabel – document denumit „evb”, cât şi realitatea sumelor de bani obţinute pentru inculpatul U. şi consemnate în acesta şi destinaţia pe care au primit-o sumele respective, modalitatea concretă în care s-au făcut aceste însemnări, ritmicitatea lor şi confirmarea achitării unor sume de bani însemnate de către inculpaţii P.u şi B. (astfel cum se va arăta mai departe) la momentele consemnate, excluzând în opinia instanţei, întocmirea acestui document de către martor după momentul cercetării sale în alte dosare ale DNA, astfel cum s-a susţinut în apărare.

Aşa cum rezultă din cele expuse anterior, nici unul dintre inculpaţi nu recunoaşte comiterea faptelor imputate prin actul de sesizare, însă în opinia instanţei materialul probator administrat pe parcursul procesului penal, confirmă susţinerile din rechizitoriu referitoare la existenţa acelei înţelegeri dintre inculpaţii P.V. şi U.H.D. referitoare la achitarea comisionului de 15 % din sumele alocate pentru plata contractelor derulate de firma S., în schimbul introducerii pe listele cu propuneri adresate Ministerului Dezvoltării a lucrărilor respective.

Apărarea inculpaţilor s-a axat în principal pe faptul că inculpatul U.H.D. nu avea atribuţii directe în alocarea sumelor în baza OUG nr. 28/2013, aceste alocări urmând o metodologie concret stabilită şi că în realitate, sumele achitate de inculpatul P. (şi nerecunoscute de inculpatul U.) ar fi fost date ca şi sponsorizare pentru partid, dar „la cererea martorului P.R.” în opinia inculpatului P., sau în interesul personal al martorului, în opinia inculpatului U..

Este de remarcat faptul că, astfel cum a observat şi martorul P.R., inculpatul P.V. a achitat cea dintâi tranşă, deosebit de consistentă în luna aprilie 2013, fiind vorba despre suma de 40000 lei, într-un moment în care nu era în derulare vreo campanie electorală şi după ce anterior existase o întâlnire recunoscută de inculpaţi, inculpatul P. relatând în faza cercetării judecătoreşti despre o deplasare a sa la Consiliul Judeţean Cluj împreună cu Primarul Comunei Câţcău în vederea discutării anumitor aspecte cu inculpatul U.H.D. pe marginea unor modificări legislative, existând zvonul că nu va mai putea obţine finanţare pentru un obiectiv aflat în derulare pe raza comunei Câţcău legat de alimentarea cu apă.

În opinia noastră, acest zvon provenea din recenta adoptare a OUG nr. 28/10.04.2013, în vigoare din data de 22.04.2013, care a schimbat metodologia alocării fondurilor bugetare, în condiţiile în care anterior sumele necesare pentru realizarea lucrărilor Consiliilor judeţene erau virate direct acestora, OUG 28/2013 stabilind dimpotrivă, că sumele respective erau virate direct bugetelor unităţilor administrativ teritoriale beneficiare, problema identificată cu ocazia întâlnirii dintre cei doi inculpaţi fiind aceea a includerii lucrărilor realizate de firma inculpatului pe lista cu propuneri înaintată Ministerului Dezvoltării.

S-a susţinut constant că inculpatul U.H.D. nu avea atribuţii directe în selectarea lucrărilor ce urmau a fi incluse pe listele de propuneri, deşi în realitate sub aparenta respectare a metodologiei impuse odată cu adoptarea OUG 28/2013, exista astfel cum au declarat martorii P.R. şi C.A.S.o prioritizare politică, fiind alese în mod predilect consilii locale cu primari aparţinând partidului aflat la putere, în cazul inculpatului P.V., membru al PNL de mai mult timp, existând şi cointeresarea materială a inculpatului U.H.D. care a relatat martorului P.R. despre

înţelegerea pe care o avea cu patronul firmei S., care a şi achitat o primă transă semnificativă, tocmai în considerarea sumelor pe care urma să le primească. Martorul C.A. a precizat că listele de propuneri erau aprobate la Ministerul Dezvoltării în forma în care erau înaintate, or faţă de modul de lucru din cadrul CJ Cluj dominat la acel moment de PNL, era evident că întocmirea de o anumită manieră a listei cu propuneri putea avantaja sau nu anumite primării, inculpatul P. preferând calea uşoară a achitării unei sume de bani sub forma unui comision, pentru a-şi asigura concursul necondiţionat al inculpatului U.H.D.. Nu s-a reţinut în actul de sesizare că lucrările neachitate firmei S. şi care au fost vizate de alocările din lunile aprilie 2013 şi octombrie 2013 nu ar fi întrunit criteriile impuse de metodologia descrisă în OUG 28/2013, însă pe fondul incert indus de adoptarea acestor noi reglementări şi de prioritizarea politică existentă, inculpatul P. a acceptat solicitarea preşedintelui CJ Cluj, care a pus mai presus de interesele de partid, propriile interese. În acest fel, se explică ritmicitatea achitării sumelor de bani de către inculpatul P.,deoarece conform declaraţiilor martorului P.R., periodic inculpatul U. îi cerea să ia legătura cu inculpatul P., având în vedere că avea o seamă de cheltuieli lunare care trebuiau onorate.

Martorul C.A. a precizat că personal a primit lista cu obiectivele propuse şi sumele alocate de la conducerea CJ Cluj, afirmând că inculpatul U. prin propunerile făcute putea influenţa atât cuantumul sumelor alocate cât şi proiectele aprobate, odată ce propunerile astfel cum au plecat de la CJ Cluj, astfel au şi fost aprobate.

În acest context, sunt lipsite de consistenţă cele susţinute în apărarea inculpaţilor în sensul că aceste alocări bugetare nu depindeau de preşedintele CJ Cluj, dacă avem în vedere cele susţinute de acest martor, dar şi documentele întocmite şi aflate la dosar şi care atestă faptul că după comunicarea de către Ministerul Dezvoltării a bugetului estimat, consiliile judeţene aveau sarcina de a transmite propunerile de alocare, contractele vizate spre finanţare fiind precis identificate, în ambele alocări vizate de acest dosar fiind validate propunerile făcute de Consiliul judeţean Cluj.

Este real faptul că cea de a doua propunere de alocare de fonduri în cadrul „Programului naţional de dezvoltare locală aprobat prin OUG 28/2013 din luna octombrie 2013, a fost semnată de către vicepreşedintele CJ Cluj O., însă acest aspect nu schimbă cu nimic situaţia, atâta timp cât este o semnătură depusă „pentru preşedintele U.” ceea ce înseamnă că acesta a participat la luarea deciziei însă din motive obiective nu a putut semna adresa de înaintare a propunerilor vizând suplimentarea fondurilor alocate judeţului Cluj pe anul 2013.

Ca atare, în concret inculpatul U.H.D. prin propunerile asumate în contextul acelei prioritizări politice la care ne-am referit anterior, avea atribuţii de serviciu ce îi permiteau să direcţioneze alocări bugetare prin mecanismele aprobate de OUG nr.28/2013 pentru finanţarea lucrărilor firmei S., martorii C.A.S. şi C.T. arătând că conducerea CJ Cluj analiza propunerile primite din teritoriu şi le înainta lista obiectivelor alese.

Fără îndoială, atribuirea sumelor respective face parte dintr-un mecanism complex, descris in cuprinsul OUG 28/2013, care aparent a fost respectat, încercarea legiuitorului (credem) fiind aceea de a scoate aceste atribuiri din sfera de influenţă a consiliilor judeţene, pentru o repartiţie echilibrată a sumelor în funcţie de necesităţile identificate în textul ordonanţei, însă în realitate, lucrurile au stat de maniera descrisă anterior, influenţa preşedintelui CJ Cluj fiind în continuare activă, atribuţiile conferite de Legea nr. 215/2001 şi chiar de textul ordonanţei, oferindu-i pârghiile necesare pentru realizarea alocărilor respective de maniera dorită. Desigur, în cuprinsul actului de sesizare au fost indicate textele legale privind atribuţiile pretins a fi încălcate de către inculpatul U., susţinându-se lipsa de incidenţă a acestora la cazul concret, însă în realitate aceste atribuţii au un caracter general, acoperind o seamă de alte sarcini şi îndatoriri de serviciu, cum sunt cele consemnate în OUG 28/2013, fiind dovedit faptul că inculpatul U. la înţelegere cu inculpatul P. a acţionat în vederea favorizării firmei acestuia din urmă. În plus, infracţiunile deduse judecăţii sunt luare şi dare de mită, având loc acţiuni de pretindere si primire de sume de bani în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea,urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle de serviciu, or în mod cert acţiunile întreprinse de inculpatul U. făceau parte din îndatoririle sale de serviciu, (prin îndatorire de serviciu înţelegându-se tot ceea ce revine în sarcina unui funcţionar public potrivit normelor ce reglementează serviciul respectiv ori sunt inerente naturii acestui serviciu), identificarea exactă şi riguroasă a atribuţiilor încălcate fiind necesară eventual, în cazul infracţiunilor de serviciu.

Este de remarcat faptul că inculpatul P. a negat iniţial şi că ar fi avut o înţelegere cu inculpatul U. şi că ar fi achitat vreo sumă de bani ca şi comision, pentru ca pe parcurs, să-şi nuanţeze declaraţiile, recunoscând că ar fi achitat anumite sume de bani martorului P.R. pentru partid, „ din bani personali”, astfel că apărarea conform căreia profitul firmei nu ar fi fost îndestulător pentru plata comisionului nu poate fi primită, mai ales că oricum nu a achitat întreaga sumă reprezentând comisionul de 15%, manifestând interes pentru reducerea acestuia la un moment dat, elocvente fiind discuţiile purtate la Fabrica de bere cu martorul P.R. pe marginea acestui subiect. Pe de altă parte, prezintă interes discuţia dintre inculpatul U. şi martorul P.R. din data de 25 aprilie 2014 când cel din urmă a prezentat situaţia sumelor datorate de omul de afaceri, confirmându-se astfel atât cuantumul iniţial al comisionului de 15%, cât şi încercarea de reducere a acestuia la10%, întâlnirea dintre cei doi inculpaţi, fixată prin mijloace de supraveghere operativă, la iniţiativa inculpatului U. având drept scop impulsionarea inculpatului P. în respectarea înţelegerii iniţiale, mai ales după ce inculpatul U. a obţinut confirmarea faptului că la nivelul primăriilor comunelor Bonţida şi Fizeşu Gherlii avuseseră loc demersurile necesare pentru încasarea sumelor alocate pentru contractele derulate cu firma S., astfel cum rezultă din convorbirile telefonice purtate cu martorii C.A.E. şi M.I. care au confirmat în faţa instanţei că acesta i-a sunat în seara zilei de 14.04.2014, după adoptarea HCJ 95 /28.03.2014 care viza nominalizarea unor sume constituite din cota de 20% din impozitul pe venit etc., beneficiare fiind printre altele,Primăria comunei Bonţida pentru obiectivul „ finalizare corp nou Liceul Tehnologic Răscruci” şi Primăria comunei Fizeşu Gherlei pentru contractul „Asfaltare drumuri şi străzi comunale arierate”, ambele derulate de firma S..

Chiar dacă s-a invocat faptul că discuţia telefonică cu primarul comunei Fizeşu Gherlii

ar fi vizat un alt obiectiv, plecând de la o inadvertenţă din rechizitoriu unde se vorbeşte despre „sistemul de canalizare” deşi alocarea prin HCJ 95/2014 viza obiectivul „asfaltare drumuri şi străzi comunale” şi de la faptul că se afirmă în cuprinsul discuţiei de către primarul M.I. că s-a făcut „cererea pentru staţie”, credem că în contextul în care la acel moment alocările vizau strict anumite obiective detaliate în anexa la hotărârea în discuţie, pentru care urmau să se aloce fonduri sub rezerva efectuării unor cereri de către unităţile administrativ teritoriale beneficiare, nu poate fi vorba decât despre acest obiectiv, primarul aflându-se în eroare, după cum în eroare a fost şi atunci când a afirmat că este vorba despre sume alocate conform OUG 28/2013.

În acelaşi sens, este de remarcat susţinerea inculpatului U.H.D. din faţa instanţei referitoare la discuţia redată la fila16 din rechizitoriu, în sensul că „el se referea la drumuri şi interlocutorul său ( adică primarul M.I. ), se referea la staţia de epurare” (vol. VII inst. fila 76), ceea ce confirmă odată în plus, că inculpatul era interesat de proiectul privind asfaltarea drumurilor, la acel moment neexistând vreun alt obiectiv vizat de alocări bugetare.

Dincolo de poziţiile contradictorii ale inculpaţilor P.V. şi U.H.D., comune doar prin negarea înţelegerii privind comisionul de 15% şi lipsa oricărui sprijin din partea celui din urmă, este de notat poziţia constantă a martorului P.R. care în ciuda interesului mediatic care l-a vizat, a confirmat în faţa instanţei cele declarate în faza de urmărire penală, descriind conduita infracţională a inculpatului U.H.D. care la scurtă vreme de la preluarea funcţiei de preşedinte al CJ Cluj şi-a asigurat din diverse surse consistente mijloace materiale care i-au permis realizarea unor investiţii care depăşeau cu mult veniturile sale licite. Deşi s-a urmărit aruncarea culpei asupra acestui martor, încercându-se inducerea ideii că acesta pretindea sumele în folosul său propriu sau pentru partid, considerăm că declaraţiile martorului sunt perfect credibile, confirmate de evidenţa pe care acesta a păstrat-o, sumele de bani primite pentru inculpatul U. fiind „gestionate” judicios de acesta, existând o concordanţă deplină între „veniturile” ilicite obţinute şi cheltuielile efectuate, dincolo de faptul că, mai mult sau mai puţin, inculpatul P.V. a recunoscut tranşele de mită,chiar dacă le-a dat o altă conotaţie. Fără îndoială, martorul P.R. a reprezentat mult timp omul de încredere al inculpatului U., poziţie în care s-a complăcut şi care îi asigura un oarecare confort şi accesul la informaţii relevante pentru cei din anturajul preşedintelui, însă nu se poate susţine că acesta a acţionat de capul său, folosindu-se de numele preşedintelui CJ Cluj sau că solicita sume de bani pentru partid,pe care culmea le obţinea de fiecare dată, chiar înafara campaniilor electorale, perioada infracţională reţinută pe relaţia P.u – U., neacoperind vreo astfel de campanie electorală. Aceasta, dincolo de faptul că modalitatea de gestionare a banilor în cadrul partidelor politice şi în campanii electorale este supusă unor reguli clare, existând persoane anume desemnate care să se ocupe cu strângerea de fonduri, ceea ce nu era cazul martorului, sumele evidenţiate de martor fiind destinate interesului personal al inculpatului, fără legătură cu campaniile electorale, dar în relaţie directă cu atribuţiile de serviciu ale inculpatului U..

Este de remarcat coerenţa evidenţei păstrate de martorul P.R. cu privire la sumele de bani primite, modul de gestionare a sumelor fiind redat cu deosebită acurateţe, observându-se foarte clar destinaţia dată sumelor în perioada ulterioară primirii lor, ceea ce a şi permis organelor de anchetă să verifice realitatea acestora prin audierea martorilor F.M., C.A.ori prin depunerea la dosar a extraselor de cont, declaraţiile de avere ale preşedintelui CJ Cluj făcând referire la sume mult mai mici decât cele cheltuite efectiv de inculpatul U.H.D., care deşi în faza de judecată a susţinut că avea şi alte surse de venit, nu a depus nici un fel de dovezi în acest sens.

Mai arătăm faptul că s-a susţinut în apărare că inculpatul U.H.D. nu avea cunoştinţă despre evidenţa ţinută de martorul P.R.,astfel cum s-a susţinut în rechizitoriu, cu referire la o discuţie purtată între cei doi la data de 13.05.2016, după primirea de către inculpatul U. a sumei de 2000 lei de la inculpatul P.V., când cel dintâi i-ar fi cerut lui P.R. „să noteze el acolo”, în contextul în care se susţine că încă din luna martie 2014 i-ar fi cerut lui P.R. să scape de respectivul laptop. De remarcat este faptul că în aceeaşi discuţie telefonică după ce inculpatul U. îi cere să noteze în chestia aia, 20000 martorul P. răspunde că „ţin evidenţa totuşi”, ceea ce înseamnă că după „distrugerea laptopului” au convenit să păstreze totuşi o evidenţă a sumelor primite, tocmai în considerarea realizării unui calcul exact a sumelor datorate de inculpatul P. sub forma acelui comision de 15%.(vol. IV UP fila 367).

II.Activitatea infracţională reţinută în actul de sesizare pe relaţia dintre inculpaţii U.H.D. şi B.I., completată cu memoriul depus de parchet la data de 10.10.2014 în camera preliminară.

La nivelul CJ Cluj şi a Regiei Autonome a Aeroportului Internaţional „Avram Iancu” Cluj-Napoca a fost demarat în anul 2011 un proiect având ca obiect realizarea investiţiei „Pistă de decolare – aterizare de 3.500 m şi suprafeţe de mişcare aferente proiect ce viza dezvoltarea infrastructurii aeroportuare din zona de Nord – Vest a României, în contextul în care vechea pistă de decolare a aeroportului nu mai corespundea standardelor şi cerinţelor de siguranţă, investiţia fiind impusă totodată de creşterea economică a regiunii şi impactul benefic pe care realizarea acestui obiectiv de investiţii l-ar avea în piaţa de transport aerian, călători şi marfa ce atrăgea transformarea aeroportului din Cluj într-un important nod de transport.

Având în vedere că investiţia vizată presupunea un efort financiar semnificativ, proiectul de investiţii a fost divizat în trei etape distincte, prin aceasta urmărindu-se, atât asigurarea unei reale finanţări, cât şi posibilitatea obiectivă de realizare a construcţiilor ce urmau a fi făcute. Drept urmare, cele trei etape au fost fixate ca următoarele:

– etapa 1- pista de decolare aterizare de 2.100 m şi suprafeţe de mişcare aferente ce presupunea realizarea unei piste de decolare aterizare de 2.100 m la Nord de pista existentă, două căi de rulare care fac legătura cu pista existentă, precum şi transformarea vechii piste de decolare-aterizare în cale de rulare, pentru accesul pe platformele de îmbarcare-debarcare existente la momentul demarării proiectului;

etapa a 2-a – extinderea pistei de decolare aterizare de 2.100 m la 3.500 m

şi construcţia unor suprafeţe de mişcare adiacente, respectiv o cale de rulare paralelă cu pista care va conecta capătul 25 al pistei cu calea de rulare golf şi o platformă pentru parcarea aeronavelor de mare capacitate de categorie D şi E (aeronave cargo): Apron 4;

– etapa a 3 a – construirea unor suprafeţe de mişcare aeroportuare -platforme de parcare aeronave pasageri (aeronave de categoria C) şi a două căi de rulare, Bravo şi Charlie, care vor conecta platforma cu pista de decolare aterizare existentă.

Urmare a procedurilor de licitaţie publică, în anul 2011, pentru realizarea Etapei I a proiectului a fost încheiat contractul de lucrări nr. 146/6.09.2011 survenit între Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca RA, în calitate de achizitor şi asocierea SCC N. SA – SC I.S.SRL- SC G.A.SRL, în calitate de executant, având ca obiect, executarea, finalizarea şi întreţinerea lucrării „Pistă de decolare aterizare de 3.500 m etapa 1 şi suprafeţe de mişcare aferente la un preţ de 32.436.982,99 euro, durata contractului fiind stabilită la 3 ani, respectiv până la 5 septembrie 2014.

Pe parcursul executării contractului acesta a fost adiţionat cu un număr de 24 acte adiţionale care au crescut valoarea contractului până la suma totală de peste 42.000.000 euro.

În cursul lunii octombrie 2013, lucrările la pista de decolare-aterizare de 2.100 m ce presupuneau etapa 1 a proiectului au fost finalizate, ele fiind inaugurate la data de 26.10.2013, însă au rămas în continuare spre executare lucrări de mai mică anvergură (finalizarea gardului perimetral, balizare, etc).

Probaţiunea administrată în prezenta cauză a stabilit că pe fondul cointeresării materiale a preşedintelui CJ Cluj, inculpatul U.H.D., inculpatul B.I., acţionarul majoritar al societăţii de construcţii SCC N. SA, a convenit cu acesta să realizeze în continuare lucrări din Etapa II a proiectului, lucrări ce nu fuseseră licitate şi contractate, în sensul de a realiza prelungirea pistei, a căii de rulare Golf precum şi a platformei de parcare aeronave Apron 4, în lipsa oricăror forme legale şi transparente de evaluare şi acordare a unor astfel de lucrări finanţate din bani publici, prin ignorarea principiilor concurenţei şi transparenţei stabilite de legiuitor prin OUG 34/2006 (în lipsa oricărei documentaţii, licitaţii, contractări).

Folosul urmărit de preşedintele CJ Cluj şi primit de acesta a constat în sume de bani obţinute sistematic de la inculpatul B.I., pe parcursul perioadei octombrie 2012-mai 2014 suma totală primită fiind de 278.000 lei.

Urmare a celor convenite cu inculpatul U.H.D. inculpatul B.I. a dispus angajaţilor săi construirea căii de rulare Golf, a prelungirei de pistă şi a platformei Apron 4, această ultimă lucrare fiind demarată la finele lunii octombrie 2013 şi finalizată în luna martie 2014.

Potrivit studiului de fezabilitate întocmit iniţial în ce priveşte proiectul de ansamblu al pistei de decolare-aterizare 3,500 m, documentaţie întocmită de proiectantul general SC I.SA, costurile pentru realizarea platformei Apron 4, au fost estimate la suma de 4.900.000 lei. Studiul de fezabilitate întocmit a fost avizat de către CJ Cluj în a doua parte a anului 2013, în cadrul Comisiei tehnico-economice de la nivelul acestei instituţii, fiind astfel stabilit că finanţarea va fi alocată din bugetul Consiliului Judeţean Cluj.

Aşadar, cu toate că nu a fost organizată licitaţia publică pentru atribuirea contractului de execuţie a platformei de staţionare aeronave, nu au fost emise avize, autorizaţii şi nici nu s-a desemnat dirigentarea de şantier pentru urmărirea şi supravegherea respectivelor lucrări, în octombrie 2013 reprezentanţi SCC N. SA au demarat construirea acestui obiectiv în incinta aeroportului Cluj.

După mai bine de 3 luni de la demararea lucrărilor la platforma Apron 4, urmărind acoperirea lucrărilor ilegale aflate în plină execuţie, Regia Autonomă Aeroport Internaţional „Avram Iancu” Cluj RA a iniţiat la data de 3 februarie 2014 procedura de licitaţie publică pentru investiţia „Proiectare şi execuţie platformă de staţionare aeronave Apron 4”, sens în care a publicat în sistemul SEAP invitaţia de participare nr. 357281/03.02.2014, fiind astfel iniţiată procedura de achiziţie publică prin cerere de ofertă, valoarea estimată al contractului fiind de 16.495.050 lei. S-a stabilit ca şi criteriu de atribuire oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, componenta financiară având o pondere de 80% şi durata de execuţie a lucrărilor ca şi componentă tehnică având o pondere de 20%.

La data de 11 aprilie 2014, Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” Cluj RA, în calitate de autoritate contractantă a publicat anunţul de atribuire nr. 177756/11.04.2014 prin care a făcut public faptul că, contractul „Proiectare şi execuţie platformă de staţionare aeronave Apron 4” a fost atribuit asocierii SCC N. SA – SC I.S.SRL- SC G.A.SRL, sens în care a fost încheiat contractul nr. 61/07.03.2014 la o valoare de 15.809.458,56 lei.

Probele dosarului au stabilit că, la data publicării anunţului de atribuire, lucrările erau deja executate integral.

De altfel, la momentul depunerii ofertei în cadrul licitaţiei organizate de Aeroport, însuşi inculpatul B.I., într-o discuţie purtată la data de 5 februarie 2014 cu suspectul Ș.T.D., director general în cadrul SCC N. SA a recunoscut că lucrările erau deja executate:

Ș.D.T.: Te-am sunat, de fapt dimineaţă mi-o trimis ăştia pe mail condiţiile de calificare la apron, o scos apronul pe 18 februarie.

B.I.: Da.

Ș.D.T.: Şi era acolo una să avem finanţare dedicată pe

această lucrare de 16 milioane de lei, adică 4 milioane de euro. Am vorbit cu H.C., o vorbit şi R. cu G. şi 90-95% că ne dă Transilvania, chestia asta.

B.I.: Da pe, da nu …(Neinteligibil-n.n.)…ăsta pentru că hai să spunem ceva, poate nu ne dă, noi avem Garanţi cum ar veni, ştii? Pentru că apronul tău îi gata. …….„ (filele 5-7, vol. VI)

La data de 20 martie 2014, sub semnătura inculpatului U.H.D., la Consiliul Judeţean Cluj a fost depusă cererea de emitere a autorizaţiei de construire pentru obiectivul Apron 4 însoţită de documentaţia aferentă. Anterior acestui demers, la data de 19 martie 2014, preşedintele CJ Cluj a avut o întâlnire particulară cu inculpatul B.I. şi cu directorul aeroportului, suspectul C.D., întâlnire ce a avut loc la restaurantul „Da Vinci” deţinut de omul de afaceri şi fixată prin mijloace de supraveghere operativă, existând suspiciuni că întâlnirea s-a derulat tocmai pentru a se pune de acord asupra modului de emitere a actelor, prin care să se acopere situaţia ilegală în care întreaga investiţie din etapa II a proiectului se afla.(filele 123-145, vol.IIT).

Astfel, în cursul zilei de 19 martie 2014, inculpatul B.I. a luat legătura cu suspectul C.D.şi au stabilit ca, în jurul orei 13,00 să se întâlnească la Restaurantul „Da Vinci”, locaţie unde urma să vină şi inculpatul U.H.D.:

D.C.: Rămâne la ora unu ?

B.I.: Da, rămâne la ora unu, da, da.

D.C.: Atunci la unu, ne vedem, ne vedem acolo.

B.I.: Da, da, perfect, bine, bine.

D.C.: Păi nu puteţi vorbi şi cu domnu preşedinte U. ? dacă vine să …

B.I.: Uitaţi, haideţi că-1 şi sun şi pe el, bine.

……” (fila 13,vol.VI)

După ora fixată pentru întâlnire, în condiţiile în care inculpatul U.H.D. întârzia să apară, la ora 13,49 inculpatul B.I. i-a trimis acestuia un sms cu următorul conţinut: „Aştept !” (fila 15, vol. VI). La scurt timp, inculpatul 1-a sunat şi şi-a cerut scuze că a întârziat, promiţând că va ajunge la întâlnire:

U. H. D. : Eu acuma am putut termina mima’.

B.I.: M-am gândit, no, noi suntem aici atunci.

U. H. D. : Bine, bine.

…..” (fila 15,vol.VI)

Probaţiunea de la dosar atestă faptul că inculpatul U.H.D. cunoştea faptul că lucrările fuseseră executate anterior datei la care se cerea autorizarea respectivelor lucrări şi anterior oricărei forme de licitare şi contractare. În acest sens sunt mărturiile depuse de inculpatul B.I., suspectul Ș.T.D.precum şi ale martorului S.C. D.(filele 90-95, 105-111, voii şi filele 65-78. vol.II)

A doua zi după întâlnirea inculpaţilor de la restaurant, sub nr. 5817/271/20.03.2014 la Consiliul Judeţean Cluj a fost înregistrată cererea de autorizare a lucrărilor. Documentaţia depusă a fost analizată la Direcţia de Urbanism de către arhitectul şef – martorul S.C. D.şi, constatându-se că nu este completă s-a înaintat regiei aeroportului o adresă de completare.

Demersul de solicitare a autorizaţiei, consecU.v cu lipsa unei părţi a documentaţiei necesare, a fost de natură să ducă la descoperirea, în rândul funcţionarilor instituţiei judeţene, a împrejurării realizării anterioare a investiţiei, în absenţa autorizaţiei legale de construire. Astfel, după înregistrarea cererii de autorizare, arhitectul şef al judeţului, martorul S.C. D.a anunţat că va efectua la data de 26 martie 2014 o vizită la aeroport pentru verificări la şantierul constructorului.

Anunţul efectuat de arhitectul şef a determinat o stare de agitaţie şi îngrijorare în rândul celor implicaţi în lucrările ilegale. Astfel, în dimineaţa de 26 martie 2014 inculpatul B.I.1-a contactat telefonic pe preşedintele CJ Cluj, suspectul U. H., căruia i-a adus la cunoştinţă intenţia arhitectului şef şi i-a solicitat să se prezinte şi el la aeroport pentru a fi de faţă la discuţiile ce vor urma. Cu toate că pentru respectiva dimineaţă inculpatul U.H. avea programate alte activităţi (întâlniri cu prezentaţi ai Direcţiei Silvice Cluj), acesta a renunţat la programul său şi a convenit cu suspectul B.I. să se deplaseze împreună cu acesta la şantierul de la aeroport. A fost totodată anunţat şi directorul aeroportului, suspectul C.D., însă acesta se afla plecat la Munchen, drept urmare discuţiile au fost purtate cu numitul P. I., director adjunct al regiei:

B.I.: Arhitectul sef şi-o modificat programul şi pe zece, zece jumate o să vină el pe la aeroport. Să spun la colegi să nu mai meargă. Probabil vrea să vadă lucrările.

C.D.: Ă, nu-i spuneţi, eventual, Ia domnul director P., când

ajunge el acolo, vreau să mergem şi noi. Eu sunt, chiar acum… .filele 38-40, vol. VI)”

B.I.: Bună dimineaţa domn preşedinte, ce faceţi?

U.H.: Uite, mă duc până în Grigorescu la păduri. La aia de silvice.

B.I.: în jur de ora 10 am înţeles că o să vină si arhitectul sef al C.J.-ului să meargă până Ia faţa locului, nu aţi vrea să mergem împreună să vedem un pic lucrarea?

U.H.: La ora 10 la care lucrare? Aia de Ia aeroport?

B.I.: La aeroport, exact.

U.H.: Stai să văd că eu mi-am programat tot felul de lucrări, eu as veni acolo să văd totuşi ce e acolo, că deja …

B.I.: Ar fi cel mai bine ca să ne dăm seama exact…

U.H.: Mai repede nu putem?

B.I.: Vorbiţi d-voastră cu arhitectul şef…

U.H.: Nu vorbesc cu arhitectul, eu dacă se poate mai repede că ce să fac la ora 10 acolo?

…….. filele 38-39, vol.VF

B.I.: Domnul director, am vorbit cu d-1 preşedinte, la 9.20 îl luăm de la Consiliu Judeţean, o să-1 ia şi pe domnul acela şi mergem împreună.

C.D.: E foarte bine

B.I.: în spate, cum se intră în spate pe pista din spate ca să fie la

şantier. Mergem direct la platformă, la APRON….. ” (fila 40, vol. VI)

La vizita pe şantier au participat din partea CJ Cluj inculpatul U.H.D.şi martorii S.C., S.R., din partea Aeroportului numitul P. I. iar din partea executantului inculpatul B.I. şi suspectul Ș.T.D..

Urmare vizitei de pe şantier arhitectul şef al CJ Cluj, martorul S.C. D.a constatat ca societatea C.N. SA a realizat lucrări la obiectivul platformă de staţionare aeronave APRON 4„ în lipsa oricărei autorizaţii emise de Consiliul Judeţean şi ca atare a emis în aceeaşi zi adresa nr. 6224/26.03.2014 întocmită în atenţia preşedintelui şi a celor doi vicepreşedinţi ai CJ Cluj prin care a atenţionat despre existenţa unor lucrări efectuate în afara dispoziţiilor legale şi a solicitat luarea unor măsuri de control privind disciplina în construcţii, (filele 146-147, vol.III)

Din cuprinsul adresei rezultă fără echivoc faptul că lucrările vizualizate la vizita pe şantier sunt executate în afara autorizaţiei nr. 88 emise de CJ Cluj pentru proiectul ce s-a aflat în derulare pentru aeroport. De asemenea, un alt aspect deosebit de important relevat de adresa emisă de arhitectul şef consta în faptul că, lucrările constatate ca efectuate, respectiv întreg Apronul 4, era total lipsit de autorizări, avize şi documentaţii de specialitate, în condiţiile în care, pentru emiterea autorizaţiei de construire fusese depusă cerere la CJ Cluj la data de 20.03.2014, deci cu doar 6 zile anterior, cerere care nu fusese soluţionată din lipsa unei documentaţii complete. Aşadar, în mod sintetic, adresa nr. 6224/26.03.2014 consemna atât efectuarea lucrărilor în afara oricărei dispoziţii legale, cât şi eventualul risc ce ar putea fi generat de efectuarea unei astfel de lucrări în lipsa oricărei supravegheri tehnice profesioniste, în lipsa unui proiect tehnic, studiu de fezabilitate şi total neautorizate, neavizate de instituţiile competente, printre care şi cele ce ţin de siguranţa aeronaU.că.

Actul întocmit de arhitectul şef al CJ Cluj a determinat un val de reacţii între persoanele implicate ilicit în realizarea construcţiei, anume omul de afaceri B.I. şi angajatul acestuia Ș.T.D.(reprezentanţi ai constructorului), directorul general al Aeroportului C.D.I.(ce a permis realizarea lucrărilor în incinta aeroportului fără a exista actele legale ce asigurau cadrul efectuării lucrărilor, spaţiul aeroportuar având un regim special de securitate) şi a preşedintelui CJ Cluj U.H.D. (reprezentant al instituţiei ce trebuia să asigure cadrul desfăşurării legale a lucrărilor, cu posibilitatea verificării celor executate, a parametrilor de calitate şi siguranţă).

Astfel, în după amiaza zilei de 26 martie 2014, după ce a aflat de actul arhiectului şef S.C., suspectul Ș.T.D.1-a apelat pe directorul aeroportului, suspectul C.D. şi amândoi şi-au exprimat nemulţumirea şi nervozitatea determinată de conduita arhitectului care a „îndrăznit” să sesizeze lucrările executate ilegal. Din discuţia purtată de cei doi rezultă fără echivoc faptul că inculpatul U.H.D. cunoştea anterior de executarea lucrărilor la apron 4 în afara condiţiilor legale:

…Ș.T.D.: Să-mi bag piciorul să înnebuneşti, asa ceva! Deci io am crezut că si înnebunesc si-1 strâng de gât pe ăla.

C.D.: Corect.

Ș.T.D.: Da bun măi, dar să n-aibă nişte oameni .. le-am şi zis „domnule, dar stai un pic, cum faceţi acum ne niznaiu, că ştiaţi toţi că-i făcută lucrarea, că voi ne-ati zis s-o facem.” I-am zis la U. „domnule, dar ştiai si tu, ştiai si domnul arhitect ştia, toată lumea stiaţi. Acuma vii si faci asa ne prostul cu expertiză cu….

C.D.: Da, ultima variantă; nu-s mai bune avizele alea, trebuie să

obţinem alte avize. Deja am vorbit cu C. să obţină alte avize. Şi de la M.Ap.N şi de la Autoritate, toate care o zis că-s bune, nu mai îs bune.

……. „(filele59-61, vol.VI)

Măsurile luate de cei implicaţi au fost multiple şi ele au constat în presiuni exercitate asupra funcţionarilor cu atribuţii în emiterea actelor de autorizare în vederea eliberării autorizaţiei precum şi asupra altor funcţionari din CJ Cluj pentru înfrângerea oricăror intenţii de boicotare a emiterii actelor vizate, în special pentru a se evita devoalarea situaţiei existente şi declanşarea unui scandal mediatic.

Astfel, în perioada următoare, în repetate rânduri preşedintele CJ Cluj 1-a contactat pe martorul S.C. şi i-a cerut acestuia să emită autorizaţia cerută de constructor, solicitările sale venind după numeroase intervenţii făcute

asupra sa de reprezentanţii SCC N. SA, care au derulat multiple întâlniri cu edilul judeţului şi cu directorul aeroportului C.D., ce au avut loc atât la sediul CJ Cluj sau la aeroport, cât şi în localurile deţinute de inculpatul B.I..

Drept urmare, în zilele ce au urmat datei de 26 martie 2014, inculpaţii U. H., B.I. şi suspecţii C.D. şi Ș.T.D.au luat legătura telefonic şi nemijlocit în repetate rânduri şi au căutat găsirea unor soluţii care să conducă la acoperirea nelegalităţilor deja comise. Discuţiile dintre aceştia au stabilit faptul că, prima încercare de acoperire cu acte a construcţiei Apronului 4 a constat în propunerea de adoptare a unei hotărâri de consiliu judeţean în şedinţa programată pentru data de 28 martie 2014 care să aloce sumele necesare financiar acestui proiect consecU.v cu emiterea prin antedatare a autorizaţiei de construire.

Propunerea de adoptare a unei hotărâri de consiliu judeţean nu s-a mai concretizat deoarece, pentru a evita probleme suplimentare şi eventuala opoziţie la adoptarea unei hotărâri în cadrul forului judeţean, directorul aeroportului, suspectul C.D. a comunicat prin fax la data de 26 martie 2014 către CJ Cluj o adresă prin care le aducea la cunoştinţă faptul că nu este necesară finanţarea lucrărilor de către consiliu, ele urmând a fi plătite din fondurile proprii ale regiei. Semnificativ este faptul că, deşi s-a angajat în plata acestor lucrări, la acel moment regia se afla în impas financiar, fiind demarate documentaţii pentru contractarea unor credite în valoare de 50.000.000 lei:

C.D.: Le-am trimis o adresă, acuma pun .. nu-i nevoie de CTE de la Consiliul judeţean, că-s venituri proprii.

B.I.: Că vreau să facă o Hotărâre de Consiliu Judeţean.

C.D.: Nu-i nevoie. Şi le-am dat dresă. Deci acuma am trimis pe e.mail-ul, cred că l-am şi trimis. Zice: s-a comunicat avizul (ce le trebe din nou) avizul MApN, trebe din nou, studiu geo tehnic. Am înţeles că trimite 2-3 foraje.

B.I.: Aha.

C.D.: Deci, dacă se merge pe varianta de amendă, procedura se complică, trebuie reluată de la faza de certificat de urbanism, în scopul intrării în legalitate. Deci dacă-i amendă ne amână cu vreo 2-3 luni.

……. “(filele59-61, vol.VI)

De asemenea este de remarcat faptul că, deşi regia aeroportului nu dispunea de resursele financiare necesare, suspectul C.D. şi-a asumat finanţarea lucrărilor de peste 4.000.000 euro, în pofida faptului că anterior, în cursul anului 2013, CJ Cluj avizase favorabil în cadrul Comisiei tehnico economice finanţarea proiectului Apron 4 din bugetul judeţului şi nu al regiei. Renunţarea la această finanţare pune în evidenţă interesul suspectului C.D. I.de a ascunde modalitatea de alocare a lucrărilor precum şi a modului de stabilire a valorii contractului ce a crescut considerabil de la suma de 5.000.000 lei (evaluată prin studiul de fezabilitate al SC I.SA) la peste 16.000.000 lei efectiv contractaţi.

În scopul de a stopa orice încercare de devoalare a situaţiei constatate de arhitectul şef S., inculpatul B.I. şi suspectul D.C. au stabilit să intervină la cât mai mulţi oficiali din CJ Cluj pentru a avea certitudinea că nu vor fi demascate activităţile lor:

C.D.: Trebuiau luaţi, duşi acolo pe şantier şi…

B.I.: Păi i-am dus pe şantier, mai mult de atâta nu am ştiut ce să fac.

C.D.: Dar O. o cunoscut treaba asta.

B.I.: Cum să…bine, o ştiut toată lumea. Eu ştiu că trebuia să vină şi celălalt vice, nu comentăm. Da.

C.D.: Eu zic că se încurcă. Deci dacă … că acuma el vrea să

folosească public contra mea, O., treaba asta.

B.I.: Da?

C.D.: Deci dacă foloseşte public chestia asta contra mea se încurcă. Si el, si H.U..

C.D.: Nu puteţi vorbi cu el să se oprească?

B.I.: O să mă opresc dimineaţă eventual până la ei, atunci, că mă duc la aeroport mâine, la 9.30. Am o discuţie atunci.

C.D.: Bun. Era urgentă platforma, dar aţi avut acordul lui O. si a lui U. să lucraţi.

B.I.: Evident, evident. Da, bun, ne auzim, eu oricum o să mă opresc dimineaţă pe la ei atunci, să am o discuţie cu ei.

………“(filele 71-72, voi VI)

O discuţie similară a purtat directorul aeroportului şi cu suspectul Ș.T.D.căruia i-a cerut să intervină pentru ca problema să nu ajungă şi la ştiinţa altor persoane:

D.C.: PSD, nu-i de PSD adus arhitectu ăsta ?

Ș.D.T. : Eu de unde să ştiu că şi ăla mă era ceva, aşa de tare m-am enervat de am zis, domnule da acuma ce sântem mai catolici ca Papa. Are vreo hibă proiectu, nu. Păi nu vi-s destule că sânt atâtea studii geo în stânga-dreapta, mai trebe încă unu aicea, zic chiar asta mi se pare ultimu’ motiv pentru care să respingi la, într-un final glorios s-o accepte că domnule da îi făcută. Da ce te f… pe tine grija că zic, toată lumea ştia că-i făcută. Domnu preşedinte ştia ca îi făcută ….

D.C.: Da si O. ştia. Da voi cu O. nu ati vorbit de treaba asta

Ș.D.T. : Da o să-1 sun, o să-1 sun pe N.dimineaţă să-1 sune pe, pe ăsta să-1 cheme un pic pe O. la el.

D.C.: No, îi neapărat urgent.

Ș.D.T. : Da.

D.C.: Că de se apucă şi vorbeşte cu consilierii judeţeni!

Ș.D.T. : Da, exact asta nu ne mai lipseşte, ha, ha, ha. Da, da parcă faci şi duci acasă să mor eu.

Ș.D.T. : Că de făceam ceva şi era pentru uzu nostru personal pe cuvânt că înţelegeam toată agitaţia asta. Da îi pentru uzu lor. Şi azi o început că ei vor să taie panglică. Păi ce pu …mea de panglică vreţi să tăiaţi că noi am zis, din clipa în care voi daţi autorizaţia, că îi făcută că nu-i făcută lucrarea oricum ca să o declarăm mai trebuie să treacă o lună. Că până când facem săpăturile, chemăm inspectoratu să vadă săpăturile, până facem umpluturile, chemăm inspectoratu să vadă umpluturile. Deci sânt nişte faze determinante care nu le poţi face în trei zile.

Ș.T.D.: îs aicea la Consiliul Judeţean, pe tema aia cu

aeroportul. Imbecilul ăla cu care am fost, nu ăla mare, ăla micu.

B.I.: Da, ăla micu?

Ș.T.D.: Ăla cum o ajuns aici, o făcut referat, că el o

descoperit acolo lucrări nu ştiu ce dracu, neautorizate si că, să se dispună

control, în fine, bun. Ă, totu-i mânat de ramura roşie, pentru că omul vine de

la Chinteni.

B.I.: Da.

Ș.T.D.: Si o făcut hârtie prin tot Consiliul Judeţean.

Problema ştii care este? Conform noii legi, asta este penal, faptul că ai

construit fără autorizaţie.

Ș.T.D.: Da D.?

C.D.: Ă, să-ţi dau pe un fax adresa aia si vreau să te rog să te duci.. să emită al… autorizaţie.

Ș.T.D.: Da, bagă-mi-o pe fax, pe e.mail, pe ceva bun, îi scriu mesaj „ am depus toate astea, te rog vorbeşte să emită astăzi”.

C.D.: Na bine mulţumesc şi vorbim.

Ș.T.D.: Apoi, vedem ce răspunde.

……. “(filele 71-74, vol VI)

În continuare, demersurile grupului format din U.H.D., B.I., C.D. I. şi Ș.T.D.au constat în încercarea de acoperire, prin acte false, a lucrărilor efectuate, în scopul de a crea o aparenţă de legalitate. Astfel, aceştia au stabilit ca, prin intermediul unei corespondenţe purtate între CJ Cluj şi Aeroportul Internaţional Avram Iancu, să fie consemnate solicitări şi emiteri de puncte de vedere care să ateste că, cele vizualizate de arhitectul şef la vizita pe şantierul aeroportului la data de 26 martie 2014 erau lucrări de altă natură (şanţuri, rigole, etc), efectuate în baza contractului existent între beneficiar şi firma constructoare (contractul 146/2011), lucrări acoperite de autorizaţia 88 emisă de CJ Cluj şi, deci, în deplină legalitate, împrejurare pe care suspectul Ș.T.D., după o întâlnire avută cu inculpatul U.D.i-a comunicat-o directorului aeroportului:

C.D.: Servus, servus! Vroiam să te întreb cum o fost. Ș.T.D.: Da, a fost. I-am zis că trebuie obligatoriu că toate actele, să ne dea aia. Păi zice: „Cum să fac?” Păi zic: uită-te, părerea mea, eu ni-am gândit, este sa ceri aeroportului să-ţi dea o clarificare în baza la ce ţi-o zis ăla că lui i se pare că sunt lucrări, să-ţi spună ce lucrări sunt acolo şi aeroportul îţi va răspunde că sunt lucrări de canalizare şi rigole aferente golfului, care sunt.

C.D.: (?)… intră autorizaţie, deci emiteţi autorizaţie cu chestia aia … nu are legătură…

Ș.T.D.: Da, bun, da’ asta putem să facem.

C.D.: Da, da, putem să facem, n-am zis că nu putem.

Ș.T.D.: Şi pentru că-i cu regim, că-i cu regim special şi nu se poate intra, ce se lucrează la aeroport, aeroportul îţi răspunde că-s lucrări din contractu „ 146 cu autorizaţie de construcţie nr. 88, respectiv lucrări de ă…

drenaj şi rigole aferente la golf şi gata. Şi cu asta ai închis subiectul şi dai.

C.D.: Că nimeni n-o…

Ș.T.D.: Ce zici?

C.D.: Da şi ăla dacă îmi face o plângere, discutăm mâine să vedem că în condiţiile.

Ș.T.D.: Păi asta.

C.D.: La ce scandal o fost cu ăştia, colegii nu mai semnează şi-ţi spun, „N.” nu-şi mai vede banii vreodată dacă nu-1 trimite. N-are nicio legătură autorizaţia de construcţie cu chestia aia… “(filele 129-130, vol.VI)

Activităţile efectuate în cauză au stabilit că, nici această variantă luată în discuţie la începutul lunii aprilie 2014 nu a fost agreată unanim, din teama de emitere şi asumare a unor noi acte false, astfel că, ideea a fost abandonată.

Presiunea resimţită de grupul format din inculpaţii U. H., B.I. şi suspecţii C.D. şi Ș.T.D.de scurgerea timpului şi neobţinerea actelor dorite a crescut exponenţial urmare a publicării on line, în după-masa de 31 martie 2014 şi, ulterior, în dimineaţa de 2 aprilie 2014, a două articole de presă ce devoalau suspiciuni privind organizarea formală a licitaţiei, pentru lucrări ce fuseseră anterior executate, precum şi impunerea unor condiţii de calificare ce favorizau firma N.C.SA.

Publicarea primului articolul a determinat pe preşedintele CJ Cluj U.H.să ia legătura cu patronul publicaţiei on line, cu care a stabilit o întâlnire în cursul zilei de 1 aprilie 2014. Urmarea celor discutate de cei doi a constat în scoaterea articolului din 2 aprilie de pe mediul on line precum şi demiterea ziaristului care 1-a realizat, fiind astfel evident scopul urmărit de edilul judeţului, care a încercat să acopere maniera ilicită în care contractul fusese atribuit şi modul ilegal în care se realizaseră lucrările.

La rândul său, reacţionând la adresa articolelor de presă, într-o discuţie purtată cu un alt reprezentant din presă, inculpatul B.I. şi-a manifestat nemulţumirea asupra celor publicate, recunoscând însă trucarea licitaţiei. Astfel, omul de afaceri a împărtăşit interlocutorului său că a fost realizată o procedură de licitaţie „la înţelegere” şi că, pentru a da o aparenţă irefutabilă de legalitate „a pus” pe unul din participanţii la licitaţie să formuleze contestaţie, ştiind că respectiva societate nu are nicio şansă de izbândă pentru că nu îndeplinea condiţiile de participare, fiind vorba de o societate comercială cu numai 2 angajaţi:

B.I.: Dar problema care este? Sigur că nici pista veche nu se termina dacă noi, noi aveam făcute în avans 4 luni de zile lucrări care ei nu le autorizaseră, ca să ma înţelegi. Şi tot scandalul ăla de anul trecut….autorizaţie ei însisi. Clar că-i o campanie. Ideea care a fost? Licitaţia a fost făcută, sigur că la un moment dat o echipă de la băieţii ăştia a Iu A., mă rog. G. .., i-am pus pe 2 din Beclean să conteste, nu au avut ce să conteste că ăia nici măcar nu se încadrează, că sunt 2 angajaţi. Ştii? Dar de formă.

………. “(filele 141-143, vol. VI)

La data de 2 aprilie 2014 preşedintele CJ Cluj inculpatul U.H.D. i-a cerut arhitectului şef o discuţie privind găsirea unei rezolvări asupra situaţiei existente. Indiciile cauzei arată ca, în discuţia purtată varianta propusă de S.C. a vizat efectuarea unei constatări la faţa locului, sancţionarea constructorului pentru realizarea de lucrări în lipsa autorizaţiei legal emise şi întocmirea actelor pentru intrarea în legalitate. La discuţie au participat şi secretarul judeţului S.G. precum şi R.M., director în CJ Cluj:

S.C.D.: Da’ noi nu venim cu avionu’, cu maşina suntem. Venim după-masă. Da’ spuneţi-mi trebe’ semnat ceva, sau e ceva urgent?

U.H.D.: Nu trebe’ semnat nimica, eu vroiam nişte…I0…I0 cred că…bun, tre’ să discutăm să încheiem subiectu*. Ăsta tre’ să…nişte clarificări acolo, să ne dea nişte clarificări aeroportu’ si aşa mai departe. No bun…

………….. “(filele 133-136, vol. VI)

Varianta prezentată de arhitectul şef S.C. a fost agreată de inculpatul U.H.în condiţiile în care, în urma tuturor discuţiilor purtate cu arhitectul şef şi secretarul judeţului, aceştia i-au comunicat poziţia lor fermă în a nu semna acte în afara dispoziţiilor legale. Odată ajuns la concluzia că aceasta este singura formă de depăşire a impasului în care se aflau, inculpatul U.H.D. a acceptat şi aprobat referatul întocmit de arhitectul şef prin care s-a stabilit ca, la data de 3 aprilie 2014 acesta este delegat să efectueze un control la şantierul din cadrul aeroportului.

Drept urmare, în dimineaţa de 3 aprilie 2014 la sediul aeroportului s-au prezentat în vederea efectuării unui control martorii S.C. şi M.A., funcţionar din cadrul Direcţiei Urbanism a CJ Cluj. Cei doi s-au lovit însă de refuzul reprezentantului constructorului de a le permite accesul pe şantier.

Aflând de iminentul control din dimineaţa de 3 aprilie 2014, în jurul orei 9,30 suspectul C.D. (ce se afla într-o deplasare în Kuala Lumpur), a contactat telefonic pe inculpatul B.I. şi 1-a anunţat despre intenţia arhitectului şef de a face un control la aeroport:

C.D.: Bună ziua. Acuma mi-o trimis un SMS I.P., eu după masă ajung, mi-o trimis I.P. un SMS că vine arhitectul şef cu A.M. în control la aeroport, rugămintea e dacă puteţi fi şi d-voastră.

B.I.: Să spună la ce oră este şi o să-1 trimit şi pe D.Ș. şi o să vin şi eu “(filele 152-153, vol. VI)

De urgenţă, omul de afaceri a transmis angajaţilor săi ce răspundeau de lucrări să interzică categoric pătrunderea pe şantier, dispoziţie transmisă mai departe de suspectul Ș.T.D.:

Ș.T.D.: La aeroport, dai acolo dispoziţie că nu intră nimeni decât ă, oameni de …(filele 154-156, vol. VI)

Într-adevăr, ajunşi la aeroport pentru efectuarea controlului, cei doi funcţionari au constatat că nu sunt lăsaţi să pătrundă pe şantier, fiind ţinuţi de reprezentanţii societăţii N. în afara perimetrului şantierului. Obstrucţionarea controlului a fost raportată de cei doi funcţionari secretarului judeţului şi preşedintelui CJ Cluj. Totodată, S.C. a apelat şi la poliţie:

S.C.: Intru pe aeroport, de pe aeroport nu mi se dă voie sa intru pe şantier. Sunt la capătul şantierului, la capătul şantierului este organizare de şantier neautorizată, nu mi se dă voie să intru pe şantier, în acest context care-i demersul legal pe care trebuie să-1 fac? Chem poliţia română să identifice pe cine e aici? Sau ce fac?

S.G.: Nu ţi se dă voie să intri?

S.C.: Nu mi se dă voie să intru. Că să fac o cerere. Cerere pentru ce? Ș. nu ne dă voie să intrăm, ca să o luăm aşa. Pentru că el a fost sunt. Din ambele părţi. Deci până acuma e un cumul de …până acuma am două, una nu ni se dă voie să intru pe şantier, care e contravenţie de la 1000 la 100 mii lei, a doua, e aici o lucrare, o organizare de şantier, dar care atenţie, nu este aferentă aeroportului.

S.G.: Nu e aferentă aeroportului?

S.C.: Nu, dar este totuşi în perimetrul aeroportului. După gardul ăsta minunat cu 3 plase de sârmă. în care se livrează materie primă unde este nevoie. În speţă, inclusiv la deşeuri.

…………“(filele 156-157, vol.VI)

S.C.: Domnul preşedinte, ştiţi ce păţim? Nu suntem lăsaţi să intrăm pe nici unul din şantiere.

U. H.: Nu înţeleg.

S.C.: Nu suntem lăsaţi să intrăm pe şantier. Asta înseamnă o altă contravenţie, tot de la 1000 la 100 mii. Faptul că nu ni se permite accesul.

U. H.: Cine?

S.C.: Am vorbit cu d-1 P. I., el ne-a anunţat că

constructorul doreşte să-i trimitem o solicitare în acest sens.

U. H.: Trimiteţi o solicitare.

S.C.: I-am trimis, i-am pus la dispoziţie documentele care le-am avut, au zis că nu, că nu ne lasă. Nici măcar nu avem nevoie de nici un document.

U. H.: Bun, şi atunci ce-i de făcut?

S.C.: Nu ştiu, singura chestie…acuma aştept, că mai este o chestie, aşteptăm să vină şeful punctului de lucru de la firma de pază, o să identificăm persoana, ne dă că nu ne lasă să intrăm…

U. H.: Bine, acuma găsiţi o cale amiabilă să intraţi acolo. S.C.: Eu o găsesc, dar nu ştiu cum. Că nu ne lasă, nu am venit cu bună intenţie? Şi mă bat de ce? Chiar cu foarte bună intenţie, am discutat, (filele 158-159, vol. VI)

Aflând de cele raportate, preşedintele CJ Cluj 1-a chemat de urgenţă la sediul instituţiei pe suspectul Ș.T.D.căruia i-a cerut să lase angajaţii săi să efectueze controlul, asigurându-1 că „intenţiile sunt bune”:

B.I.: Vreau să te întreb, ţi-am mai trimis şi altceva, alt rezultat ? Aici îs tot la poartă şi filmează dar oricum nu le dai drumu D. decât când îţi zice de la Consiliul Judeţean, „da, le dăm, daţi-le drumu, intraţi”.

Ș.T.D.: Da, da, da, da.

B.I.: Da ?

Ș.T.D.: M-o chemat preşedintele până la el, mă duc.

B.I.: No, du-te până la el, bine “

După derularea întâlnirii, suspectul Ș.T.D.a raportat cele discutate cu inculpatul U.H.D. către suspectul B.I.:

Ș.D.: Am fost acolo, mă, de ce nu i-aţi lăsat, că ei acuma vroiau numai să constate si după aia vă dădeau amendă de 1000 lei. Zic, auzi, amenda este penală şi pe mine nu mă interesează , eu nu sunt de acord să fac nici un fel de amendă …păi nu că au opinie de la Bucureşti că nu-i penal. Zic când o văd aia scrisă în momentul următor vă las să intraţi în aeroport…

B.I.: Bineînţeles.

Ș.D.: Să constataţi ce vreţi. Până atunci nu vă las, în fiecare zi

inventez altceva.

…………“(filele 160-161, vol. VI)

La fel ca angajatul său, şi inculpatul B.I. a rămas ferm pe poziţii şi a cerut în continuare angajaţilor săi de la şantier şi de la pază să nu lase pe nicio persoană de la CJ Cluj să efectueze control la şantierul de la aeroport, unde nu intră nici Dumnezeu dacă aşa spune el:

M.: O venit o maşină cred că de la Consiliul Judeţean.

B.I.: Mă de la Consiliul Judeţean, nu intră nici Dumnezeu pe

aeroport. Când spun eu !

M.: N-o intrat, n-o intrat…

B.I.: Da, blocaţi D. adrese, hârtie, momentan

….” (fila 160, Vol. VI)

B.I.: Te rog de la obiectivul de la aeroport să aveţi vigilenţă maximă. Nu vreau să aud că a intrat nimeni…

B.A.: Domnule, acuma fac toate hârtiile, diligentele, se va păstra acest consemn.

B.I.: Consemnul ăsta îl păstraţi până când se ridică.

“(fila 163, vol.VI)

Ca atare, controlul nu a putut fi efectuat, cei doi funcţionari negăsind sprijinul necesar nici la conducătorul instituţiei judeţene (aservit intereselor de grup) şi nici la organele de poliţie cu care s-a intrat în contact în acea zi pentru luarea de măsuri.

Fiind evident pus într-o situaţie ingrată, de a face faţă presiunilor venite din partea grupului de interese din care şi el face parte, grup aflat în contradicţie cu interesul public, inculpatul U.H.a luat legătura cu inculpatul B.I. cu care a realizat o întâlnire în seara de 3 aprilie 2014 la Hotel Meridian:

U.H.D.: Bun, hai să vedem ce… totuşi ce facem…, că situaţia asta nu e în regulă ce se întâmplă acolo…

B.I.: Păi… (tăcere)

U.H.D.: Nu… (tăcere) No…, eu aşa zic. Pe unde sunteţi?

B.I.: Eu acuma ajung la birou…, în următoarele două minute.

U.H.D.: Apăi…, no… Şi eu sunt la birou şi nu…

B.I.: Păi bun…, ce să fac?

U.H.D.: Păi da’ haidati până la mine…, sau nu ştiu ce… Eu am vorbit si cu domnul director S.. dar văd că nu se înţelege…

anumite lucruri…

B.I.: Da.

U.H.D.: No…

B.I.: Bine. Eu vin undeva în douăzeci de minute.., e mult?

U.H.D.: Păi nu-i mult, da’ unde…?

B.I.: îl iau şi pe D…. Vin unde spui… Şi-1 iau şi pe D., da’-s în C.A….

U.H.D.: Nu mai trebuie, dora’le… C.A.-ul, acuma tot…

B.I.: Da? Să vin eu? Bine, OK.

U.H.D.: Păi da’ veniţi toţi trei dacă crezi, da’ hai să rezo.., să deblocăm situaţia.

B.I.: Bun. E în regulă. Unde să mergem?

U.H.D.: Sau nu-i bine? Păi nu ştiu, spuneţi unde si vin si eu, că si eu vreau să ies din instituţia asta.

…….. “(filele 171-172, vol.VI)

În discuţia purtată, preşedintele CJ Cluj i-a adus acestuia la cunoştinţă, detaliat, faptul că se fac demersuri pentru găsirea unei soluţii de rezolvare a situaţiei care să fie benefică tuturor celor implicaţi, că respectivul control nu urmăreşte decât depăşirea situaţiei şi că aceasta impune constatarea efectuării lucrărilor şi sancţionarea contravenţională a constructorului, acte ce erau obligatorii paşilor necesar a fi urmaţi pentru emiterea autorizaţiei de construire în condiţiile în care funcţionarii abilitaţi în acest sens s-au opus categoric emiterii actelor în alte circumstanţe. Urmare celor discutate, inculpatul B.I. a anunţat angajaţii săi că, a doua zi, la sediul aeroportului vor veni din nou în control funcţionarii CJ Cluj şi a cerut ca acestora să le fie permis accesul, însă restricţionat şi atent monitorizaţi:

B.I.: Da? No bine, ajung si eu atunci în firmă. M-am întâlnit, mâine tre* să-i lăsăm să circule că am înţeles povestea, da” îţi explic eu acuma când vin si ne vedem….Deci ridicaţi mâine Consemnu’, ridicaţi consemnu’,

poa’ să vie* de dimineaţă ăia fără probleme, o să fim şi eu. Numai să ne

informeze când ajung, da?

………… “(filele 174-175, vol. VI)

Aşadar, la data de 4 aprilie 2014, cu „bunăvoinţa” inculpatului B.I., arhitectul şef al judeţului şi colega sa au reuşit să efectueze un control la şantierul din cadrul aeroportului unde au constatat nemijlocit realizarea de lucrări în afara autorizaţiei. O alta împrejurare constatată de membrii echipei de control s-a referit la descoperirea folosirii în cadrul lucrărilor de la apron de material de construcţii (pământ) provenit din excavările de la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMD3), lucrare ce se află în executarea aceluiaşi constructor, unde beneficiarul CJ Cluj a constatat anterior efectuarea de excavări ilegale şi sustragerea de material de construcţii care puneau în pericol CMID-ul prin posibilitatea de surpare a unui versant al construcţiei:

S.C.: Auziţi. Staţi să-ţi spun în felul următor, să nu mai cauţi dealul că ţi l-am găsit.

R.M.: E la aeroport nu dealul?

S.C.: îhî.

R.M.: Ce ţi-am spus?

S.C.: Deci să nu-1 mai cauţi că ţi l-am găsit. Ţi-am făcut şi poză.

R.M.: Bun, dar nu constataţi partea de acolo cu de aici? Că

Ş. o zis ca-i furt.

…….. …” (filele 181-182, vol.VI)

După finalizarea controlului, în vederea întocmirii actelor de constatare a lucrărilor din şantier, arhitectul şef a cerut sprijin şi consultare specialiştilor din cadrul Inspectoratului în Construcţii Bucureşti, problema cea mai dezbătută fiind legată de încadrarea legală a conduitei constructorului, anume dacă ea constituie contravenţie sau este infracţiune. Dezbaterile şi consultările au consumat o perioadă de peste 10 zile, ceea ce a determinat pe inculpatul B.I. şi suspectul Ș.T.D., alături de suspectul C.D. să aprecieze că s-a acţionat cu rea credinţă, că li s-a prezentat mincinos situaţia şi că nu vor primi niciodată actul de autorizare. Suplimentar, aceştia au cerut insistent preşedintelui CJ Cluj să intervină la arhitectul şef şi să determine emiterea autorizaţiei, presiuni pe care, la rândul său, inculpatul U.H.le-a exercitat asupra lui S.C..

Relevant este faptul că, în această perioadă, în presa locală, atât on line cât şi tipărită, au apărut articole denigratoare la adresa arhitectului şef S.C., în care era acuzat de conflict de interese, existând indicii că aceste articole au fost comandate de membrii grupului format în jurul preşedintelui U.H.D.:

„….Fac precizarea că în această perioadă am făcut obiectul unei campanii de presă prin care s~a încercat denigrarea mea, iar dl. preşedinte H. U. a făcut afirmaţia „că fiecare ştie ce-a făcut în trecutul lui” probabil, referindu-se la articolele care au urmat afirmaţilor dânsului, respectiv cu referire la firma la care eu am lucrat înainte de a fi angajat al CJ Cluj …”(declaraţie martor S.C.D., filele 65-78, vol. II)

La fel, şi alţi angajaţi ai CJ Cluj au făcut obiectul unor articole de presă, articole ce au fost „prevestite” de inculpatul U.H.D. după cum însăşi martorii audiaţi au arătat:

„….La data de 17.04.2014, în presă a apărut un articol ce făcea referiri denigratoare la adresa unor funcţionari din Consiliul Judeţean Cluj, care erau denumiţi „măcelari” sau „dervişi”, fiind indicaţi cu numele colegii mei T., Ș.I., S.G.şi eu. Cu privire la persoana mea se mai arăta că manipulez preşedintele şi ca mă opun proiectelor importante ale judeţului. La articolul respectiv au fost postate mai multe comentarii în care unul dintre ele făcea referiri ameninţătoare, la adresa mea, ameninţări pe care le-am perceput ca atare şi am considerat că pot constitui un pericol pentru integritatea fizică a mea şi a fiului meu. În seara respectivă, după ce a apărut articolul am primit pe telefon un mesaj de la un număr necunoscut ce spunea „seamănă cu tine şmecheră”. După ce am citit articolul respectiv şi am primit mesajul, am avut o discuţie cu preşedintele, discuţie la care au asistat şi vicepreşedintele V. şi S.G.şi i-am împărtăşit acestuia temerile mele iar preşedintele mi-a spus să nu iau în seamă, că aşa sunt ziariştii, domnul V. a replicat că nu este posibil de felul acesta să fim trataţi în presă şi s-a întrebat cum de li se permite.

În duminica ce a urmat, a mai apărut un articol ce mă viza, intitulat „M. mentalista”. În prima zi lucrătoare, respectiv marţi, m-a chemat domnul preşedinte la dânsul în birou…mi-a spus să mă pregătesc, că vor urma atacuri la adresa mea, eu l-am întrebat despre ce este vorba şi la ce să mă aştept, dânsul mi-a zis că ştiu eu de la cine şi să fiu convinsă că se aşteaptă să fac greşeli, nu mi-a dat prea multe amănunte, mi-a zis doar că a vrut să mă informeze şi a încheiat spunându-mi că totuşi să stau liniştită. Discuţia respectivă a avut în primul moment un impact puternic asupra mea în sensul că din nou am perceput-o ca o ameninţare fizică şi l-am sunat pe soţul meu să meargă la şcoală să ia copilul. Am discutat apoi cu colegii mei despre discuţia cu preşedintele. Colegii cu care am discutat erau S.G., S. T., D. P., A.C. şi Ș.I., le-am povestit acestora cele discutate cu preşedintele şi îngrijorarea pe care o aveam, practic eram de-a dreptul speriată, chiar am plâns în discuţia purtată, lucru care mi se întâmplă foarte rar şi am spus colegilor că eu una nu mai rezist să lucrez în astfel de presiuni şi am propus să mergem încolonaţi la DNA sau să facem plângere …” (declaraţie martor R.M., filele, vol.)

Articolele respective au fost apreciate ca atare de funcţionarii din CJ Cluj care, în discuţiile purtate precum şi cu prilejul declaraţiilor date în cauză au împărtăşit faptul că au simţit presiunea pusă pe ei, la care erau hotărâţi să nu cedeze, exprimându-şi speranţa că: „în ţara asta încă sper că nu mi se poate întâmpla nimic, pentru că am avut curajul să înfrunt nişte gunoaie „.

Faţă de situaţia incertă în care se aflau, la care nici măcar preşedintele consiliului judeţean care le asigura tot sprijinul nu reuşise să găsească rezolvare, grupul format din B., Ş., C. au analizat şi luat în calcul varianta adoptării tacite a autorizaţiei, la expirarea termenului de 30 de zile de la data depunerii cererii, deşi prevederea legală nu era aplicabilă în situaţia concretă în care aceştia se aflau cu documentele.

Aşteptarea a fost întreruptă de comunicarea proceselor verbale de sancţionare contravenţională, prin care s-a impus ca, în vederea eliberării autorizaţiei, să fie realizată o expertiză tehnică ce să ateste calitatea lucrării executate.

Actele de sancţionare au fost comunicate constructorului N. SA şi regiei Aeroportul Internaţional Avram Iancu imediat după data de 22 aprilie 2014.

În vederea efectuării expertizei tehnice, la data de 30 aprilie 2014 suspectul B.I. a luat legătura cu numitul B.N.asociat la SC P. SRL Iaşi cu care a convenit întocmirea de urgenţă a expertizei tehnice privind calitatea lucrării executate. Actele cauzei au stabilit că, expertiza a fost realizată fără nicio deplasare în teren, pentru întocmirea ei, expertul consultând exclusiv documentele puse la dispoziţie în format electronic de către inculpatul B.I..

Practic, după discuţia din 30 aprilie 2014, inculpatul B.I. a furnizat lui B.N.contractul încheiat cu regia aeroportului, proiectul tehnic, acte pe care expertul le-a consultat la data de 2 mai 2014 (vineri), iar în dimineaţa de 5 mai (luni) expertiza era finalizată, scanată şi trimisă electronic către N.C., fiind în aceeaşi zi depusă la CJ Cluj.

La data de 8 mai 2014 CJ Cluj, sub semnătura preşedintelui U.H.D., precum şi a arhitectului şef S.C. D.şi a secretarului judeţului G.S., s-a emis autorizaţia de construire pentru obiectivul „Execuţie platformă de staţionare aeronave Apron 4”.

De îndată ce a intrat în posesia actului, inculpatul B.I. a dispus întocmirea actelor necesare pentru a putea face încasări ale lucrărilor ce erau demult executate şi finalizate. Deşi a intenţionat să întocmească iniţial o situaţie de lucrări, pentru suma de 10.000.000 lei, la sfatul dirigintelui de şantier, s-a hotărât divizarea în 4 astfel de documente, care să cuprindă etapele fireşti ale realizării proiectului, de la săpături şi umpleri de fundaţii cu piatră, până la turnarea stratului de geotextil şi betoane.

În mod evident, trenarea emiterii autorizării a dus la întârzierea încasării contravalorii lucrării ce fusese deja executată, practic această finalitate fiind cea mai arzătoare pentru membrii grupului. Această împrejurare rezultă fără echivoc din rapiditatea cu care au fost întocmite actele privind situaţiile de lucrări, verificări, facturi, îndată după eliberarea autorizaţiei.

Semnificativ este faptul că, la data de 12 mai 2014 preşedintele CJ Cluj 1-a chemat la sediul instituţiei pe inculpatul B.I. căruia i-a comunicat că instituţia judeţului va face în cursul zilei o plată de 18 miliarde lei către regia aeroportului. Odată ce a aflat despre acest fapt, inculpatul B.I. 1-a apelat pe suspectul C.D. şi i-a cerut să verifice dacă au intrat banii, directorul aeroportului promiţând că, în situaţia în care cele comunicate de confirmă, de îndată, îi va face la rândul său, plată.

Probaţiunea dosarului a stabilit că, susţinerea de care inculpatul B.I. se bucură la edilul judeţului este puternic motivată financiar, acesta fiind beneficiar de foloase necuvenite consistente remise de omul de afaceri cu titlu de mită.

Astfel, din actele de la dosar rezultă că, pentru alocarea sumelor cu care sunt bugetate proiecte ale CJ-ului aflate în derulare cu societăţi ale inculpatului B.I., U.H.D. a condiţionat plăţile de remiterea comisioanelor aferente. Ca în situaţia descrisă anterior cu inculpatul P.V., preşedintele CJ Cluj a interpus în mecanismul de primire a banilor pe consilierul său personal, numitul P.R.M..

În acest sens se arătă că, în cursul anilor 2012-2014 SC C.N.SA, avea/are în derulare contracte încheiate cu beneficiarul Consiliul Judeţean Cluj în valoare de zeci de milioane de euro, cele mai importante referindu-se la construirea Centrului de Management Integrat al Deşeurilor sau construirea Pistei de decolare aterizare de 3500 m, etapa I şi suprafeţele de mişcare aferente; proiectul de reabilitare şi modernizare a Centrului Comunitar Judeţean Complex de Servicii Sociale Comunitare pentru Adulţi şi Copii; Construcţia drumului de acces la CMID; contractul pentru asigurarea securităţii perimetrale a Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj Napoca.

Din probele de la dosar rezultă că, în perioada octombrie 2012 – martie 2014, prin intermediul consilierului P.R.M., suspectul B.I. a remis cu titlu de mită suspectului U.H.D. suma totală de 278.000 lei, după cum urmează: în luna octombrie 2012 suma de 100.000 lei, în martie 2013 suma de 40.000 lei, în aprilie 2013 suma de 20.00 euro (echivalent a cca. 86.000 lei), la data de 8 septembrie 2013 suma de 5.000 euro (echivalent a cca. 22.000 lei), la data de 5 octombrie 2013 suma de 20.000 lei, la data de 6 martie 2014 suma de 10.000 lei.

Probaţiunea dosarului a mai stabilit că, în cursul lunii mai 2014, inculpatul U.H.D. a mai beneficiat de o tranşă de bani de la inculpatul B.I., în cuantum de 5.000 euro, de această dată suma pretinsă ca mită fiind disimulată printr-un contract ce ascundea astfel adevărata convenţie între părţi, act menit să disimuleze adevărata natură a provenienţei a banilor, cunoscând că acesta constituie obiect al infracţiunilor corelative de dare şi luare de mită.

În acest sens se arătă în actul de sesizare că în cursul lunii aprilie 2014 preşedintele Consiliului Judeţean Cluj a contractat cu C.C.S.C.C. SRL (CCSCC), societate aparţinând numitei F.A.C., efectuarea unui sondaj de opinie în contextul alegerilor euro-parlamentare ce au fost fixate pentru data de 25 mai 2014. În acest sens, inculpatul U.H.D. a purtat mai multe discuţii cu suspectul F.A.F., reprezentant al CCSCC Cluj. Faţă de obiectivele stabilite prin contract, cei doi au convenit că valoarea serviciilor ce urmau a fi prestate se situează la suma de 22.320 lei, reprezentând echivalentul a 5.000 euro, fără a se stabili dacă suma conţine sau nu taxa pe valoarea adăugată.

La ceva vreme după lansarea comenzii asupra sondajului de opinie, F.A.F. 1-a contactat pe preşedintele Consiliului Judeţean Cluj la data de 5 mai 2014 şi i-a comunicat faptul că sondajul a fost realizat şi materialele sunt pregătite, solicitând o întâlnire pentru a discuta asupra plăţii. Preşedintele CJ Cluj i-a cerut amânarea întâlnirii, în condiţiile în care nu dispunea de suma necesară pentru onorarea contractului:

F.A.F.: Voiam să vă întreb dacă ne vedem astăzi, să mai continuăm la problema noastră.

U.H.D.: N-am.., n-am nicio şansă, că pe perioada vacanţei ăsteia n-am… făcut nimica de treabă… Ha…

F.A.F.: Am înţeles. Pe mâine credeţi că o să fie un pic mai bună?

U.H.D.: Sper… No, să vedem… încerc.

F.A.F.: Am înţeles. Atuncea vă sun mâine dimineaţă., şi apăi să vă aduc şi materialele care…

U.H.D.: No, hai să vedem…

F.A.F.:.. au ieşit.

U.H.D.: Şi ce a ieşit? E bine?

F.A.F.: Acuma mai povestim… Ha, ha….(fila 106, vol. III)

La data de 9 mai 2014 inculpatul U.H.D. şi suspectul F.A.F. s-au întâlnit la sediul PNL Cluj unde reprezentantul CCSCC i-a prezentat preşedintelui CJ Cluj rezultatele sondajului de opinie şi au convenit ca ulterior să se contacteze pentru plata activităţii efectuate.

Pentru perfectarea înţelegerii legat de plata contractului, inculpatul U.H.D. 1-a căutat în mai multe rânduri pe inculpatul B.I. în zilele de 12 şi 13 mai 2014 căruia i-a cerut o întâlnire, însă aceasta nu s-a realizat în timp U.l:

B.I.: Când? Acuma?

U. H.-D.: lo-s aicea. Da, acuma, că după aia încep să se …

B.I.: OK.

U. H.-D.: Da’ nu, îi chiar cinci minute, dacă se poate. Bine? ….”(fila 107-108, vol.III)

B.I.: Da domnu’ preşedinte?

U.H.D.: Păi, m-ai uitat. Io acuma plec din Cluj.

B.I.: Pleci din Cluj? Na. Unde pleci oare?… vin dimineaţă, dacă tu eşti în zonă…

U.H.D.: Am înţeles, dar ai zis că după ce termini vii pă la mine, dar n-ai făcut-o!….Măi, nu ştiu, îi chestia aia cu preţul nostru de ia … na. B.I.: Ştiu.

U.H.D.: Eu, am fost … de acolo am venit. Păi da nu-i altceva, decât ăsta-i subiectul. Dacă îi vreo şansă, bine, dacă nu … iară îi bine.

B.I.: Da, da.

U.H.D.: Na bine? … „(filele 108-109, vol. III)

În zilele următoare suspectul F.A.F. 1-a apelat în mai multe rânduri pe inculpatul U.H.D. însă acesta nu a răspuns apelurilor sale. Până la urmă, având în vedere insistenţa cu care a fost căutat, inculpatul U.H.i-a comunicat lui F.A.F. în discuţia purtată la data de 13 mai 2014 că nu va putea să se întâlnească cu el pentru că, la rândul său, nu s-a întâlnit cu cine trebuia să o facă, referirea fiind evidentă la persoana omului de afaceri B.I., cel pe care inculpatul U.H.1-a rugat mai multe zile să vină la întâlnire:

U.H.D.: Eu cred c-o amânăm asta, pentru că n-am reuşit să mă cuplez cu cine trebuia să mă cuplez, ştii? Da’ până mâine.., că până mâine rezolv, bine?

F.F.A.: Am înţeles… No, bine atunci…

U.H.D.: în rest, cum eşti? Bine?

F.F.A.: Bine…, bine… Mai pregătim un sondaj acuma, naţional… şi…

U.H.D.: Naţional?

F.F.A.: Naţional…, acuma… Pe săptămâna viitoare să-1 terminăm… Povestim şi pentru…, dacă mai doriţi aicea… Vedem…, putem să cuplăm cumva…..„(filele 110-111, vol.III)

S-a stabilit că, în vederea efectuării plăţii acestui contract, preşedintele CJ Cluj a apelat la sprijinul inculpatului B.I., căruia i-a solicitat să plătească cei 5.000 de euro către CCSCC, împrejurare convenită de cei doi urmare a discuţiei purtate în data de 13 mai 2014, cu prilejul întâlnirii pe care cei doi au avut-o în jurul orei 13,00, la hotelul Meridian din Cluj Napoca:

U.H.D.: Şapte minute!

B.I.: Da? No, bine…. ” (fila 110, volIII)

Odată stabilit că omul de afaceri B.I. va achita costurile aferente acestui contract, în dimineaţa de 15 mai 2014, preşedintele CJ Cluj 1-a contactat telefonic pe F.A.F.şi i-a solicitat o întâlnire la sediul CJ pentru a discuta amănunte legate de finalizarea contractului şi modul de plată:

U.H.D. :Puteţi veni până acolo, la consiliu? F.F.A. :Sigur că da, în 10 – 15 minute

U.H.D. :Bine, vă aştept!

La întâlnirea derulată în aceeaşi dimineaţă la sediul instituţiei publice, au participat U.H.D., consilierul acestuia P.R.M.şi F.A.F.. Cu prilejul discuţiilor purtate, suspectului A.F.i s-a adus la cunoştinţă că plata contractului urmează să fie efectuată de o societate comercială spre care va fi îndrumat în vederea finalizării formelor de contractare şi plată. F.A.F. a arătat că are asupra sa pregătit un draft al contractului, în format electronic şi a fost interesat de profilul de activitate al societăţii comerciale ce va fi menţionată în contract pentru a-1 putea personaliza în funcţie de acest obiect de activitate. în acest sens, suspectului F.A.F. i s-a comunicat că societatea ce va achita valoarea contractului (ce a fost stabilită cert la suma de 5.000 euro TVA inclus), are ca obiect de activitate construcţiile, astfel că acesta a precizat că va cuprinde în obiectul contractului un studiu de piaţă privitoare la o situaţie locativă, necesitatea de construire de locuinţe într-o anumită zonă. în încheierea discuţiei F.A.F. a furnizat celor doi interlocutori formatul electronic al draftului de contract, pe care 1-a trimis pe mail martorului P.R. şi s-a convenit că F.A.F. va ţine în continuare legătura pentru finalizarea contractului cu martorul P.R.M..

După finalizarea discuţiei, preşedintele CJ Cluj i-a solicitat lui P.R.M.să ia legătura cu omul de afaceri B.I., pentru a-i prezenta contractul şi pentru a stabili cu acesta detalii referitoare la plată:

B.I.: Bine, eu sunt la birou şi când vii, dau o cafea.

P.R.M.: Bine, bine, că mai avem şi altceva de discutat, mi-o zis domnul preşedinte.

B.I.: Ok, bine maestre, eu sunt aici….”(filele 111-112, vol.III)

În aceeaşi zi, de 15 mai 2014, în jurul orei 13,00, martorul P.R.M.s-a deplasat la sediul firmei SC C.N.SA din Cluj Napoca, Piaţa 1 Mai, unde s-a întâlnit cu inculpatul B.I., căruia i-a pus la dispoziţie, tot în format electronic, draftul de contract. În cuprinsul discuţiei purtate de cei doi, înregistrată ambiental, a rezultat că inculpatul B.I. comunicase anterior cu preşedintele CJ Cluj şi convenise să efectueze plata contractului de studiu de piaţă şi cunoştea inclusiv valoarea acestuia care se situa la suma de 5.000 euro. La finalul discuţiei, B.I. i-a comunicat lui P.R. că, pentru finalizarea contractului, cu referire la plată, va ţine legătura cu acesta:

P.R.M.: Şi am adus draft-u de contract ca să.

B.I.: Mi l-ai dat mie pe mail ieri?

P.R.M.: Da, da, da, numai că acum vroiam….

B.I.: Ă, bun. De, de principiu rămân în aceeaşi fază, formă… P.R.M.: Da, da, da.

B.I.: neinteligibil, tot pe studii de piaţă, da?

P.R.M.: Da.

B.I.: Bine domnule

P.R.M.: Am trimis.

B.I.: E în regulă. îl văd…

P.R.M.: Ă, eventual tot prin mine, sau direct prin ei.

B.I.: Cum vrei tu.

P.R.M.: Există numele personale ale lor pe mail.

B.I.: E în regulă nu, ne auzim tot cu tine.

P.R.M.: Aicea bănuiesc că v-o spus domnu preşedinte ce, cu asta?!

B.I.: Da mă, tre să fac o, de cât e afacerea? De 5000 de euro? N-o zis ceva?

P.R.M.: Acum ă, tipu zisese iniţial 5000 plus TVA.

B.I.: îhî.

P.R.M.: Da o zis că îi bine şi 5….

B.I.: Cu…

P.R.M.: Cu TVA inclus….” (filele 82-85, vol.III)

În dimineaţa de 19 mai 2014, suspectul F.A.F. 1-a contactat telefonic pe martorul P.R.M.căruia i-a cerut date suplimentare legate de plata contractului, însă acesta i-a comunicat că nu ştie alte detalii, sens în care interlocutorul i-a replicat că dacă până a doua zi nu se va face plata îl va căuta pe preşedintele CJ Cluj:

F.F.: Aşa, ok. Voiam să te întreb dacă ai reuşit cu domnii de la firma de construcţii.

P.R.M.: Păi, io am reuşit chiar atuncea

F.F.: Am înţeles. Bănuiesc că ei… cum să spun, ştiu despre ce e vorba şi… se întârzie

F.F.: A, am înţeles, ok şi nouă ne trebuie datele lor, ca să putem să

facem…

P.R.M.: Sigur, sigur, acuma să se hotărască care companie, că ei au mai multe companii….Na, io aştept să se întoarcă domnul preşedinte, să

vedem cum face mai încolo.

F.F.: Da, da, da. Ei, ok. Atuncea, dacă astăzi nu se întâmplă ceva mai în faţă, atuncea, pe mâine, o să mai vorbesc şi cu domnul preşedinte…..”(filele 113.115, vol. III)

Constatăm aşadar că, în condiţiile în care inculpatul U.H.D. nu a dispus de suma de bani necesară pentru achitarea serviciilor comandate, acesta a solicitat ca plata să fie efectuată de către inculpatul B.I., ale cărui afaceri au fost constant susţinute de preşedintele CJ Cluj, plata reprezentând aşadar o formă de recompensare a sprijinului oferit de U. H.. Pentru disimularea adevăratei naturi a înţelegerilor dintre părţi, respectiv faptul că preţul de 5.000 euro al contractului este achitat de omul de afaceri B.I. care furniza astfel un folos material necuvenit preşedintelui CJ Cluj, cei implicaţi au achiesat la încheierea unui contract care, în fals, consemnează o relaţie comercială între CCSCC Cluj şi una din societăţile omului de afaceri (SC N. SRL) pentru un fictiv studiu de piaţă imobiliară. În realitate şi deplin dovedit, studiul a avut ca obiect sondarea opiniei publice asupra poziţionării politice a partidului din care face parte U.H.D., acesta fiind în realitate atât cel care a comandat studiul cât şi beneficiarul contractului.

Cele două acte întocmite în fals, contractul nr. 18/12.05.2014 şi factura fiscală nr. 34/23.05.2014, ce atestă în mod nereal că CCSCC a realizat un studiu de piaţă imobiliară pentru SC N. SRL au fost semnate din partea societăţii N. de martorul F.M., la solicitarea inculpatului B.I. şi la înţelegere cu inculpatul U.H.D., martorul neavând reprezentarea că actele ascund obiectul infracţiunilor corelative de dare şi luare de mită (filele 88, 90-92, vol.III)

În condiţiile în care la data de 28 mai 2014 în cauză au fost demarate activităţile de percheziţii ce au vizat inclusiv sediul societăţii N. SA de unde au şi fost ridicate actele privind contractul încheiat cu CCSCC şi factura fiscală aferentă, plata acestui contract nu a mai fost realizată.

Prin memoriul depus la dosar în etapa camerei preliminare la data de 10.10.2016 au fost aduse următoarele completări şi precizări ale stării de fapt pe relaţia infracţionale dintre inculpaţii B.I. şi U.H.D..

Potrivit rechizitoriului, întemeiat pe probele de la dosar, cei doi inculpaţi s-au cunoscut în cursul anului 2012, după ce inculpatul U.H.D. a fost ales preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj.

În acea perioadă societatea SCC N. SA avea în derulare mai multe contracte derulate la nivelul judeţului la care finanţarea era asigurată din fonduri alocate de sau prin intermediul CJ Cluj, între aceste contracte regăsindu-se şi contractul nr. 146/2011 având ca obiect realizarea investiţiei „Pista de decolare – aterizare de 2,100 m şi suprafeţe de mişcare aferente”, continuat cu proiectul ce a determinat încheierea contractului „Proiectare şi execuţie platformă de staţionare aeronave Apron 4”. La scurtă vreme de la aceasta cunoaştere a celor doi, în toamna anului 2012, inculpatul U.H.D. a pretins de la inculpatul B.I. remiterea unei sume de bani condiţionată fiind această remitere de alocarea fondurilor necesare plăţii contractelor în derulare.

Fiind de acord cu pretenţia inculpatului U.H.D., în cursul lunii octombrie 2012, inculpatul B.I. s-a prezentat la sediul Consiliului Judeţean Cluj unde i-a comunicat preşedintelui CJ Cluj că i-a adus banii pretinşi. Drept urmare, inculpatul U.H.D. 1-a chemat la el pe consilierul său, martorul P.R.M., căruia i-a cerut să-1 însoţească pe inculpatul B.I., Cei doi au ieşit din institute şi, în maşina martorului P.R.M., inculpatul B.I. a înmânat acestuia un plic maro conţinând suma de 100.000 lei. Reîntors la birou, consilierul preşedintelui CJ Cluj a înştiinţat pe acesta că a intrat în posesia respectivei sume. În perioada următoare, întreaga sumă a fost cheltuită potrivit destinaţiilor stabilite de inculpatul U.H.D., majoritatea cheltuielilor fiind legate de edificarea cabanei sale de la munte precum şi pentru întreţinerea casei şi a maşinilor personale ale familiei.

Înţelegerile ilicite survenite între cei doi inculpaţi au fost recunoscute şi descrise de inculpatul B.I. cu prilejul declaraţiilor succesive date de acesta în cursul urmăririi penale:

„.L-am cunoscut pe U.H.D. după ce acesta a devenit preşedinte al CJ Cluj… După câteva întâlniri avute cu preşedintele CJ Cluj U. H., legate de pistă, acesta pur şi simplu mi-a cerut să îi remit o sumă mare de bani în discuţiile purtate, preşedintele CJ Cluj m-a lăsat să înţeleg că ar fi bine să răspund favorabil solicitării sale, şi astfel am înţeles acesta trata cu mine de pe o poziţie de forţă, iar eu dacă îi dădeam banii, relaţia dintre institute şi firma mea avea şanse să se deruleze normal, altfel puteam să mă aştept la diverse piedici… Ca atare, am decis să îi remit o sumă de bani, însă într-un cuantum mai mic, şi am pregătit 100.000 lei şi m-am deplasat la CJ Cluj şi i-am comunicat că am nişte bani pentru dânsul. Reţin că l-a chemat pe un angajat, un tânăr, căruia i-a cerut să vină cu mine şi în maşina acestuia i-am dat banii respectivi care erau introduşi într-o pungă sau în plic mai mare” (declaraţie inculpat B.I., filele 105-111, vol.1)

La rândul sau, audiat fiind, martorul P.R.M., a descris respectivele împrejurări într-o maniera concordantă cu cele arătate de inculpatul B.I., arătând primirea sumei de 100.000 lei de către preşedintele CJ Cluj precum şi destinaţia acordată acestui folos material necuvenit:

„După o vreme de la începerea activităţii la Consiliul Judeţean Cluj, era prin octombrie 2012, la cabinet la dl preşedinte a venit în vizită omul de afaceri B.I.. Acesta a purtat o discuţie personală cu preşedintele U., după care amândoi au ieşit din biroul preşedintelui, acesta m-a chemat şi mi-a spus să merg cu B.I. la o discuţie. Am ieşi din instituţie cu omul de afaceri, am mers fiecare cu maşina sa, eu l-am urmat şi am oprit imediat după sediu, într-o curte interioară a unui bloc din vecinătate. B.I. a intrat la mine în maşină cu o geantă în mână, a scos din ea un plic mare maro tip burduf pe care l-a îndesat în bordul maşinii mele şi a plecat fără a spune nimic. Am luat plicul, am constatat că în el se aflau bani, în lei. Am revenit la birou, i-am confirmat preşedintelui că întâlnirea a avut loc cu succes, că B.I. mi-a dat o sumă de bani ce părea a fi 100.000 lei după numărul de etichetele de la bancă emitentă, dar că nu numărasem banii…. În perioada următoare luam asupra mea din acei bani sume ce erau necesare cheltuielilor preşedintelui. În acest sens arăt că, în mod uzual mă ocupam de gestionarea şi plata facturilor de întreţinere a locuinţei acestuia din Borhanci şi a apartamentului din aceeaşi zona, creditarea firmei E.U.SC V. SRL (de unde se plăteau apoi ratele la maşina luată pe firma un BMW x5, contabila, femeia ce îngrijea copilul celor doi şi taxele la stat), precum şi cheltuielile legate de construirea cabanei de la Tarniţa a familiei lui U. H.…..”(declaraţie martor P.R.M., filele 131-150, vol.II)

În perioada următoare pe parcursul anului 2013 şi debutul anului 2014, în condiţii similare şi de regulă anterior alocărilor de finanţare de la CJ Cluj către societatea SCC N. SA pentru contractele în derulare, inculpatul B.I. a mai remis inculpatului U.H.D. sume de bani, în cadrul acestei relaţii fiind interpus martorul P.R.M., remiterile având loc în principal, la sediul societăţii N. SA. De altfel, aşa cum a arătat inculpatul B. regularitatea pretinderii şi remiterii acestor sume era legată de momentele în care instituţia judeţeană prin semnătura preşedintelui, urma să aloce fondurile necesare, să efectueze plăţile aferente contractelor executate de SCCC N. SA, printre care şi contractul vizând construirea pistei de la Aeroportul Internaţional ,,Avram Iancu” Cluj-Napoca. Împrejurarea că sumele de bani remise de inculpatul B.I. erau destinate ,,ungerii” modului de relaţionare dintre instituţia judeţeană reprezentată de inculpatul U.H.D. şi societatea N. SA este confirmată prin declaraţiile constante date de inculpatul B.I.:

„….precizez că după fiecare remitere de sume de bani aveam o perioadă de linişte şi bună relaţie profesională, după care era urmată de o nouă solicitare de remitere de bani şi eventuale boicotări sau presiuni în derularea investiţiilor, contractelor ce le aveam cu instituţia judeţeană…. “(declaraţie inculpat B.I. din 28 mai 2014, filele 90-95, vol.1)

„…..În întâlnirile pe care le-am avut în această perioadă cu inculpatul U.H.D. acesta mi-a dat de înţeles, şi apoi a fost chiar explicit, că pretinde de la mine bani pentru ca relaţia noastră, respectiv relaţia dintre CJ Cluj şi societatea N. să aibă un parcurs firesc…….” (declaraţie inculpat B.I. din 18 iunie 2014, filele 105-111, vol.1)

Aşadar, după cum rezultă din actele de la dosar, următoarele remiteri de bani, potrivit înţelegerilor survenite inculpaţii B.I. şi U.H.D. au avut loc în luna martie 2013 când inculpatul B.I. a remis inculpatului U.H.D., prin intermediul martorului P.R.M., suma de 40.000 lei la sediul firmei sale din clădirea Unirea, în aprilie 2013 când a remis sumă de 20.000 euro în aceleaşi împrejurări, tot la sediul firmei sale, la data de 8 septembrie 2013 când, prin acelaşi intermediar, inculpatul B.I., aflat la domiciliul său, a remis suma de 5.000 euro, la data de 5 octombrie 2013 când a remis suma de 20.000 lei, la data de 6 martie 2014 când a remis suma de 10.000 lei.

Cuantumurile acestor sume au fost stabilite/convenite între cei doi inculpaţi, iar pentru a intra în posesia banilor, inculpatul U.H.D. se folosea de consilierul său, martorul P.R.M.pe care îl trimitea la întâlniri cu inculpatul B.I. ce aveau loc la sediul SCC N. SA din clădirea Unirea său în alte locaţii indicate de omul de afaceri, în vederea remiterii/primirii folosului ilicit. Dincolo de recunoaşterea acestei stări de fapt descrise atât de inculpatul B.I. cât şi de martorul P.R.M., ale căror declaraţii concorda şi se coroborează în detaliu, este de remarcat faptul că, la rândul său, inculpatul U.H.D. a recunoscut primirea de la inculpatul B.I. a unor sume de bani ,,totalizând 100.000-150.000 lei” explicaţia primirii acestui folos şi contextul fiind unul diferit.

Astfel, în încercarea de formulare a unei apărări, inculpatul U.H.D. a arătat că a primit aceşti bani de la inculpatul B.I., fără a-i pretinde, ei fiind oferiţi de omul de afaceri în condiţiile existenţei unor campanii electorale pe care acesta a înţeles să le sprijine financiar:

„…….Sunt în relaţie apropiată cu B.I., ne întâlnim, ne vizităm, luând masa împreună. Recunosc că am primit de la acesta în 2012 şi ulterior, diverse sume de bani însă în nici un caz în cuantumul reţinut în actul de acuzare şi cu certitudine necondiţionate de vreo atribuţie de-a mea ca preşedinte al CJ. Nu-mi amintesc şi nu-mi dau seama cât aş fi putut primi de la B.I. de-a lungul celor doi ani, probabil că în total mi-a dat 100.000-150.000 lei dar toate sumele au fost date pentru campanii electorale şi niciodată pentru folos personal Cred că prima data când am primit o sumă de bani de la B. ne aflam la Restaurantul Onix şi banii mi i-a dat acesta în mână şi ultima data când am primit bani eram la Hotel Meridian, sau poate la sediul firmei lui B. nu sunt aşa de sigur si cred că mi-a dat 10.000 lei. Este posibil ca B.I. să îmi fi trimis bani şi prin intermediul lui P.R.….”(declaraţie inculpat U.H.D., filele 50-55, vol.1)

Susţinerile inculpatului U.H.D. sunt neveridice, ele fiind combătute de probatoriul cauzei. Astfel, reţinem că, din punct de vedere calendaristic, sumele de bani au fost pretinse /remise în mod relativ sistematic în decursul celor aproape 2 ani (octombrie 2012 – mai 2014), neexistând o justificare electorală reală a primirii acestora potrivit afirmaţiilor inculpatului. Pe de altă parte, nu doar că inculpatul B.I. a recunoscut că banii au fost pretinşi si remişi în schimbul determinării inculpatului U.H.D. la semnarea actelor vizând alocarea fondurilor necesare plăţilor contractelor derulate cu SCC N. SA, dar şi modul de cheltuire a lor, aşa cum a fost el arătat de martorul P.R.M.şi confirmat prin declaraţiile celorlalţi martori audiaţi în cauză (F.C.M.- filele 292-295, vol.II, C.A.- filele 288-291, vol.II) contrazic susţinerile inculpatului U.H.D., banii iind folosiţi în interes personal. De altfel, sub aspectul relevanţei penale, nu are nicio semnificaţie dacă banii au fost primiţi pentru folosul personal al inculpatului sau acesta le-a dat alte destinaţii.

Ritmicitatea şi datele remiterii foloaselor necuvenite de la inculpatul B.I. către inculpatul U.H.D. sunt consemnate şi în evidenţa electronica ce a fost ţinută de martorul P.R.M., ce a fost relevată la dosarul cauzei urmare percheziţiei informatice efectuate autorizat asupra laptopului deţinut de acesta (filele 281-325, vol.IV), evident în care se regăsesc şi sumele de bani primite de la inculpatul P.V.. Punctual, în ce priveşte relaţia cu inculpatul B.I., evidenţa extrasă din conţinutul calculatorului consemnează exact sumele şi datele indicate de martorul P.R. cu prilejul audierii sale şi recunoscute ulterior şi de inculpatul B.I.. Este de remarcat faptul că, una din datele indicate de martor, respectiv, 5 octombrie 2013, este legată de participarea la o nuntă, când inculpatul B.I. a remis suma de 20.000 lei către inculpatul U.H.D. prin intermediul martorului P.R.M.. Calendaristic, data respectivă corespunde unei zile de sâmbăta, astfel că acest amănunt confirma împrejurarea relatată de martor ca şi context de primire a folosului. Suplimentar, se constată că aceeaşi data a fost înscrisă şi în evidenţa electronică din calculator unde, la poziţia 212 este trecută data, suma şi persoana de la care suma a fost primită. Dacă martorul P.R. nu a cunoscut care au fost înţelegerile survenite între cei doi inculpaţi, el fiind un simplu executant, curier al sumelor de bani remise şi primite ca folos ilicit, inculpatul B.I. arată fără echivoc că ele au constituit maniera în care inculpatul U.H.D. a înţeles să îşi exercite atribuţiile de conducător şi ordonator de credite al instituţiei judeţene, condiţionând alocările bugetare de primirea foloaselor necuvenite:

„…Arăt că toate foloasele pretinse de inculpatul U.H.D., respectiv sumele de bani pretinse din care unele au şi fost plătite, precum şi casa pe care mi-a cerut să i-o dau, au avut loc în contextul în care numai sub această formă inculpatul a arătat să puteau decurge fără incidente, fără blocaje, relaţiile dintre instituţia publică şi societăţile deţinute de mine şi care se aflau în relaţii contractuale cu CJ Cluj sau regii subordonate,…”(declaraţie inculpat B.I., filele 105-111, vol.1)

În ce priveşte suma de 5.000 de euro pretinsă de inculpatul U.H.D. de la inculpatul B.I. în cursul lunii mai 2014 pentru plata mascată a sondajului de opinie realizat de C.C.S.C.C. SRL este de subliniat faptul că aceasta nu a mai fost achitată în condiţiile intervenţiei organelor de urmărire penală prin declanşarea anchetei penale, actul material reţinut în actul de inculpare fiind comis în forma pretinderii şi, respectiv, a acceptării remiterii folosului ilicit.

Relevant în cauză sub aspectul corelării pretinderii folosului ilicit de alocările bugetare de la CJ Cluj în vederea plăţii contractelor derulate cu SCC N. SA este şi împrejurarea că, în perioada din cursul lunii mai 2014 în care inculpatul U.H.D. a convenit cu inculpatul B.I. că acesta să-i asigure plata celor 5.000 de euro aferenţi contravalorii sondajului de opinie, instituţia judeţeană, sub semnătura preşedintelui, a virat în contul regiei Aeroportului o sumă de bani destinata plăţii contractului încheiat cu SCC N. SA. Astfel, interceptările din cauză au stabilit că la data de 12 mai 2014 preşedintele CJ Cluj 1-a chemat la sediul instituţiei pe inculpatul B.I. căruia i-a comunicat că instituţia judeţului va face în cursul zilei o plată de ,,18 miliarde” lei către regia aeroportului.

Parchetul a concluzionat că fapta reţinută, în sarcina inculpatului U.H.D. în relaţia infracţională cu inculpatul B.I. şi descrisă la pct. II filele 24-68 din rechizitoriu a vizat perioada octombrie 2012 – mai 2014 şi a constat din 7 acte materiale în perioada octombrie 2012 – mai 2014, totalul sumei pretinse fiind de 300.000 lei iar din cele 7 acte materiale, 6 tranşe de bani au fost efectiv primite în perioada octombrie 2012-martie 2014, însumând 278.000 lei în timp ce tranşa 7, în cuantum de 5.000 de euro (echivalent a 22.000 lei), reprezentând doar pretinderea, a avut loc în cursul lunii mai 2014.

S-a reţinut în actul de sesizare că poziţiile celor doi inculpaţi vizavi de relaţia existentă între ei, precum şi legat de sumele de bani pretinse şi primite, contextul în care ele au fost cerute şi acceptate spre remitere, sunt contradictorii şi reflectă modalităţile diferite de formulare a apărării în cauză.

Astfel, inculpatul, U.H.D. a arătat că are cu inculpatul B.I. o relaţie de prietenie şi că, în perioada 2012-2014 a primit de la acesta sume de bani, totalizând undeva la 100.000- 150.000 lei, însă toate sumele au fost primite cu titlu de sponsorizări pentru partidul din care face parte şi că ele au fost date de inculpat benevol, fără să fi fost pretinse de preşedintele CJ Cluj:

„…..Sunt în relaţie apropiată cu B.I., ne întâlnim, ne vizităm, luăm masa împreună. Recunosc că am primit de la acesta în 2012 şi ulterior, diverse sume de bani însă în nici un caz în cuantumul reţinut în actul de acuzare şi certitudine necondiţionate de vreo atribuţie de-a mea ca preşedinte al CJ. Nu-mi amintesc şi nu-mi dau seama cât aş fi putut primi de la B.I. de-a lungul celor doi ani, probabil că în total mi-a dat 100.000-150.000 lei dar toate sumele au fost date pentru campanii electorale şi niciodată pentru folos personal…Este posibil ca B.I. să îmi fi trimis bani şi prin intermediul lui P.R. .. Ce vreau să subliniez este faptul că nu l-am condiţionat pe B.I. şi nici nu l-am presat să îmi dea vreo sumă de bani. Remiterile au avut loc benevol, iar ofertele

veneau din partea lui….. ” (declaraţie inculpat U.H.D. din data de 28 mai 2014, filele 50-55, voi I)

În ce priveşte contractul de studiu de piaţă care a vizat un sondaj de opinie electoral, inculpatul U.H.D. a arătat că a convenit cu inculpatul B.I. să-i achite sondajul de opinie comandat în cadrul campaniei, cerere cu care inculpatul a fost de acord:

„Este adevărat că prin intermediul lui B.I. am încercat să obţin plata unui sondaj de opinie realizat în perioada campaniei sau puţin anterior, era vorba de 5000 de euro, pe care B.I. a fost de acord să-i plătească la cererea mea, de fapt, eu i-am cerut lui B.I. să facă el un sondaj, în sensul de a-l contracta şi să mă vizeze şi pe mine partea ce cercetare sociologică. Eu l-am pus pe B.I. în legătură cu F.A.pe care-l ştiam de mai multă vreme….” (declaraţie inculpat U.H.D., filele 50-55, vol.I)

Pe de altă parte, inculpatul B.I. a recunoscut remiterea tuturor sumelor reţinute în actele de inculpare, respectiv cuantumul de 278.000 lei şi periodicitatea acestor remiteri, bani pe care i-a dat inculpatului U.H.D. direct sau prin intermediul martorului P.R. pentru ca inculpatul, în calitatea sa de preşedinte al CJ Cluj, să întreprindă demersurile necesare pentru alocarea fondurilor necesare plaţii lucrărilor aflate în cadrul contractelor dintre societatea inculpatului SCC N. SA şi instituţia publică sau regii subordonate. în ce priveşte modalitatea în care sumele de bani au fost pretinse şi acceptate, inculpatul B.I. a arătat că a fost presat pentru plata mitei, preşedintele CJ Cluj tratând cu el de pe poziţii de forţă.

De altfel, ulterior inculpării sale, la data de 5 iunie 2014, inculpatul B.I. a depus la dosar un act intitulat „Plângere penală şi denunţ penal” în care a solicitat cercetarea şi tragerea la răspundere penală a inculpatului U.H.D. cu privire la infracţiunile de abuz în serviciu, şantaj şi luare de mită. Practic, în cuprinsul actului, inculpatul a arătat exact aceleaşi împrejurări reţinute în actele de inculpare, cărora a înţeles să le dea o conotaţie infracţională distinctă care să susţină poziţionarea sa subiectivă faţă de fapte în afara răspunderii penale. în acest sens inculpatul B.I., atât în cadrul denunţului penal cât şi cu prilejul audierii sale a sublimat faptul că a fost efectiv forţat, şantajat şi presat la remiterea sumelor de bani de către inculpatul U.H.D. sub pretextul că, în lipsa unei astfel de conduite de acceptare a remiterii folosului, preşedintele CJ Cluj nu ar mai fi efectuat plăţile aferente contractelor în derulare, respectiv ar fi boicotat lucrările aflate în contractarea SCC N. SA.

În faza cercetării judecătoreşti, inculpaţii au menţinut în mare parte, declaraţiile iniţiale, date în faza de urmărire penală, declaraţii care în opinia noastră, sunt parţial nesincere şi combătute de probaţiunea administrată pe tot parcursul procesului penal, confirmându-se acuzaţiile aduse acestora prin rechizitoriu.

Inculpatul U.H.D. a declarat în faţa instanţei de judecată (vol. VII I f.77-82) că l-a cunoscut pe inculpatul B.I. după alegerea sa în funcţia de preşedinte al C.J.Cluj în contextul relaţiilor contractuale avute de firmele acesteia cu Consiliul Judeţean , stabilind cu acesta o relaţie de amiciţie, fără însă a pretinde susnumitului vreo sumă de bani şi fără a exercita orice fel de presiune asupra acestuia, exceptându-le pe cele corespunzătoare atribuţiilor sale. Recunoaşte inculpatul că inculpatul B. i-a oferit benevol diferite sume de bani însă acestea au fost destinate ajutorării partidului din care făcea parte fiind remise prin intermediul martorului P.R. şi într-o singură împrejurare în primăvara anului 2012 a primit de la inculpatul B. un împrumut în sumă de 10.000 lei pentru achitarea unor servicii juridice. Menţionează inculpatul că derularea contractului nr. 146/2011 încheiat între Aeroport şi asocierea din care făcea parte SC N. SA aparţinând inculpatului B. a fost una corespunzătoare, Consiliul Judeţean asumându-şi o obligaţie de finanţare a acestui contract cu menţiunea că plata nu se făcea direct firmelor care lucrau la Aeroport, ci Consiliul Judeţean ordonator de credite trimitea banii către Aeroport care efectua ulterior plăţile către executaţii lucrării.

Precizează că aceste plăţi erau efectuate totdeauna la termenele stabilite fără să existe situaţii de sistare a plăţilor sau întârzieri în plata acestora, deşi recunoaşte că inculpatul B. a semnalat pe parcurs diverse probleme în derularea relaţiei contractuale, în opinia sa aceste probleme având cauze concrete, cum ar fi procese intentate de foşti proprietari expropriaţi ori refuzul de eliberare a unor autorizaţii pentru nerespectarea condiţiilor legale.

În legătură cu obiectivul „Apron 4” inculpatul U. a negat că ar fi existat vreo înţelegere cu inculpatul B. privind realizarea în continuare a acestui obiectiv anterior emiterii autorizaţiei de construire, afirmând că a aflat despre realizarea lucrărilor corespunzătoare acestui obiectiv cu ocazia unei deplasări efectuate la Aeroport la solicitarea inculpatului B. iar măsurile întreprinse după constatarea acestei situaţii s-au înscris între cele prevăzute de lege respectiv în vederea intrării în legalitate având în vedere că obiectivul amintit era realizat într-o proporţie semnificativă la momentul demarării demersurilor necesare pentru emiterea autorizaţiei. Afirmă inculpatul că în mod concret fiind vorba despre o finanţare proprie a acestor lucrări din partea Aeroportului organizarea licitaţiei şi supravegherea modului de realizare a lucrărilor era în sarcina Aeroportului, Consiliul Judeţean implicându-se doar la nivelul emiterii autorizaţiei de construire.

În legătură cu sondajul de opinie, menţionează că l-a contactat pe numitul F.A.F. în acest sens, acesta estimând preţul acestui sondaj la suma de 5.000 euro, situaţie în care a încercat să obţină o sponsorizare pentru suma amintită, apelând printre alţii şi la inculpatul B.I. care la un moment dat a acceptat să achite suma respectivă ca o sponsorizare pentru PNL.

Referitor la martorul P.R., susţine inculpatul că l-a prezentat pe acesta inculpatului B. prin luna octombrie 2012, ca fiind persoana care se ocupa de strângerea fondurilor pentru partid, iar despre suma pe care ar fi primit-o de la inculpat ca şi sponsorizare pentru PNL inculpatul a menţinut declaraţiile anterioare în sensul că inculpatul B. ar fi înmânat lui P.R. aproximativ suma de 100.000 lei.

Cu ocazia audierii sale în faţa instanţei de judecată inculpatul B.I. (vol.VII I f. 35-40) a declarat că după preluarea funcţiei de preşedinte al C.J. Cluj, cu ocazie unei vizite la Aeroport inculpatul U. şi-a manifestat intenţia de a efectua o expertiză a lucrărilor efectuate până la acel moment în baza contractului 146/2011 având în vedere încheierea a unui număr de 13 acte adiţionale la acesta. Drept urmare, au existat mai multe discuţii cu inculpatul U. pe marginea efectuării acestei expertize, la una dintre discuţii inculpatul U. arătându-i că are anumite datorii din campania electorală estimată la suma de 55.000 euro, inculpatul B. afirmând că a avut reprezentarea faptului că inculpatul U. îi pretinde această sumă „pentru a nu se pune frână lucrărilor aflate în derulare la Aeroport”. Inculpatul susţine că a înţeles mesajul inculpatului U. şi având în vedere că existaseră nişte blocaje în colaborarea cu CJ Cluj, după preluarea funcţiei de către acesta, a înţeles că în continuare lucrurile nu ar fi putut funcţiona decât sub rezerva achitării sumelor de bani pretinse. Drept urmare, în luna octombrie 2012, recunoaşte inculpatul B.I., s-a deplasat la sediul C.J. Cluj, având asupra sa suma de 100.000 lei, pentru a-i da inculpatului U. care i l-a prezentat pe martorul P.R., căruia i-a înmânat efectiv pachetul conţinând suma amintită, într-un autoturism parcat pe o străduţă din apropierea Consiliului Judeţean Cluj. A arătat inculpatul B. că după acest moment relaţiile cu Consiliul judeţean s-au normalizat, însă în legătură cu sumele de bani achitate în cursul anului 2013 a precizat că inculpatul U. cu ocazia unor şedinţe de comandament îi aducea la cunoştinţă că are nevoie de bani pentru campanie, fiind achitate în acest context prin intermediul martorului P.R. în luna martie 2014, suma de 40.000 lei şi în aprilie 2013 suma de 20.000 euro.

A arătat inculpatul că aceşti bani au fost achitaţi pentru campaniile electorale fiind deranjat doar de insistenţa cu care îi erau solicitaţi, fiind menţinut în permanent într-o stare de tensiune. Despre suma achitată în luna martie 2014 de 10.000 lei a precizat inculpatul B. că banii au fost daţi la solicitarea inculpatului U. pentru achitarea unor servicii juridice sub forma unui împrumut.

În legătură cu sumele de bani achitate în lunile septembrie – octombrie 2013, inculpatul a precizat că au fost achitate tot la solicitarea inculpatului U. sub pretextul unor datorii legate de campania electorală anterioară şi pentru că ar fi avut nevoie de bani pentru protocol în contextul inaugurării pistei de 2100 m în septembrie 2013.

În ceea ce priveşte suma de 5000 euro pretinsă de inculpatul U. în luna mai 2014, inculpatul B. a arătat că susnumitul i-a spus că au nevoie de o sponsorizare pentru partid în vederea achitării unui sondaj de opinie privind PNL în preferinţele alegătorilor. Arată inculpatul că iniţial inculpatul U. i-a cerut suma respectivă în aceleaşi condiţii ca şi sumele achitate anterior, însă inculpatul B. a apreciat că, neavând nici un interes pentru a achita această sumă, odată ce lucrările la Aeroport erau destul de avansate şi astfel a acceptat, după mai multe insistenţe din partea inculpatului U. şi a martorului P.R., încheierea unui contract de sponsorizare care a fost adus la sediul societăţii sale de P.R. fiind semnat de martorul F.M. din dispoziţia sa, inculpatul B. susţinând că în concret nu a văzut acel contract.

Recunoaşte inculpatul că lucrările pentru Apron 4 demaraseră încă din februarie 2013 fiind executat la nivelul lunii iunie 2013 în proporţie de 60-70% astfel cum s-a consemnat într-un proces verbal întocmit cu ocazia şedinţei de comandament din iunie 2013, precum şi faptul că aceste lucrări au fost executate fără autorizaţie de construire, împrejurare cunoscută de toate persoanele implicate.

Inculpatul B.I. a susţinut că nu a avut nici un interes politic pentru a susţine campaniile electorale ale inculpatului U. însă banii au fost achitaţi pentru a-şi putea desfăşura activitatea în condiţiile în care după preluarea funcţiei de către U. a resimţit o serie de presiuni din partea acestuia, presiuni mai pregnante până la momentul achitării primei tranşe de 100.000 lei în octombrie 2012, cu menţiunea că în continuare au existat cereri de bani din partea acestuia.

În acelaşi timp inculpatul B.I. a precizat că ulterior achitării primei tranşe de 100.000 lei lucrurile au intrat pe un făgaş normal, fiind realizate acele exproprieri restante cu menţiunea că într-un anume fel a acceptat de la început să achite inculpatului U. suma de 50.000 euro pe care acesta o pretinsese, însă a preferat să nu achite întreaga sumă într-o singură tranşe pentru a se asigura că nu va fi în continuare boicotat.

Martora G.S.(vol. III I, f. 37-42) secretar al Consiliului Judeţean Cluj a precizat referitor la obiectivul Apron 4, că a aflat despre realizarea acestuia anterior emiterii autorizaţiei de construire abia în anul 2014, cu ocazia unei deplasări a Arhitectului şef la Aeroport şi de, deşi iniţia acest obiectiv urma a fi finanţat din bugetul CJ Cluj la începutul anului 2014 a existat o încunoştinţare privind realizarea sa din fonduri proprii ale Aeroportului iar în legătură cu consemnarea realizării obiectivului Apron 4 în proporţie de 60% din cuprinsul procesului-verbal de comandament din data de 7 iulie 2013, a precizat că documentele de care dispunea indicau o altă stare de fapt, discuţiile fiind în sensul realizării acestui obiectiv în anul 2014. De asemenea, a arătat martora că nu are cunoştinţă despre existenţa unor discuţii în cadrul acestor şedinţe în sensul urgentării lucrărilor.

Martorul P.R.M.(vol. III I f. 43-49) a arătat referitor la sumele achitate de inculpatul B. pentru inculpatul U. că în vara anului 2013 acestea aveau o frecvenţă aproape lunară şi că îl încunoştinţa pe inculpatul U. despre cuantumul sumei primite, în genera,l fiind vorba despre sume în lei, iar în două împrejurări s-au achitat 20.000 euro respectiv 5.000 euro. Precizează martorul că într-o împrejurare în martie 2014 inculpatul U. s-a arătat foarte interesat dacă inculpatul B. i-a remis vreo sumă de bani şi că la solicitarea acestuia i-a remis inculpatului U. întreaga sumă primită de 10.000 lei. Totodată, martorul a precizat că sumele primite în maniera descrisă anterior au fost consemnate în evidenţa pe care o ţinea. Această declaraţie a martorului concordă cu cele declarate de martor în faza de urmărire penală (vol.II fila 140-141) referitor la primirea sumei de 10000 lei, în contextul în care inculpatul U. urma să efectueze o deplasare la Bucureşti, fiind interesat dacă l-a întâlnit pe inculpatul B. şi care este suma primită.

Cunoaşte martorul împrejurarea că inculpatul U. în primăvara anului 2014 comandase efectuarea unui sondaj de opinie de către firma aparţinând martorului F.A.F. şi că inculpatul B. va achita costul acestuia, context în care martorul amintit i-a comunicat un draft de contract, cu care mai apoi s-a deplasat la sediul firmei inculpatului B. fiind încheiat ulterior contractul pe firma N. aparţinând acestuia, martorul F. emiţând o factură pe numele acestei societăţi. A precizat martorul că din discuţiile purtate cu inculpatul B. a realizat că acesta avea cunoştinţă despre conţinutul contractului respectiv. De asemenea, a arătat martorul că în privinţa sumei de 5.000 euro pe care inculpatul B. a acceptat să o plătească firmei martorului F.F. atunci când inculpatul B. l-a chemat pe martorul F.M. a făcut vorbire despre ”o donaţie sau o sponsorizare”, însă în opinia sa această afirmaţie s-a făcut pe un ton de glumă iar din ceea ce în aminteşte, contractul respectiv era un contract de prestări servicii. În legătură cu banii achitaţi de inculpatul B. în luna octombrie 2012, arată că i-a comunicat inculpatului U. cuantumul sumei primite şi că acesta i-a cerut să îi păstreze la domiciliul său. Totodată, martorul a precizat că la finalul companiei din vara anului 2012 a rămas un rest de 26.000 euro, bani pe care i-a înmânat inculpatului U. şi din care acesta pe parcursul anului următor i-a dat diverse sume de bani cu referire la evidenţa de la fila 317 vol. IV u.p., cu menţiunea că sumele în euro erau schimbate în lei şi apoi erau achitate diverse cheltuieli ale inculpatului U. , martorul amintind că a recunoscut plicul în care îi dăduse suma amintită acestuia. Martorul a precizat şi faptul că inculpatul U. i-a spus că sondajul de opinie preconizat costă 5.000 euro şi că s-a înţeles cu inculpatul B. să achite acel sondaj de opinie şi că atunci când a aflat despre el era deja realizat, iar martorul F. încerca să obţină achitarea acesteia.

Martorul S.C. D.( vol. III I f. 270-278) a confirmat faptul că a luat la cunoştinţă despre executarea fără autorizaţie de construire a obiectivului Apron 4, în luna martie 2014, când a efectuat o deplasare la Aeroport constatând că platforma Apron 4 era executată în proporţie de 90%, martorul menţinând cele declarate anterior vis a vis de contextul în care s-au realizat acele vizite pe şantier, împiedicarea realizării controlului într-o primă fază şi discuţiile purtate cu inculpatul U. referitor la găsirea unei soluţii pentru intrarea în legalitate având în vedere executarea lucrării amintite într-o proporţie semnificativă.

Martorul L.A.(vol. VI I f. 268-269), administrator al SC E. SRL Cluj a arătat că a colaborat cu SC G. SRL la proiectul privind realizarea pistei de 2100 m a Aeroportului evidenţiind existenţa unor probleme cu privire la proiectul întocmit de firma I.respectiv neconcordanţe între proiectul tehnic şi situaţia din teren precum şi întârzieri în realizarea exproprierilor terenurilor vizate de acest contract.

Martorul D.C.V.(vol. IV I f. 273-274) a arătat că a fost director economic al SC P. S.R.L. Cluj-Napoca aparţinând inculpatului B.I. şi că acesta în luna mai 2014 i l-a prezentat pe martorul P.R.M.despre care i-a spus că îi va trimite un contract de sponsorizare pe o adresă de e-mail, acest contract fiind listat în biroul secretarei şi apoi semnat de martorul F.M.. Contractul a fost înmânat ulterior martorului P.R. potrivit solicitării pe care îl făcuse inculpatul B.I.. Arată că a asistat la percheziţia desfăşurată în biroul inculpatului B. când organele de anchetă au căutat un anumit contract însă ulterior secretara i-a predat un plic conţinând contractul vizat de organele de urmărire penală care însă nu era un contract de sponsorizare, deşi termenul folosit de inculpatul B. a fost acela de contract de sponsorizare, martorul precizând că în mod obişnuit firmele inculpatului B. făceau astfel de sponsorizări însă nu partidelor politice ci altor instituţii şi că inculpatul B. nu a apucat să vadă contractul respectiv.

Martorul Z.F.A.(vol. IV f. 275-277), diriginte de şantier în cadrul contractului nr. 146/2011, a confirmat realizarea lucrărilor la obiectivul Apron 4 anterior obţinerii autorizaţiei de construire cu ştiinţa tuturor persoanelor implicate, realizarea acestuia fiind însă oportună în condiţiile în care pista veche pentru realizarea parcării aeronavelor nu mai era corespunzătoare iar aceste lucrări au fost realizate pe cheltuiala executantului dincolo de existenţa unor dificultăţi anterioare legate de exproprieri şi despre întârzieri în plata lucrărilor efectuate, martorul susţinând că nu erau necesare nici un fel de presiuni din partea beneficiarilor pentru realizarea în avans a lucrărilor, deoarece oricum firmele inculpatului B. lucrau în avans. A mai precizat martorul că încă din luna octombrie 2013, momentul inaugurării pistei de 2100 m obiectivul Apron era realizat în proporţie de 60-70% .

Martora C.D.C. (vol. V I f. 4-5) director economic al SC P. S.A. Cluj a precizat că martorul D.C.V.a informat-o că urmează să primească pe adresa de e-mail un contract de sponsorizare pe care l-a listat şi l-a prezentat spre a fi semnat administratorului societăţii N., martorul F.M. , după care la sugestia lui D.C.V.l-a predat unei persoane de sex masculin aflat în biroul inculpatului B.. Aceeaşi persoană a revenit după câteva zile lăsându-i un contract şi o factură pe care le-a păstrat asupra sa pentru ca după percheziţia ce a avut loc să le predea lui D. C. V., menţionând că nici un moment nu a prezentat inculpatului B. contractul respectiv.

Martorul M.A.M. (vol. V I f. 10-12) a confirmat în faţa instanţei împrejurările referitoare la vizitele efectuate împreună cu arhitectul- şef S. la Aeroport şi l-a constatarea cu acel prilej a executării obiectivului Apron 4, precum şi demersurile realizate ulterior în vederea intrării în legalitate a acestui obiectiv prin emiterea autorizaţiei în luna mai 2014.

Martorul F.M. (vol. V I f. 13-14) administrator al SC N. SA a declarat în legătură cu contractul încheiat cu C.C.S.C.C. S.R.L. că inculpatul B. i-a spus să semneze contractul afirmând că este un contract de sponsorizare arătând că societatea amintită nu a solicitat niciodată efectuarea unui studiu de piaţă.

Martora T.S.C.(vol. V I f. 68-70) director general în cadrul Direcţiei Generale Buget Finanţe şi Resurse Umane din cadrul C.J. Cluj a confirmat că această instituţie îşi asumase obligaţia finanţării obiectivului vizat de contractul nr. 146/2011, încheiat între Aeroport şi Asocierea N., constând în alocări de sume din bugetul judeţului, sumele fiind astfel alocate în perioada 2011 – 2014. Concret aceste sume se transferau din bugetul C.J. Cluj în contul Aeroportului pe baza solicitărilor acestuia în funcţie de derularea contractului responsabilitatea de a urmări derularea acestei investiţii revenind Aeroportului, inculpatul U., preşedinte al C.J. Cluj fiind ordonator de credite şi cel care semna documentele de plată martora relatând că acesta nu a solicitat vreodată realizarea de plăţi cu precădere către Aeroport. La începutul anului 2014, arată martora printr-o adresă aeroportul a comunicat realizarea acestui obiectiv din fonduri proprii, cu menţiunea că nu au existat întârzieri în efectuarea plăţilor către Aeroport, deşi, la un moment dat în perioada iunie – august 2013 sistase aceste transferuri pe fondul constatării unor aspecte neconforme de către arhitecta-şefă S.O.. A precizat martora că a aflat despre realizarea obiectivului Apron 4 în luna martie 2014 de la martorul C. S., precum şi faptul că Asocierea N. asigura realizarea unei părţi din investiţii.

Martorul F.A.S.F.(vol. V I f.71-72) a declarat în faţa instanţei că a fost contactat de inculpatul U. în vederea realizării unui sondaj de opinii privind gradul de P.ularitate al PNL la nivelul judeţului Cluj, însă deşi, a început să culeagă datele necesare, în final, acel sondaj de opinii, nu s-a mai realizat. În continuare a precizat că, la un moment dat, martorul P.R. i-a propus încheierea unui contract cu o firmă privată, în speţă, SC N. având ca obiectiv realizarea unui sondaj la nivelul comunei Floreşti cu privire la oportunitatea investirii în realizarea de locuinţe în comuna Floreşti. Susţine martorul că a acceptat această solicitare, însă era necesară întocmirea unei comenzi din partea beneficiarului iar după realizarea proiectului a fost redactat un contract pe care l-a înmânat martorului P.R. însoţit de o factură, suma contractului fiind de 5.000 euro. A susţinut acest martor că potrivit uzanţelor firmei se emite contractul şi o factură proformă la acelaşi moment, anterior primirii comenzii de la beneficiar. Martorul a revenit asupra declaraţiilor date în faza de urmărire penală referitoare la încheierea contractului cu N., după efectuarea sondajului de opinie afirmând în continuare că au existat două contracte diferite, cu obiecte diferite, niciunul nefiind însă finalizat.

Martorul Ș.T.D.(vol. V I f. 73-75), manager al SC N. SA din luna mai 2013, a descris în cuprinsul declaraţiei sale anumite dificultăţi în colaborarea cu C.J. Cluj privind contractul 146/2011 respectiv întârzieri în exproprierea unor terenuri, întârzierea obţinerii autorizaţiilor şi avizelor necesare, aplicarea unor sancţiuni contravenţionale, eşalonarea plăţii pe 4 ani în condiţiile în care contractul încheia prevedea un termen de 3 ani în rate trimestriale egale. A precizat martorul că, cu ocazia şedinţelor de comandament erau stabilite termene clare pentru realizarea lucrărilor aferente contractului deşi nu exista autorizaţie, împrejurare cunoscută de participanţi la aceste şedinţe, dincolo de existenţa unor nemulţumiri ale unor operatori cu titlu exemplificativ Lufhansa privind starea pistei vechi şi întârzierea în darea în folosinţă a pistei noi. Martorul a negat că s-ar fi adus pentru efectuarea lucrărilor la pista de 2100 m. cantităţi de pământ excavate de la Centrul de management Integral al Deşeurilor arătând că lucrările derulate au presupus scoaterea unor cantităţi impresionate de pământ, care a fost folosit ulterior .

Martora Z.G.(vol. V I f. 104-106), director comercial la Aeroportul Internaţional Cluj a făcut vorbire în declaraţia sa despre o serie de dificultăţi constatate în derularea contractului nr. 146/2011 respectiv: probleme la stratul de fundare al pistei, necesitatea devierii unor pâraie, întârzierea în exproprierea unor terenuri, îngrijorarea unor operatori de zbor privind starea pistei, precum şi o oarecare inconsecvenţă a reprezentanţilor C.J. Cluj şi o mediatizare excesivă a problemelor identificate la Aeroport colaborarea cu C.J. Cluj fiind apreciată de martoră ca fiind greoaie şi contradictorie. În privinţa obiectivului Apron 4 martora a afirmat că a luat cunoştinţă de realizarea acestuia abia în luna martie 2014 şi că aceste disfuncţionalităţi la care s-a referit anterior permiteau executantului lucrării să refuze executarea în continuare a lucrărilor sau chiar să solicite penalităţi conform clauzelor contractuale, însă acesta a manifestat interes pentru realizarea pistei, cu respectarea cerinţelor privind siguranţa participanţilor la traficul aerian.

Martorul P. I. (vol V I f. 107-109) , director operaţional în cadrul Aeroportului Avram Iancu a confirmat existenţa unor riscuri datorate U.lizării în continuare a pistei vechi, riscuri evidenţiate de unii operatori, existând astfel anumite presiuni ale factorilor de conducere în sensul realizării noii piste, deşi autorizaţia pentru aceasta a fost emisă abia în septembrie 2013, martori opinând că dacă s-ar fi aşteptat după autorizaţia de construire termenele de predare nu ar putut fi respectate . Şi acest martor a evidenţiat dificultăţi privind realizarea exproprierilor, existenţa unor procese privind aceste terenuri, precizând şi faptul că, concret obiectivul Apron 4 a început să fie realizat încă din primăvara anului 2013, fiind acceptată realizarea acestui obiectiv în cadrul şedinţelor de comandament din vara anului 2013 pentru ca în toamna anului 2013 Consiliul Judeţean Cluj să solicite realizarea acestui obiectiv din venituri proprii ale Aeroportului.

Trebuie remarcat faptul că, potrivit rechizitoriului fapta imputată inculpatului U.H.D. pe relaţia cu inculpatul B.I. constă în aceea că pretins suma de 300000 lei din care a primit efectiv suma de 278000 lei pentru a direcţiona alocări bugetare în vederea plăţii contractelor derulate de SCCA N. SA deţinută de inculpatul B.I., în concret pentru „ ungerea modului de relaţionare dintre instituţia CJ Cluj şi această societate”.

Pe de altă parte, actul de sesizare al instanţei conţine ample referiri la realizarea obiectivului Apron 4 fără autorizaţie, accentuându-se existenţa unei înţelegeri în acest sens între cei doi inculpaţi, importanţa acestor detalii în contextul activităţii infracţionale imputate celor doi inculpaţi de dare şi luare de mită pentru „direcţionarea de alocări bugetare” fiind aceea că doar în condiţiile în care se asigura intrarea în legalitate inculpatul B. putea accede la fondurile bugetului CJ Cluj pentru a-i fi achitate lucrările deja executate.

În acelaşi timp, starea de fapt descrisă pe larg, este în opinia noastră, corespunzătoare unei alte infracţiuni pentru care a operat disjungerea, anume infracţiunea de abuz în serviciu, circumstanţele concrete ale realizării acestui obiectiv nefăcând aşadar obiectul acestui dosar, chestiunile relatate sub acest aspect, urmând a fi avute în vedere doar din perspectiva apărărilor inculpatului B. că a fost forţat de coinculpatul U. să dea banii respectivi pentru derularea în bune condiţii a contractului privind obiectivele de la aeroport, că realizarea obiectivului Apron 4 era cunoscută la nivelul conducerii CJ Cluj şi în vederea stabilirii adevăratei relaţii dintre cei doi inculpaţi.

Inculpatul B.I. a recunoscut achitarea către inculpatul U.H.D. a sumelor de bani descrise în rechizitoriu, susţinând însă că a fost constrâns de acesta să acţioneze în sensul achitării periodice a unor sume de bani, în caz contrar relaţia societăţilor sale cu CJ Cluj având de suferit.

Într-adevăr, martorii audiaţi în cauză au punctat existenţa unor dificultăţi în acest sens, încă de la începutul derulării contractului nr. 146/2011, într-o perioadă anterioară preluării de către inculpatul U. a funcţiei de preşedinte al CJ Cluj, inculpatul B. susţinând că, constrângerea s-a manifestat prin faptul că, coinculpatul îşi anunţase public intenţia de a dispune efectuarea unei expertize pentru a stabili oportunitatea încheierii actelor adiţionale la contractul iniţial, pentru ca pe fondul mai multor discuţii pe marginea acestui subiect, inculpatul U. să îi pretindă direct suma de 55000 euro sub pretextul unor datorii din campania electorală.

De remarcat este însă, promptitudinea cu care inculpatul B. a acceptat această solicitare, „înţelegând” că doar astfel lucrurile vor decurge fără probleme, sens în care a achitat la scurtă vreme, în luna octombrie 2012 prima tranşă consistentă de 100000 lei, după acest moment tensiunile fiind dezamorsate şi colaborarea fructuoasă, pe parcurs inculpatul achitând în continuare sume diverse de bani în lei şi valută. Nu credem că se poate susţine cu succes într-o atare situaţie, existenţa vreunei constrângeri din partea inculpatului U. care, potrivit atribuţiilor sale avea abilitatea de a dispune efectuarea acelei expertize, care este un mijloc legal de verificare a unei anumite situaţii şi nu un mijloc de presiune, dincolo de faptul că astfel cum a declarat inculpatul B., a acceptat de la început solicitarea de a achita suma de 50000 euro inculpatului U., însă a ales să nu achite toţi bani odată pentru a avea siguranţa că nu va fi în continuare boicotat.

În acest context, susţinerile ulterioare ale inculpatului B.I., vizavi de existenţa altor presiuni în perioada anului 2013 legat de efectuarea fără autorizaţie a unor lucrări aferente contractului, nu au în opinia noastră nicio relevanţă sub aspectul infracţiunii de dare de mită imputată acestuia, inculpatul asumându-şi hotărârea infracţională încă din anul 2012, în acest fel asigurându-şi confortul unei colaborări facile cu preşedintele CJ Cluj pe fondul cointeresării materiale a acestuia.

Pe parcursul acestei colaborări însă, situaţia s-a schimbat oarecum, deoarece dincolo de interesul financiar mai mult decât evident, inculpatul U.H.D. era interesat de dobândirea unui capital de imagine, care se putea obţine prin realizarea la nivelul judeţului Cluj a unor investiţii răsunătoare, cum era cea de la aeroport, astfel că a apelat la inculpatul B.I. pentru realizarea în absenţa autorizaţiei de construire, a obiectivului Apron 4, probabil asigurându-l pe acesta de eliberarea fără probleme a autorizaţiei la momentul potrivit. Bineînţeles că propunerea a fost acceptată, probaţiunea de la dosar evidenţiind faptul că la momentul depunerii actelor pentru autorizaţie, obiectivul era realizat într-o proporţie semnificativă, relevant fiind faptul că în perioada indicată în rechizitoriu ca fiind cea a realizării lucrărilor la acest obiectiv, adică octombrie 2013-martie 2014 inculpatul B. nu a achitat nici o sumă de bani inculpatului U., pentru ca în luna martie 2014 să remită acestuia suma de 10000 lei iar în luna mai 2014, în contextul în care coinculpatul îl informase despre efectuarea unei plăţi consistente a acceptat şi plata acelui sondaj de opinie.

În legătură cu suma achitată în luna martie 2014, s-a avansat de către cei doi inculpaţi, în faza de judecată, ideea că ar fi vorba în realitate despre un ajutor sau împrumut acordat inculpatului U., pentru achitarea unor servicii juridice legat de un proces al fiului său, afirmându-se că bani au fost daţi direct acestuia, deşi martorul P.R. a declarat de la început că banii i-au fost remişi lui şi abia apoi i-a transmis inculpatului U., susţinerile celor doi inculpaţi că nu a fost stabilit vreun termen de restituire îndreptăţindu-ne să credem că acest demers se înscrie pe linia remiterii de sume de bani de către inculpatul B. în contul celor 50000 euro despre care a arătat că a acceptat să îi plătească coinculpatului, remiteri realizate prin intermediul aceluiaşi martor. Suma fost remisă imediat de martorul P.R. inculpatului U., care pleca la Bucureşti acesta fiind motivul necuprinderii sale în evidenţa întocmită de martor.

Susţinerile inculpatului B. privind existenţa unei presiuni din partea inculpatului U. nu pot fi aşadar primite, dimpotrivă măsurile de supraveghere operativă realizate în cauză descriind relaţia dintre cei doi ca fiind una amicală şi reciproc interesată, aceasta în contextul în care colaborarea cu preşedintele CJ Cluj trecuse la un alt nivel, în raport de înţelegerea dintre ei în sensul realizării obiectivului Apron 4 fără autorizaţie, fiind cu atât mai evident din acest moment, interesul acestuia în susţinerea intereselor firmei inculpatului B.I.,ceea ce l-a plasat oarecum pe o poziţie de inferioritate faţă de acesta.

Mai mult, discuţiile telefonice dintre cei doi, au evidenţiat faptul că în realitate, inculpatul B.I. nu era deloc presat sau constrâns în vreun fel în relaţia cu preşedintele CJ Cluj dimpotrivă, fiind elocventă în acest sens o relatare a martorei R.M., în sensul că„….. B.I. a spus că a purtat o discuţie în acele zile cu U. şi cu Ș.T.D., în care îi reproşau lui U. că joacă dublu, că de faţă cu ei se prevalează de opoziţia venită din partea mea şi în alte cercuri face afirmaţii contrare şi se laudă că i-a dat pe N. în penal şi că în discuţia respectivă Ș.T.D.s-a enervat şi i-a spus domnului preşedinte că „îi dă până îi merge burta” “(fila 22, vol.IT).

În legătură cu acele piedici sau dificultăţi întâmpinate de firma inculpatului B. în realizarea contractului nr. 146/2011, reţinem că nu s-a făcut dovada faptului că acestea erau imputabile inculpatului U., care în mod deliberat să fi acţionat în sensul constrângerii inculpatului B. la achitarea acelor sume de bani, dimpotrivă funcţionarii din cadrul CJ Cluj au arătat că plăţile s-au realizat fără întârzieri (inculpatul B. însuşi acceptând că, după achitarea sumei de 100000 lei în octombrie 2012 colaborare a decurs fără probleme), chestiunile tehnice indicate de inculpat sau de martorii propuşi în apărare, fiind chestiuni decurgând fie din împrejurări anterioare preluării funcţie de către inculpatul U., cum ar fi neconcordanţe privind stratul de fundare în proiectul întocmit de firma I., exproprierea cu întârziere a unor suprafeţe de teren sau necesitatea devierii unor râuri, fiind chestiuni survenite ulterior şi totodată previzibile, contractul încheiat oferind însă inculpatului B. mijloace legale pentru a acţiona în consecinţă, însă în ciuda acestui fapt a ales „colaborarea „ cu inculpatul U., faţă de care avea deja un oarecare ascendent, împrejurare reliefată de conţinutul convorbirilor telefonice dintre aceştia, fiind evident faptul că cel care dicta era inculpatul B.I..

În acelaşi sens, arătăm faptul că, potrivit art. 13 din contractul nr. 146/2011, achizitorul (în speţă RA Aeroportul Cluj-Napoca) avea obligaţia de a pune la dispoziţia executantului ((asocierea SCC N., SC I.S.SRL şi SC G.A.SRL ) amplasamentul lucrării liber de orice sarcină, etapizat conform graficului de lucrări aliniatul 4 precizând că pentru partea de teren pentru care nu s-a finalizat procedura de expropriere publică se vor suspenda lucrările de către achizitor, pe perioada suspendării părţile nedatorându-şi daune interese sau alte penalităţi”.

De remarcat este faptul că inculpatul U.H.D. a recunoscut primirea doar a unei sume de aproximativ 100.000 lei de la inculpatul B., sub pretextul unui sprijin financiar ocazionat de campaniile electorale, deşi remiterile de bani au avut loc în perioade în care nu erau în derulare astfel de campanii, iar martorul P.R. a explicat cum au fost cheltuiţi aceşti bani, fără legătură cu activitatea de partid, inculpatul B.I.,la rândul său confirmând remiterea sumei de 278.000 lei către preşedintele CJ Cluj.

Considerăm că sunt nesincere declaraţiile inculpatului U. referitoare la lipsa unei înţelegeri cu inculpatul B. şi cel mai probabil, cu reprezentanţii aeroportului privind realizarea obiectivului Apron 4, în lipsa autorizaţiei de construire, dimpotrivă conduita inculpatului în perioada martie – mai 2014 descrie un interes crescut pentru rezolvarea de o manieră favorabilă firmei N. a situaţiei existente, inculpatul B. afirmând constant că realizarea în condiţiile date a platformei era cunoscută de inculpatul U., dar şi de alţi factori de decizie din cadrul aeroportului. Remarcăm aici declaraţia martorei Z.G., director comercial la Aeroportul Internaţional Cluj care a detaliat o serie de neajunsuri întâmpinate de executantul contractului nr. 146/20101 după care foarte convenabil a susţinut că la rândul său, a luat la cunoştinţă de realizarea Apronului abia în luna martie 2014, cam în aceeaşi perioadă cu reprezentanţii CJ Cluj. Fără îndoială, contextul politic existent a permis şi chiar a favorizat situaţia existentă la aeroport, nerespectarea clauzelor contractului sau a paşilor de execuţie sau chiar executarea unor lucrări fără autorizaţie, existând o acceptare tacită din partea factorilor de decizie dar şi a executantului lucrării, dincolo de existenţa unor interese materiale individuale, cum a fost cazul inculpatului U., care profitând de poziţia sa de preşedinte al CJ Cluj, şi-a asigurat o serie de foloase materiale consistente de la oameni de afaceri potenţi financiari.

Cu privire la infracţiunile de fals şi spălare de bani, apărarea inculpatului B.I. a fost aceea că nu a cunoscut conţinutul real al actului trimis de inculpatul U.H.D. prin intermediul martorului P.R., având reprezentarea că respectivul contract este unul de sponsorizare. În acest sens, inculpatul a arătat că, este adevărat că a fost de acord cu cererea venită de la preşedintele CJ Cluj de a sponsoriza cu suma de 5.000 de euro campania electorală şi avea de gând să facă respectiva plată, de aceea a şi cerut martorului F.M. să înregistreze contractul pe SC N. şi să semneze actele aduse de P.R.. Despre faptul că, în realitate, contractul privea un studiu de piaţă, inculpatul a declarat că a aflat abia la momentul declanşării anchetei penale, când i s-a prezentat contractul în contextul audierii sale.

În opinia noastră, aceste susţineri sunt total nesincere, în condiţiile în care inculpatul B. a afirmat că la momentul acela (şi de altfel şi în perioada anterioară) nu avea nici un interes în a susţine vreo campanie electorală a PNL, ele fiind combătute prin probele administrate în cauză, cu referire în principal la declaraţia inculpatului U.H.D., din faza de urmărire penală în care a arătat că a încercat să obţină plata unui sondaj de opinie realizat în perioada campaniei sau puţin anterior, în valoare de 5000 de euro, convenind ca inculpatul B.I. să achite contravaloarea studiul de piaţă (sondaj de opinie), contractul urmând a fi încheiat pe una din firmele inculpatului B.I. cu CCSCC. În faza cercetării judecătoreşti, inculpatul U. şi-a nuanţat declaraţia susţinând că inculpatul B.I. a acceptat să achite suma respectivă ca o sponsorizare pentru PNL.

Pe de altă parte, din discuţia purtată la data de 15 mai 2014 cu martorul P.R.M., rezultă fără dubiu că inculpatul B.I. ştia că actul trimis pe mail de martor şi pentru a căruia plată convenise anterior cu preşedintele CJ Cluj, se referea la un studiu de piaţa şi nicidecum la o sponsorizare, aşa cum inculpaţii au încercat să susţină, fiind clară referirea inculpatului B.I. atât la studii de piaţă, cât şi la suma de plată:

P.R.M.: Şi am adus draft-u de contract ca să.

B.I.: Mi l-ai dat mie pe mail ieri?

P.R.M.: Da, da, da.

B.I.: neinteligibil, tot pe studii de piaţă, da?

P.R.M.: Da.

B.I.: Bine domnule

P.R.M.: Am trimis.

B.I.: E în regulă. îl văd…

P.R.M.: Aicea bănuiesc că v-o spus domnii preşedinte ce, cu asta?!

B.I.: Da mă, tre să fac o, de cât e afacerea? De 5000 de euro? N-o zis ceva?

P.R.M.: Acum ă, tipu zisese iniţial 5000 plus TVA.

B.I.: îhî.

P.R.M.: Da o zis că îi bine şi 5….

B.I.: Cu…

P.R.M.: Cu TVA inclus….” {filele 82-85,vol.III)

Într-adevăr, martorii din anturajul inculpatului B.I., respectiv F.M., M.A. sau D. C. V., care au avut un oarecare contact cu respectivul contract, au susţinut că acesta nu a vizualizat contractul, însă în ceea ce ne priveşte chestiunea nu are relevanţă, odată ce dispoziţiile acestuia către subalternii său au fost clare în sensul semnării contractului şi restituirii către martorul P.R. iar referirile din discuţia purtată de inculpat cu martorul sunt suficient de clare sub aspectul naturii contractului şi se coroborează cu ceea ce a susţinut inculpatul U. în faza de urmărire penală vizavi de înţelegerea intervenită între el şi inculpatul B. pentru ca acesta din urmă să plătească acel sondaj de opinie, disimulat sub forma unui contract de prestări servii având ca obiect un studiu de piaţă.

Am arătat deja că martorul F.M. a declarat în legătură cu contractul încheiat cu C.C.S.C.C. S.R.L. că inculpatul B. i-a spus să semneze contractul afirmând că este un contract de sponsorizare, declaraţie nesinceră în opinia noastră, odată ce a fost depus în faza de judecată un model de contract de sponsorizare (asemeni celui pe care inculpatul B. i-ar fi cerut să îl semneze), însă acesta se referă la „sponsor” şi „beneficiar” în timp ce contractul nr.18/2014 pe care martorul l-a semnat, dincolo de faptul că are un alt obiect, nu se referă la asemenea titulaturi, ci la „executant” şi „beneficiar”, ceea ce înseamnă că indicaţiile inculpatului B. au fost clare, pentru că altfel, constatând că trebuie să semneze altceva decât un contract de sponsorizare martorul ar fi trebui să semnaleze superiorului său această situaţie, ceea ce evident, nu s-a întâmplat.

Mai departe, martorul F.A.a recunoscut în faza de urmărire penală că pentru a obţine plata acelui sondaj de opinie i s-a solicitat încheierea unui contract cu SC N., existând de altfel, discuţii telefonice între acest martor şi martorul P.R. privind „domnii de la firma de construcţii” care urmau să îi achite contravaloarea sondajului de opinie realizat în favoarea inculpatului U.H.D., contractul de prestări servicii nr. 18/12.05.2014 încheiat între CCSCC Cluj şi SC N. având ca obiect „studiu de piaţă” privind situaţia locativă din com. Floreşti, martorul fiind cel care stabilit obiectul contractului raportat la obiectul de activitate al societăţii şi a furnizat apoi draftul de contract în format electronic, în realitate însă toate aceste demersuri având drept scop disimularea adevăratei înţelegeri dintre cei doi inculpaţi şi furnizarea unui folos material injust preşedintelui CJ Cluj. Este de remarcat şi atitudinea inculpatului U. care transpare din convorbirile telefonice purtate cu martorul F. privind găsirea unei persoane cu care să se cupleze, în contextul în care încerca să stabilească o întâlnire cu inculpatul B.I. pentru a apela la bunăvoinţa acestuia, mai ales că, cu doar câteva zile înainte fusese eliberată autorizaţia de construcţie pentru obiectivul Apron 4.

Martorul F.A.F., audiat iniţial în acest dosar ca şi suspect, a susţinut în faţa judecătorului o cu totul altă stare de fapt, nerealistă şi neconfirmată de celelalte probe ale dosarului, afirmând că au fost în realitate vizate două contracte distincte, fiind în opinia noastră greu de presupus că s-ar fi acceptat încheierea unui contract cu firma N. pentru un studiu de piaţă, dar fără a se lua legătura cu reprezentanţii acesteia firme pentru stabilirea detaliilor referitoare la obiectul contractului, preţ, termen de predare, strict la sugestia şi prin intermediul martorului P.R., dincolo de faptul că susţinerile martorului F. vizavi de emiterea facturii anterior comenzii sunt de asemenea, cel puţin ciudate din perspectiva uzanţelor în acest domeniu.

În acelaşi sens, amintim existenţa unei discuţii telefonice din data de 15.05.2016 între martorii F. şi P.R. referitoare la obiectul de activitate al companiei, „construcţii” după cum arată acesta din urmă, martorul F. sugerând „un studiu de piaţă vis a vis de o viitoare posibilă construcţie într-o anumită zonă”, ceea ce confirmă odată în plus nesinceritatea martorului F. şi contextul în care s-a ajuns la încheierea contractului între firma inculpatului B.I. şi CCSCC Cluj. (vol. III fila 96)

Totodată, martorul P.R. a confirmat împrejurările în care aflat de la inculpatul U. că plata sondajului de opinie către firma lui F.A.F. se va realiza de către coinculpatul B.I., arătând că au discutat toţi trei pe marginea contractului ce urma a se încheia între firma lui F. şi una dintre firmele lui B.I., martorul F. susţinând că are draftul de contract asupra sa şi va realiza anumite modificări pentru a fi adaptat profilul societăţii, după care l-a vizitat pe inculpatul B. la sediul firmei sale unde a lăsat draftul de contract, , fiindu-i ulterior restituit un exemplar completat, semnat şi ştampilat de către secretară, martorul precizând că inculpatul cunoştea conţinutul contractului şi suma de plată.

Trebuie punctată şi afirmaţia inculpatului B. care a arătat că inculpatul U. îi ceruse suma de 5000 euro ca „sponsorizare pentru partid pentru achitarea unui sondaj de opinie”, cerându-i iniţial să îi dea banii ca şi anterior, solicitare cu care inculpatul afirmă că nu a fost de acord, însă având în vedere că lucrările la aeroport erau destul de avansate şi nu avea nici un interes în a achita acea sumă de bani, a acceptat o „sponsorizare pentru PNL”, deşi tot inculpatul B. afirmă că nu avea nici un interes în a susţine acest partid, în realitate conduita inculpatului B. din acel moment recompensând sprijinul asiduu oferit de coinculpat pe parcursul problemelor privind Apron 4 din primăvara anului 2014, pe aceeaşi linie a cointeresării materiale a preşedintelui CJ Cluj.

În aceste condiţii, apreciem că s-a făcut dovada existenţei unei înţelegeri frauduloase între inculpaţii U.H.D. şi B.I. privind disimularea unei sume pretinse drept mită într-un contract de prestări servicii încheiat între cele două societăţi, suma respectivă nemaifiind achitată în contextul intervenţiei organelor de urmărire penală, fiind însă corectă reţinerea acestui act material sub forma pretinderii în sarcina inculpatului U. şi respectiv, a acceptării remiterii de către coinculpat a folosului material ilicit.

S-a invocat în apărarea inculpatului B.I. lipsa elementelor constitU.ve ale infracţiunii de spălare de bani în condiţiile în care acesta nu a semnat documentele care din punct de vedere formal au realizat activitatea de ascundere şi disimulare a naturii bunurilor provenite din infracţiunile de dare şi luare de mită şi că acestea trebuie să fi provenit deja din comiterea unei infracţiuni, fiind de neînţeles reţinerea comiterii faptei în calitate de autor, în timp ce la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată s-a reţinut comiterea faptei în forma participaţiei improprii.

De principiu, raportat la textul încriminator al infracţiunii de spălare de bani pentru care este cercetat inculpatul B.I., în cele mai multe situaţii comiterea infracţiunii din care să fi provenit bunurile a căror proveninţă ilicită urmează a fi ascunsă ori disimulată ar trebui să fie anterioară sau cel puţin concomitentă activităţii concrete de ascundere ori disimulare, însă această concluzie nu este aplicabilă în cazul de faţă, odată ce în activitatea ilicită respectivă, înafara inculpaţilor U. şi B. între care a interveni înţelegerea de disimulare sub forma unui contract de prestări servicii a unei sume pretinse drept mită, a fost implicată şi societatea CCSCC Cluj, care a înţeles să nu furnizeze produsul activităţii sale în lipsa întocmirii anumitor documente, respectiv contract şi factură. Altfel spus, suma de 5000 euro provenită din infracţiunile de dare/luare de mită urma să ajungă nu direct la inculpatul U., ci la această firmă, folosul finalmente procurat inculpatului urmând a fi nu suma de bani în sine, ci sondajul de opinie realizat de firma martorului F.A.F., context în care efectuarea plăţii acelui sondaj de opinie nu era posibilă în absenţa întocmirii documentelor la care ne-am referit anterior, acesta fiind motivul pentru care pe fondul pretinderii sumei de către inculpatul U., a avut loc activitatea de disimularea acesteia prin întocmirea documentelor corespunzătoare, achitarea sumei neavând loc datorită intervenţiei organelor judiciare penale.

Considerăm că, în condiţiile în care inculpatul B. şi-a asumat, la înţelegere cu coinculpatul U.H.D., achitarea acelui sondaj de opinie şi disimularea lui într-un contract de prestări servicii, prin folosirea uneia dintre firmele sale şi prin dispoziţiile date în sensul întocmirii actelor de o anume manieră, este corectă reţinerea în sarcina acestuia a activităţii specifice autorului la infracţiunea de spălare de bani, în privinţa infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, fiind corectă reţinerea participaţiei improprii, odată ce semnatarul celor două înscrisuri a acţionat fără vinovăţie, executând un ordin al inculpatului B.I..

III.Activitatea infracţională reţinute pe relaţia inculpaţilor U.H.

D. – P.I. – D.G.R.

În actul de sesizare s-a reţinut că, la data de 9 aprilie 2014, inculpatul D.G.R., director dezvoltare în cadrul SC U.G.SA, a convenit cu inculpaţii U.H.D. şi P.I. (consilier judeţean în cadrul CJ Cluj) remiterea sumei de 20.000 de euro, câte 10.000 euro pentru fiecare, pentru ca aceştia să iniţieze şi să voteze favorabil un proiect de hotărâre de CJ prin care să se aprobe înfiinţarea şi tarifarea parcării pe termen în lung în cadrul Aeroportului Internaţional Avram Iancu din Cluj Napoca. S-a reţinut în continuare că, din suma promisă, la data de 17 aprilie 2014, inculpatul D.G.R.a remis celor doi suma de 10.000 euro, câte 5.000 euro pentru fiecare.

Cu titlu preliminar, s-a arătat că la data de 17.08.2010, între Consiliul Judeţean Cluj, în calitate de concedent şi SC U.F.M.SA Bucureşti, în calitate de concesionar, a intervenit Contractul de concesiune lucrări publice nr. 29/2010, având ca obiect extindere parcare auto existentă, construire parking etajat şi construire hotel 4 stele, precum şi mentenanţa acestora, toate în incinta Aeroportului Internaţional din Cluj-Napoca. Durata contractului a fost stabilit pentru un termen de 45 de ani, lucrările urmau a fi executate pe cheltuiala concesionarului care, după finalizare, beneficia de toate profiturile realizate de pe urma exploatării construcţiilor, cu plata unei redevenţe anuale către concedent Licitaţia a fost organizată la nivelul CJ Cluj de o echipă din cadrul Direcţiei de Dezvoltare şi Investiţii, între funcţionarii desemnaţi cu urmărirea acestui contract fiind şi martorul I.Ș., consilier juridic în Consiliul Judeţean Cluj.

În vederea îndeplinirii obiectivelor contractului precum şi potrivit termenilor acestuia, a fost înfiinţată societatea U.H.&P.M.SRL, administrată de martorul S.A., care a şi fost desemnat să se ocupe de proiect. Totodată, SC U.F.M.SA Bucureşti a fuzionat prin absorbţie, ea devenind astfel SC U.G.SA, unde inculpatul D.G.R.deţine funcţia de director dezvoltare.

După încheierea contractului de concesiune, în contextul unor impedimente legate de titlurile de proprietate asupra terenurilor avute în vedere în cuprinsul actului de concesiune, obiectivele legate de construirea parkingului etajat şi a hotelului au fost suspendate până la clarificarea situaţiei juridice. Lucrările de extindere a parcării auto existente, precum şi cele de modernizare a sistemului de acces şi construirea unui rondou (sens giratoriu) pe drumul naţional la poarta de acces în incinta aeroportului, au fost realizate, finalizate şi date în folosinţă, în etape, în cursul anilor 2012 şi 2013. Practic, după darea în folosinţă a noilor parcări supraterane, potrivit contractului, societatea U. se ocupa de administrarea acestora, întreţinere, încasare de taxe, plată personal, sumele obţinute constituind venit propriu, activitate pentru care achita anual o redevenţă la CJ Cluj.

În condiţiile în care situaţia juridică a terenului concesionat asupra căruia urmau să fie ridicate celelalte construcţii persista în incertitudine, iar lucrările deja executate (cu referire la noul sistem de acces şi la sensul giratoriu) au fost de natură sa reducă spaţiul alocat parcărilor din incinta aeroportului, ce erau producătoare de venituri pentru concesionarul SC U. SA, directorul de dezvoltare al societăţii, inculpatul D.G.R.a intrat în legătură cu inculpaţii U.H.D. – preşedintele CJ Cluj şi P.I. – consilier judeţean în cadrul CJ Cluj, pentru a negocia termenii în care instituţia judeţeană ar putea aloca o altă suprafaţă de teren din cea aflată în contractul de concesiune în vederea extinderii parcărilor aflate în exploatarea societăţii cu destinaţia de parcare pe termen lung. De asemenea, martorul S.A., administrator al SC U.H.&P.M.SRL a derulat contacte cu reprezentanţii CJ Cluj cărora le-a formulat propuneri în acest sens.

O primă încercare de obţinere a suprafeţei pentru parcarea long term a venit din partea martorului S.A.în luna noiembrie 2013 când acesta a purtat discuţii cu martorii R.M.şi I.Ș. pe marginea unei propuneri de „aprobare grile tarife diferenţiate” în cadrul tarifelor aplicate la parcările de la aeroport. În cadrul propunerii, reprezentanţii U. au arătat că intenţionează să deschidă la 20.11.2013 în cadrul aeroportului o parcare pe termen lung pentru care solicită aprobarea tarifelor prin emiterea de către CJ Cluj a unei hotărâri.

Demersurile au continuat cu întocmirea de către martorul I.Ș. a proiectului de hotărâre ce urma a fi dezbătut la şedinţa de consiliu din data de 27.11.2013. Ele au fost însă stopate în contextul în care, cu doar o zi înainte de şedinţa CJ s-a constatat că suprafaţa solicitată de reprezentanţii U. era alta decât cea afectată pentru parcările amenajate în cadrul obiectivului îndeplinit din contractul de concesiune, concesionarul vizând o altă suprafaţă de teren care era destinată realizării celorlalte obiective (hotel şi parcare supraetajată).

S-a apreciat în acest context că proiectul trebuie retras de pe ordinea de zi, propunerea fiind contrară termenilor contractului de concesiune. Aceste împrejurări au fost constatate de martora R.M.care a adus la cunoştinţa preşedintelui CJ Cluj impedimentele legale în cadrul unei discuţii la care au participat şi inculpatul D.G.R.şi martorul U.T., investitorul care deţine grupul de firme U.. Discuţia a avut loc la Univers T la data de 26.11.2013, locaţie unde se desfăşura recepţia dată după inaugurarea staţiei de epurare de la Compania de Apă Cluj, lucrare executată tot de grupul de firme U..

Problema parcărilor pe termen lung a fost reluată de reprezentanţii U. la debutul lunii martie 2014 când martorul S.A.a făcut o deplasare la sediul CJ Cluj şi a prezentat martorilor R.M.şi I.Ș. o nouă propunere pentru înfiinţarea acestor parcări. S-a decis ca, în perioada următoare, reprezentantul U. să revină cu date concrete, planşe şi fundamentare juridică, în vederea analizării propunerii şi obţinerii unei poziţii a Consiliului Judeţean Cluj.

Drept urmare, la finele lunii martie-începutul lunii aprilie 2014, martorul S.A.a revenit la CJ Cluj pentru o nouă rundă de discuţii, după care a trimis pe mail celor doi reprezentanţi ai CJ Cluj propunerea concretă însoţită de mai multe planşe desenate din care rezulta numărul nou de parcări ce urmau a fi înfiinţate (108), precum şi poziţionarea acestora în cadrul terenului concesionat. Actele trimise au fost discutate de R.M.şi I.Ș. care au rămas la aceeaşi opinie, respectiv că ele contrazic termenii contractului.

Având în vedere impasul în care se aflau în negocierea înfiinţării noii parcări, inculpatul D.G.R., aflat în relaţii apropiate cu inculpatul P.I., consilier judeţean în cadrul Consiliul Judeţean Cluj, a convenit cu acesta derularea unei întâlniri la Bucureşti, la sediul U. Grup, întâlnire la care să participe şi preşedintele CJ Cluj, inculpatul U.H.D.. Ea a fost fixată pentru data de 9 aprilie 2014.

Pentru această întâlnire inculpatul U.H.D. s-a deplasat în Bucureşti în după-amiaza zilei de 8 aprilie 2014 şi s-a cazat la Hotel Radisson, iar inculpatul P.I. s-a deplasat la Bucureşti în dimineaţa de 9 aprilie 2014. De la aeroport, inculpatul P.I. a fost preluat de o maşină pusă la dispoziţie de inculpatul D.G.R.cu care s-a deplasat la Hotel Radisson, 1-a preluat şi pe inculpatul U.H.D. şi împreună cu inculpatul D.G.s-au deplasat la sediul U.G.SA.

În cadrul discuţiilor purtate, inculpaţii au convenit că, în schimbul remiterii de către inculpatul D.G.R.a sumei de 20.000 de euro, câte 10.000 euro pentru fiecare reprezentant al CJ Cluj, aceştia vor propune iniţierea unui proiect de hotărâre şi vor vota favorabil pentru înfiinţarea parcării long term în condiţiile şi amplasamentul vizat de concesionar.

După finalizarea negocierilor, inculpaţii P.I. şi U.H.D. au revenit în Cluj-Napoca. În după-masa aceleiaşi zile inculpatul P.I. a luat legătura cu inculpatul D.G.căruia i-a comunicat prin intermediul unui SMS că va trebui să plătească suma de 20.000 euro cash şi că vor mai ţine legătura pe problema luată în dezbatere: „Doua zeci cash.,.si vorbim…” (fila 413, vol.IV)

În cursul zilei de 10 aprilie 2014, în condiţiile în care inculpatul D.G.nu a dat nici un răspuns către inculpatul P.I., urmare a SMS-ului prin care i se solicita plata unei sume de bani în numerar, consilierul judeţean a revenit cu un nou mesaj prin care i-a solicitat lui D.G.să-i comunice dacă va ajunge săptămâna următoare luni sau marţi în Cluj.

Mai târziu în aceeaşi zi, în jurul orei 11,00 inculpatul P.I. a trimis un nou SMS către D.G.în care i-a comunicat faptul că aşteaptă un răspuns faţă de solicitările anterioare.(Astept răspuns…fila 418. vol.IV) Inculpatul D.G.i-a comunicat la rândul său că, cel mai probabil săptămâna următoare, marţi, va veni la Cluj „Probabil vin marţi).

Luni, 14 aprilie 2014, inculpatul P.I. a revenit cu un nou mesaj telefonic către D. şi 1-a întrebat dacă rămâne valabilă întâlnirea pentru a doua zi (Rămâne valabil pe mâine.,), mesaj rămas fără răspuns, context în care după alte 30 de minute, P.I. a insistat şi i-a comunicat inculpatului D. prin intermediul unui alt SMS că are mare nevoie de el. (Am mare nevoie de tine)

Marţi, 15 aprilie 2014, în condiţiile în care D.G.în continuare nu a dat niciun răspuns, P.I. i-a trimis acestuia un nou SMS la ora 18:15, în care 1-a întrebat dacă în acea săptămână mai vine la Cluj, insistenţa sa fiind justificată de faptul că trebuie să comunice mai departe răspunsul său, referirea fiind evidentă la preşedintele CJ Cluj U.H.D. care aştepta şi el o confirmare a respectivei deplasări (Mai vi săptămâna aceasta la Cluj?., trebuie sa spun Mai departe, fila 423, vol.IV)

După 5 minute de la acest mesaj, inculpatul D.G.1-a apelat pe inculpatul P.I. şi i-a confirmat că va veni joi, 17 aprilie 2014, la Cluj-Napoca şi că a fost nevoie de mai mult timp pentru că a trebuit „să rezolve problema”:

P.I.: Nu-i nici un fel de problemă că toţi suntem prinşi până în cap numai că mă întreabă şi pe mine …

G.: Nu e vorba doar de prins, e vorba si de rezolvat. Vin, mi-am si luat bilet ca să aşa, joi sunt acolo……”(filele 423, vol.IV)

În dimineaţa de 17 aprilie 2014, la ora 9:45 inculpatul P.I. i-a trimis un SMS lui D.G.întrebându-l dacă a sosit în Cluj, răspunsul primit fiind de confirmare, acesta din urmă fiind sosit în Cluj-Napoca cu o cursă Tarom de linie. Ulterior, cei doi s-au contactat telefonic şi au stabilit o întâlnire de prânz la Restaurantul Hanul Dacilor din incinta Iulius Mall fixată pentru ora 12:30:

P.I.: Domnul G., te salut! Ne vedem atunci pe la şi un sfert ?

D.: 12 şi un…eu îs încă prin aeroport, dă-mi şi mie timp să ajung. Da?

P.I.: La 12.15-12.30 să ne vedem acolo jos la Iulius. La…

D.: Da profesore!

P.I.: Casa aia, Transilvană. Sau cum îi spune. Bine?

D.: Unde ne-am mai văzut noi de obicei….” (filele 427, vol.IV)

După ce au luat masa, cei doi au ieşit împreună din complexul comercial şi, în faţa clădirii, inculpatul D.G.a scos din rucsacul aflat asupra sa mai multe plicuri din care unul (cel mai voluminos) 1-a înmânat inculpatului P.I., în el aflându-se suma de 10.000 euro din cei 20.000 de euro anterior pretinşi de inculpaţii P.I. şi U.H.D., pentru ca instituţia CJ Cluj să aprobe societăţii U. o nouă suprafaţă de teren din cea concesionată în incinta aeroportului în vederea extinderii parcărilor. Întâlnirea celor doi inculpaţi a fost supravegheată prin filaj, planşele foto realizate fiind depuse la dosar (filele 469-485, vol.IV)

Împrejurarea că, întâlnirea cu inculpatul D.G. privea primirea unei sume de bani anterior pretinsă, că parte din aceasta era destinata preşedintelui CJ Cluj U.H.D. şi că acesta aştepta banii, este confirmată dincolo de conţinutul mesajului dat de inculpatul P.I. potrivit căruia trebuia să comunice mai departe sosirea lui D.G. în Cluj şi de faptul că în seara de 17 aprilie 2014, în jurul orei 20:00 acesta 1-a contactat telefonic pe inculpatul U.H.D. cu care a avut o întâlnire de numai două minute în Piaţa Cipariu. De altfel, cu prilejul audierilor, inculpaţii P.I. şi U.H.D. au confirmat că la acea întâlnire a avut loc predarea primirea sumei de 5.000 de euro, din cei 10.000 euro anteriori primiţi de la inculpatul D.G.R..

Pentru că intrase doar în posesia a jumătate din suma convenită, în perioada următoare inculpatul P.I. 1-a căutat insistent pe inculpatul D. căruia i-a cerut să aducă şi restul de bani. Astfel, în data de 23 aprilie 2014 P.I. a revenit cu un mesaj telefonic la D.G.pe care 1-a întrebat când va debarca la Cluj. A doua zi, în 24 aprilie 2014, P.I. a trimis din nou un SMS către D.G.pe care 1-a întrebat dacă a uitat de el, fiind evident că reprezentantul instituţiei judeţene era dornic să realizeze respectiva întâlnire. Mesajul său a rămas fără ecou, împrejurare în care în dimineaţa următoare, la ora 8:57, P.I. a revenit cu un nou mesaj la D.G., întrebându-1 din nou când vine la Cluj.

În cursul zilei de 27 aprilie 2014, inculpatul P.I. a revenit cu un SMS la inculpatul D.G.pe care 1-a întrebat cum rezolvă problema lor. D.G.i-a răspuns că se vor auzi a doua zi, de dimineaţă.

Discuţia telefonică purtată de cei doi în ziua următoare a lămurit că „problema” ce trebuia rezolvată între inculpaţii D.G.şi P.I. era legată tot de remiterea sumei de bani pe care P.I. o aştepta de la reprezentantul societăţii U.. Astfel, la ora 16:44 D.G.1-a contactat pe consilierul judeţean şi i-a comunicat că nu a reuşit să rezolve problema sa, la care P.I. a replicat că poate primi şi lei. În continuarea discuţiei, D.G.îl asigură pe interlocutor că nu moneda este o problemă ci faptul că nu a reuşit să facă rost de bani. Cu toate că D.G.este neechivoc în cuprinsul discuţiei, P.I. a insistat la acesta să fie ajutat şi a cerut de la D.G.să facă eforturi şi să „îl rezolve pe el înainte de toate”:

D.: Nu am plecat şefu în Marea Egee, doar că nu am reuşit să te rezolv.

P.I.: Da, nu aţi reuşit să mă rezolvaţi. Vă rog să mă rezolvaţi că în viaţa mea nu am fost aşa.

D.: Te cred. Văd ce..fac, că e un pic complicat în perioada asta si nu reuşesc realmente.

P.I.: Dă-mi lei, ce să zic? Numai aia, ştii?

D.: Da, nu, nici vorbă, aia-i i relevantă până la urmă.

P.I.: Da.

D.: Nu, aia-i cea mai simplă dintre probleme. Dar până acolo, până acolo nu reuşesc.

…….. “(filele 454-455, vol.IV)

Continuarea dialogului celor doi relevă cu certitudine faptul că banii erau promişi de inculpatul D.G.în contextul în care, la rândul său, convenise cu inculpaţii P.I. şi U.H.D. rezolvarea problemei parcărilor pe termen lung şi că, la întâlnirea anterioară a fost remisă numai o parte din sumă tocmai pentru că se aştepta poziţia acestora, acţionarea în sensul celor convenite. În acest sens s-a arătat că, la insistenţele inculpatului P.I. de a obţine banii, inculpatul D.G.1-a întrebat dacă, pe de altă parte, problema lor e rezolvată şi dacă-1 poate trimite pe S.A.la R.M., fiind astfel evident că cele două împrejurări, remiterea banilor şi obţinerea aprobării pentru parcarea pe termen lung sunt intercondiţionate:

D.: Pe de altă parte zi-mi şi mie ce facem, îl mai trimit si eu pe A. la doamna aia, mai fac cumva? Daţi si voi un semn către ea? P.I.: Da, da, da. Numai eu îs acuma, trebuie să-mi demarez chestiunea, nu am reuşit eu să mă ocup că acuma a început, ştii, campania, până nu mi le pun un pic pe rol, nu mă pot mişca deloc, înţelegi? Nu mă pot mişca deloc, că trebuie să mă ocup eu, personal. De chestia aia. înţelegi? Trebuie să mă ocup eu, personal. Hai că încerc eu să mă ocup mâine sau miercuri, să văd, să am o discuţie, dar te rog ajută-mă că sunt mort, sunt mort.

D.: Văd ce Dumnezeule pot să fac. Că realmente nu am reuşit. Că şi pe la noi îi…îţi dai seama, că e o mare nebunie în perioada asta.

P.I.: Ştiu, ştiu, te cred, fă un efort si rezolvă-mă. Pe mine înainte de toate.

D.: Ihî. Bine, dacă nu reuşesc în următoarele 2-3 zile, eventual te rog să-i mai dai tu lui direct un telefon.

P.I.: Nu, mâine îi dau, mâine îi dau, că mă arde, aici ştii cum îi, de pe o zi pe alta.

D.: Dar să ştii şi el în permanenţă mă întreabă de aialaltă ştii? Mă dar aia, mă dar aia, că îl arde rău, ştii?

P.I.: Care chestie? Care?

D.: Cu doamna şi cu A..

……. „(filele 454-455, vol.IV)

Cei doi au rămas înţeleşi că se vor auzi în zilele următoare.

La scurt timp după discuţia telefonică, inculpatul P.I. a revenit cu două SMS-uri la inculpatul D.G., pe care 1-a rugat insistent să îl rezolve spunându-i că este foarte urgent şi că, în situaţia în care răspunsul va fi negativ, să-i comunice oricum pentru a găsi alte variante de rezolvare.

În dimineaţa zilei următoare, respectiv în 29 aprilie 2014, inculpatul D.G.i-a trimis un SMS lui P.I. şi i-a confirmat că nu reuşeşte să îl ajute, replica acestuia din urmă fiind plină de dezamăgire, P.I. răspunzând că este foarte încurcat deoarece a angajat multe cheltuieli.

Audiaţi fiind în faza de urmărire penală, inculpaţii au avut poziţii diferite faţă de acuzaţiile aduse, fiecare dintre ele constituindu-se în modalităţi prin care au încercat să dea gesturilor şi înţelegerilor survenite între ei o semnificaţie licită.

Astfel, inculpatul D.G.R.a arătat că era la curent cu problema şi propunerile privind înfiinţarea parcării pe termen lung, însă el nu s-a ocupat de rezolvarea acesteia, fiind sarcina martorului S.A.. Mai mult, inculpatul a arătat că respectivele parcări nu constituiau o prioritate sau un interes al companiei, deoarece darea lor în folosinţă ar fi atras scăderea încasărilor în condiţiile unei taxări la tarife mai mici. În ce priveşte întâlnirea din data de 9 aprilie 2014 de la sediul U. şi discuţiile purtate, inculpatul a arătat că ele nu au vizat decât proiecte generale de viitor de dezvoltare ale municipiului Cluj Napoca şi nicidecum cea legată de parcări. Despre suma de 20.000 de euro, inculpatul D. a arătat că ea constituie un împrumut acordat inculpatului P.I., din care, la data de 17 aprilie 2014 a şi remis 10.000 de euro. Inculpatul D. a arătat că nu a stabilit cu inculpatul P.I. un termen pentru restituirea împrumutului şi nici nu a încheiat cu acesta vreun act, deoarece avea încredere în el.(vol. I UP filele 215-220, 230-234)

Pe de altă parte, inculpaţii U.H.D. şi P.I. au arătat că nu au fost implicaţi defel în dezbaterea sau găsirea de soluţii pentru înfiinţarea parcărilor pe termen lung vizate de reprezentanţii U., nu au purtat astfel de discuţii, iar întâlnirea din data de 9 aprilie 2014 a avut drept unic scop obţinerea de la SC U. a unei sponsorizări pentru campania electorală, sens în care li s-a şi promis suma de 20.000 de euro. Ambii inculpaţi au arătat că la discuţii, care au durat aproape o oră, a participat şi finanţatorul grupului de firme U., martorul U.T., care a fost de acord cu solicitarea de sponsorizare. În plus, inculpatul P.I. a negat că ar fi cerut vreo sumă de bani împrumut de la D.G., arătând că cei 10.000 de euro primiţi erau daţi pentru campania electorală.

În faza cercetării judecătoreşti, fiecare dintre inculpaţi şi-a menţinut poziţia exprimată anterior, materialul probator administrat pe tot parcursul procesului penal confirmând în opinia noastră, acuzaţiile aduse acestora.

Concret, cu ocazia audierii sale în faţa instanţei inculpatul D.G.R.(vol. II filele 268-273) a reiterat cele susţinute anterior în sensul că realizarea parcării long-term nu constituia o prioritate pentru firma U. şi că luarea în calcul a realizării acesteia a survenit pe fondul unor solicitări preexistente din partea Consiliului Judeţean Cluj prin intermediul celor doi inculpaţi P.I. şi U.H.D., pe fondul unor campanii de presă legate de necesitatea realizării acestui obiectiv în incinta aeroportului. A precizat inculpatul că, dacă pe inculpatul P.I. îl cunoştea de mai mult timp având o relaţie de amiciţie, pe inculpatul U. l-a cunoscut în primăvara anului 2013, când a fost invitat de cel dintâi inculpat la o discuţie privind urgentarea realizării sensului giratoriu în zona aeroportului din Cluj. Cu acea ocazie, arată inculpatul, cei doi inculpaţi au adus în discuţie realizarea parcării long-term, urmând ca în luna noiembrie 2013 să se înainteze CJ Cluj o adresă privind aprobarea unei grile de tarife reduse. Această solicitare a primit avizele necesare şi a stat la baza unui proiect de hotărâre de CJ ce urma să fie aprobată în şedinţa din 27.11.2013, însă în ziua de 26.11.2013, cu ocazia unei întâlniri la restaurantul Univers T din Cluj, în prezenţa inculpatului U., martora R.M.i-a încunoștințat că solicitarea formulată nu poate fi acceptată, rezultatul fiind retragerea proiectului de hotărâre amintit de pe ordinea de zi. A arătată inculpatul că subiectul realizării parcării long-term a constituit obiectul unor discuţii ulterioare pe care l-a avut cu inculpatul P., în alte ocazii când se deplasa la Cluj, inculpatul D. susţinând că, convorbirea telefonică din aprilie 2014 redată în rechizitoriu viza nerezolvarea acestei chestiuni.

Inculpatul D. a susţinut că la nivelul Consiliului judeţean în contextul discuţiilor ce au avut loc şi care au determinat retragerea proiectului amintit de pe ordinea de zi, a existat o oarecare confuzie a funcţionarilor implicaţi în acel proiect legat de suprafaţa de teren pe care urma să se realizeze acea parcare long-term în condiţiile în care suprafaţa vizată funcţiona la acel moment ca şi parcare.

A mai afirmat inculpatul că în primăvara anului 2014 inculpatul P.I. l-a rugat să îl împrumute cu suma de 20.000 Euro, solicitare pe care a reiterat-o cu ocazia întâlnirii care a avut loc la sediul firmei U. din Bucureşti în ziua de 9 aprilie 2014, întâlnire pe care a iniţiat-o în condiţiile în care aflase că ceilalţi doi inculpaţi urmau să participe la Bucureşti la o întâlnire de partid. Susţine inculpatul că în mod obişnuit inculpatul P. era cel care îl contacta, cum a fost cazul şi în privinţa celor două întâlniri vizând sensul giratoriu, respectiv reducerea tarifelor, solicitările reprezentaţilor consiliului judeţean transmiţându-le ulterior martorului S.A., cel care se ocupa efectiv de derularea contractului de concesiune. Arată martorul, că întâlnirea din data de 9 aprilie 2014 a durat cca. 30-60 de minute şi a vizat proiecte de dezvoltare viitoare pe care firma U. intenţiona să le realizeze la Cluj, şi că la un moment dat a participat şi martorul U.T., preşedintele companiei, care a discutat cu inculpatul U., inculpatul D. rămânând să discute cu inculpatul P.. Recunoaşte inculpatul că după întâlnirea din data de 17.04.2014 desfăşurată la restaurantul Hanul Dacilor din Complexul Iuliu Mall, în parcare a înmânat inculpatului P. suma de 10.000 euro, fără stabilirea unui termen de restituire şi că în ciuda insistenţelor inculpatului P. de a-i înmâna diferenţa de 10.000 euro, nu a făcut nici un demers în acest sens, menţionând că banii achitaţii erau banii săi personali. A susţinut inculpatul de asemenea că nu este membru al vreunei formaţiuni politice şi nu a sponsorizat vreun partid şi că în concret a avut atribuţii de coordonare a contractului de concesiune încheiat cu CJ Cluj în perioada iulie 2011- începutul lunii noiembrie 2013.

Pe de altă parte, audiat fiind în faţa instanţei inculpatul P.I. (vol. V I filele 176-178) a declarat că nu a avut nici un fel de atribuţii privind contractul de concesiune încheiat între CJ Cluj şi firma U. şi că nu a discutat cu nicio persoană despre probleme legate de acesta. Susţine inculpatul că în luna martie 2014 din perspectiva companiei electorale vizând alegerile europarlamentare din mai 2014, a apelat la inculpatul D. pentru a obţine o sponsorizare, solicitare pe care acesta a acceptat-o, motiv pentru care s-a deplasat la Bucureşti la întâlnirea ce a avut loc în ziua de 9 aprilie 2014 şi la care a participat şi inculpatul U.. A arătat inculpatul că la întâlnire nu s-a purtat discuţii cu privire la parcarea long term, ci doar discuţii de ordin general, menţionând însă că s-a discutat despre sponsorizarea solicitată, pe care martorul U.T.ar fi încuviinţat-o la acel moment, deşi era prima oară când se solicita o sponsorizare de la firma U.. Recunoaşte inculpatul P. întâlnirea pe care a avut-o cu inculpatul D. la Cluj-Napoca când acesta i-a remis suma de 10.000 euro din care 5.000 euro i-a înmânat inculpatului U. pentru structura judeţeană a PNL iar diferenţa a depus-o la partid.

Inculpatul P. a susţinut că, cu prilejul discuţiilor ce a avut loc la Bucureşti, s-a avansat idea unui sponsorizări de 20.000 euro, iar despre mesajul pe care l-a transmis inculpatului D. „20 cash …şi mai vorbim” arată că se referă la suma pe care se aştepta să o primească de la inculpatul D.. Recunoaşte inculpatul că a insistat pe lângă inculpatul D. pentru achitarea diferenţei de 10.000 euro, dată fiind iminenţa alegerilor europarlamentare iar despre convorbirea telefonică din 28 aprilie 2014 în care apar referiri la o doamnă şi un anume A., susţine că nu erau vizaţi de această convorbire martora R.M.şi respectiv martorul S.A., ci o colegă a sa arhitectă, în condiţiile în care D. era interesat de efectuarea unui studiu de oportunitate la un hotel. A mai arătat inculpatul că suma de 5.000 euro care i-a revenit a fost depusă la partid în baza unui contract de donaţie, şi că, prin discuţiile pe care le-a purtat cu D. a înţeles că suma pe care acesta urma să i-o dea provenea din bani personali ai acestuia. Deşi a susţinut că nu a fost implicat în nici un fel în chestiunea privind parcarea long-term, inculpatul P. recunoaşte că a discutat cu inculpatul D. pe marginea acestui subiect şi totodată, a arătat că nu a adus la cunoştinţa acestuia modalitatea în care a împărţit banii pe care acesta i-a oferit.

La rândul său, inculpatul U.H.D. (vol.VII filele 41-43) a susţinut că are cunoştinţă despre demersurile realizate de firma U. legat de realizarea parcării long-term având în vedere existenţa unei presiuni din partea opiniei publice şi mass-media, sens în care a propus ca pentru o parte din parcarea iniţială să se aloce un numit număr de parcări cu o tarifare diferenţiată. Are cunoştinţă inculpatul despre proiectul de hotărâre ce urma a fi supus spre aprobare în şedinţa CJ Cluj din 27.11.2013 şi de faptul că martora R.M.s-a prezentat la întâlnirea desfăşurată la Restaurantul Univers T pentru a explica motivele pentru care în opinia sa, solicitarea firmei U. nu putea fi aprobată, context în care proiectul de hotărâre a fost retras din iniţiativa sa. Afirmă inculpatul că a participat la întâlnirea din 9 aprilie 2014 la sediul firmei U. din Bucureşti la insistenţele inculpatului P., întâlnire la care însă nu s-a abordat prolema parcării long-term, recunoscând că au existat momente în care a discutat doar cu martorul U.T., în timp ce inculpatul P. a rămas să discute cu inculpatul D., chestiunile abordate nefiindu-i cunoscute. Inculpatul U. a precizat că pe parcursul întâlnirii nu s-a discutat despre vreo sponsorizare pentru partid, deşi la plecare inculpatul P. i-a spus că este posibil să obţină o asumă de bani pentru campania electorală. Recunoaşte inculpatul U. că a primit cei 5.000 euro de la inculpatul P.I., bani pe care i-a dat apoi martorului P.R.. A revenit inculpatul asupra declaraţiei sale anterioare referitoare la împrejurarea că banii ar fi provenit de la reprezentanţii firmei U., susţinând că P. i-a spus la acel moment că banii sunt de la inculpatul D.. A negat inculpatul U. în faţa instanţei afirmaţiile sale anterioare în sensul că ar fi discutat cu D. şi cu U. despre o sponsorizare pentru partid, punând această confuzie pe seama presiunii resimţite la momentul audierii.

Inculpatul U. a precizat, totodată, că ceea ce viza firma U. prin propunerile făcute era amenajarea parcării long-term pe o porţiune a parcării existente, solicitare corectă în opinia sa, chestiunea fiind însă neînţeleasă de cei din aparatul tehnic, respectiv funcţionari din direcţia de specialitate a CJ Cluj. Totodată, inculpatul U. a susţinut că niciodată nu a avut discuţii cu inculpatul P. privind realizarea parcării long-term.

Martora R.M.(vol 3I, f.192-211) a precizat în faţa instanţei pe marginea subiectului parcării long- term, că în luna noiembrie 2013 martorul I.Ș. i-a prezentat un proiect de hotărâre ce urma a fi dezbătut în ziua următoare legat de avizarea unor tarife la solicitarea firmei U. şi după analizarea materialelor puse la dispoziţie de acesta a constatat că parcările vizate de proiect erau situate în partea stângă, deşi din ceea ce cunoştea, acestea trebuiau amenajate în partea dreaptă. În urma acestei constatări martorul Ș.I. a discutat cu martorul S.A.pentru a stabili dacă se viza o amenajare suplimentară faţă de locurile de parcare avute în vedere iniţial sau cele 108 locuri de parcare destinată parcării long-term urmau a fi organizare din cele existente deja în număr de 530, iar răspunsul acestuia din urmă a fost că vizau „o suprafaţă suplimentară faţă de amplasamentul prevăzut în contractul de concesiune”. În acest contest, faţă de dispoziţiile art. 54 din contractul de concesiune încheiat, s-a apreciat că aprobarea solicitării firmei U. impunea realizarea unor noi fundamentări şi un punct de vedere al aeroportului, soluţia optimă agreată fiind aceea a retragerii proiectului de pe ordinea de zi. Aceste constatări martora le-a adus la cunoştinţa inculpatului U., dar şi martorilor U.T.şi D.G.acesta din urmă afirmând că va solicita lui S.A.să realizeze o nouă propunere.

În martie 2014, martora R.M.a fost contactată de martorul S.A.care i-a solicitat o întâlnire în afara CJ Cluj pentru a se întâlni cu inculpatul D. care nu dorea să se întâlnească cu inculpatul P.I.. Martora a refuzat, acceptând să se întâlnească cu S.A.la biroul său, iar acesta i-a spus că atunci când s-a realizat sensul giratoriu au pierdut din locurile de parcare iniţiale, la întâlnire participând şi martorul I.Ș.. Urmare a acestei întâlniri, martorul S.A.a transmis un e-mail şi mai multe planşe din care reieşea faptul că parcarea long-term se suprapunea peste amplasamentul avut în vedere pentru realizarea parcării supraetajate. A confirmat martora existenţa unei întâlniri în biroul inculpatului U. pe marginea acestui subiect, la întâlnire participând şi inculpatul P.I. care i-a susţinut punctul de vedere.

Martora a susţinut în continuare că amplasamentul vizat pentru realizarea parcării long-term se suprapunea peste amplasamentul pe care urma să se realizeze parcarea supraetajată, obiectiv la acel moment suspendat, în opinia sa, în condiţiile în care amplasamentul nu era liber de sarcini nu putea să aibă loc o predare a acestuia către firma U. şi U. avea doar posibilitatea amplasării parcării long-term pe amplasamentul celor 530 de locuri de parcare existente.

Martorul C.A. (vol. III I, f. 208-211) s-a ocupat de organizarea licitaţiei de concesiune a lucrărilor publice din incinta aeroportului fără a avea însă atribuţii în derularea contractului de concesiune încheiat cu firma U., însă a amintit existenţa unei întrevederi între martorii R.M.şi A.S., precum şi o întrevedere în biroul inculpatului U. undeva în perioada aprilie – mai 2014, martorul precizând că discuţiile în primul caz au vizat pierderea unor locuri de parcare urmare a realizării sensului giratoriu şi realizarea altor parcări în alte zone decât cele vizate de contractul de concesiune.

Martorul Ș.I. (vol. 4I f. 5 – 8) a precizat că a făcut parte din comisia care urmărea derularea contractului de con cesiune încheiat între CJ Cluj şi firma U. alături de reprezentanţi ai aeroportului iar în acest context, în septembrie 2011 au primit o adresă de la firma U. referitoare la faptul că pe terenul destinat parcării supraetajate existau mai multe clădiri cunoscute ca pavilioanele A,B,D şi E situate în partea stângă a acestui aeroport, unde funcţionau mai multe instituţii, ceea ce făcea ca spaţiul să nu poată fi predat în vederea realizării parcării supraetajate şi a hotelului existând anumite litigii, situaţie în care realizarea acestor obiective a fost suspendată, firma U. achitând redevenţa pentru un număr de 530 locuri de parcare situate în faţa aeroportului. În acest context, în noiembrie 2013 printr-o adresă, firma U. solicita CJ Cluj aprobarea grilei de tarifare pentru parcare long-term pe care intenţiona să o deschidă, adresa având ataşat un plan de situaţie. Martorul a precizat că a înţeles din adresa respectivă că intenţia era de amplasare a parcării long-term pe o parte din cele 530 de locuri de parcare existente, context în care a întocmit proiectul de hotărâre ce urma a fi dezbătut din şedinţa din 27.11.2013. Anterior şedinţei respective discutând cu martora R.M., au constatat că propunerea firmei U. viza un alt amplasament care nu fusese încă predat, situaţie în care s-a decis retragerea proiectului pe de ordinea de zi. Martorul arată că a participat la o întâlnire cu martorul S.A., la solicitarea martorei R.M., în biroul acesteia din urmă, ocazie cu care susnumitul a apreciat că parcarea long-term poate fi amplasată în spaţiul destinat parcării supraetajate, solicitându-li-se de către reprezentanţii CJ Cluj formularea unei propuneri în acest sens, martorul S. transmiţându-le un e-mail cu planul viitoarei parcări. Despre suprafaţa destinată parcării supraetajate, martorul a arătat că aceasta era ocupată parţial de acele pavilioane în rest fiind amenajată ca parcare în folosinţa angajaţilor aeroportului sau a celor care lucrează în zona respectivă, menţionând şi faptul că predarea amplasamentului se realiza fără intervenţia consiliului judeţean între aeroport şi firma U., însă având în vedere existenţa actului adiţional prin care s-a suspendat obligaţia de realizare a celor două obiective până la predarea amplasamentului de către aeroport, martorul a opinat că o atare predare nu putea avea loc.

Într-adevăr, rezultă din actul adiţional nr.1 la contractul de concesiune nr.29/2010 că „obligaţia concesionarului de construire a parkingului auto etajat se suspendă până la data predării amplasamentului necesar construirii parkingului ca urmarea relocării organismelor vămii, poliţiei de frontieră etc…”

A confirmat martorul existenţa acelei întrevederi în biroul inculpatului U. când în prezenţa inculpatului P.I., cel dintâi a chestionat-o în legătură cu firma U..

Martorul U.T.(vol. 4I f.79-80) a precizat că firma sa şi-a respectat obligaţiile asumate prin contractul de concesiune, revenind martorului S.A.obligaţia supravegherii derulării acestui contract şi că nu exista nici un interes în realizarea parcării long-term , nefiind o obligaţie asumată prin contract. Recunoaşte însă existenţa unui interes mediatic pentru realizarea acestui parcări afirmându-se o gestionare necorespunzătoare a locurilor de parcare context înc are s-a arătat de acord cu realizarea acestei investiţii. În opinia sa, inculpatul D. nu avea atribuţii directe privind contratul de concesiune încheiat cu CJ Cluj, martorul afirmând că nu a cunoştinţă despre retragerea acestui proiect de hotărâre de CJ deşi arată că, cu prilejul întâlnirii de la Restaurantul Univers T a existat o discuţie la care a participat martora R.M.. Despre întâlnirea din data de 9 aprilie 2014 susţine că discuţiile au vizat doar chestiuni generale privind oportunităţi de investiţii la Cluj însă nu s-a pus problema vreunei sponsorizări a partidului din care făceau parte inculpaţii P. şi U. şi că nu are cunoştinţă despre vreun împrumut pe care inculpatul D. l-ar fi acordat lui P.I.

Martorul S.A.(vol. III I f.280-283) a arătat că este administratorul firmei înfiinţate în vederea derulării contractului de concesiune încheiat cu CJ Cluj şi că printr-o adresă a acestuia din 19.04.2011 se punea în vedere predarea parcărilor existente în vederea realizării obiectivelor contractului context în care predarea întregii platforme ar fi avut loc la 20.04.2011. În contextul în care existau pe amplasamentul destinat parcării supraetajate mai multe construcţii care nu au putut fi demolate, prin act adiţionat s-a suspendat obligaţia realizării acestui obiectiv. Susţine martorul că prin contract îşi asumau obligaţia de a da în folosinţă un număr de 530 de locuri de parcare şi în plus 100 de locuri de parcare gratuite, astfel că numărul total al parcărilor acoperă întreg amplasamentul mai puţin zona ocupată de acele construcţii. Arată că au acceptat realizarea acelei parcări long-term la solicitarea CJ Cluj considerând că aceasta ar putea fi amplasată în zona cea mai îndepărtată, context în care în noiembrie 2013 a înaintat CJ Cluj o adresă însoţită de mai multe planşe privind zona pe care o vizau pentru realizarea parcării long-term, discutând cu martora R.M.pe marginea acestui subiect în data de 24.11.2013, aflând despre proiectul de hotărâre ce fusese elaborat, martora apreciind că propunerea avansată nu era corectă din moment ce se intenţiona amplasarea parcării long-term pe amplasamentul parcării supraetajate. Martora a participat în aceeaşi zi la o întâlnire la Univers T cu inculpaţii U. şi D. relatându-le cele constatate, proiectul fiind în cele din urmă retras de pe ordinea de zi. Afirmă martorul că discuţia privind parcarea long-term a fost reluată de inculpatul U. în data de 14.01.2014, cu ocazia inaugurării sensului giratoriu, iar în perioada următoare a contactat-o pe martora R.M.în vederea demarării acestui proiect. În opinia martorului nimic nu împiedica amplasarea parcării long-term în zona în care existau deja anumite parcări odată ce prin actul adiţional se suspenda doar obligaţia de construire a parcării supraetajate nu şi accesul în parcarea situată imediat după pavilioanele A, B, D şi E. A propus martorul o etapizare a realizării acestei parcări pentru situaţia în care realizarea obiectivului parcare supraetajată urma a fi realizat, prin mutarea locurilor destinate parcării lang-term în zona celorlalte parcări existente. Martorul a arătat că a încercat să stabilească o întâlnire între inculpatul D. şi martora R.M.pentru a se discuta pe marginea acestui subiect însă demersul a eşuat, odată ce martora dorea ca întâlnirea să aibă loc în sediul CJ iar inculpatul D. în afara acestuia, pentru a nu îl întâlni pe inculpatul P.. Martorul a mai arătat că lunar îl informa pe inculpatul D. despre proiectul de care se ocupa şi că făcea aceasta şi la solicitarea expresă a inculpatului.

Martorul D.A.(vol V I f. 99-100) avea atribuţii de coordonare a activităţii martorului S.A., sens în care ştia despre solicitarea CJ Cluj în vederea realizării parcării long-term, iar despre amplasamentul acestuia a precizat că locurile de parcare vizate existau deja şi trebuia doar delimitată zona unde urma a se aplica tarifele pentru parcarea long-term şi că pentru aceste locuri de parcare care se includeau în cele 530 aflate în exploatare firma U. plătea redevenţa. A precizat martorul că firma U. nu avea vreun interes în realizarea acestei parcări pentru că a determinat o scădere a tarifelor însă solicitarea a fost acceptată „pentru păstrarea bunelor relaţii cu Consiliul judeţean”. Pe planşa aflată la fila 96 vol. V I martorul a indicat amplasamentul vizat pentru parcarea long-term ca fiind situată în partea stângă, după zona pavilioanelor.

Martora Z.G.(vol. V I f. 104-106) director comercial al aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj a relatat că amplasamentul vizat de firma U. pentru parcarea long-term se află în incinta actualei parcări a aeroportului fiind predată de către aeroport CJ care ulterior a concesionat-o în favoarea firmei U., care a şi exploatat-o ulterior.

Martorul P. I. (vol V I f. 107-109), director operaţional a Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj a precizat că amplasamentul vizat pentru parcarea long-term era situat în partea stângă, stând cu faţa la aeroport, şi că pe acel loc funcţiona o parcare încă din perioada anterioară concesiunii, în opinia sa, fiind posibilă folosirea acelui amplasament pentru realizarea parcărilor long-term.

Analizând ansamblul mijloacelor de probă expuse anterior şi înscrisurile şi documentele depuse în probaţiune de către inculpatul D.G.R.considerăm că se poate susţine lipsa de consistenţă a apărărilor celor trei inculpaţi, dimpotrivă probele de la dosar confirmând acuzaţiile privind faptele de corupţie reţinute.

În principal, vom reţine, potrivit declaraţiilor martorilor R.M., I.Ș. şi S.A., confirmate parţial şi de inculpatul D., că reprezentanţii U. au făcut numeroase demersuri în vederea obţinerii amplasării parcării long term într-o altă zonă decât cea afectată parcărilor aflate în exploatare şi anume în zona destinată realizării parcării supraetajate. În opinia noastră, înscrisul aflat la fila 252 vol. II I, intitulat proces verbal de predare primire încheiat între Aeroport şi firma U. nu poate susţine o reală predare a amplasamentului în discuţie (cel situat în stânga pavilioanelor) odată ce conform contractului, acel amplasament era destinat realizării parcării supraetajate şi mai mult prin act adiţional obligaţia de realizare a celor două obiective a fost suspendată până la predarea amplasamentului de către aeroport, ceea ce înseamnă că o atare predare nu era posibilă. Împrejurarea că anterior încheierii contractului de concesiune zona respectivă a fost U.lizată ca şi parcare, probabil pentru persoanele care lucrau în zonă şi că firma U. a luat în calcul şi a exploatat şi aceste locuri de parcare nu schimbă cu nimic situaţia,dar astfel se explică de ce pe planşa comunicată CJ Cluj la 21.08.2013 (vol. II fila 256-257) cuprinzând planul cu noua organizare a parcării aeroportului, figurează un număr de 826 locuri de parcare deşi, toţi martorii audiaţi au fost de acord că numărul de locuri de parcare pentru care se plătea redevenţă era de 530 plus 100 locuri gratuite. Cu alte cuvinte, deşi legal nu putea avea loc o predare a acestui spaţiu, firma U. a preluat acele locuri de parcare şi le-a exploatat, iar la momentul când s-a pus problema amenajării parcării long term a socotit de cuviinţă să perpetueze această situaţie prin amplasarea celor 108 locuri de parcare într-o zonă care potrivit contractului, în întregimea ei urma să aibă o altă destinaţie, dar pe care deja o exploatau în opinia noastră, fără drept. În felul acesta, se păstrau bunele relaţii cu CJ Cluj acceptându-se solicitarea de realizare a parcării long term la presiunea opiniei publice şi a interesului mediatic existent, firma U. îşi păstra locurile de parcare neatinse iar după demararea obiectivului la parcarea supraetajată locurile destinate parcării long term s-ar fi relocat în noua parcare supraetajată. Aceasta a fost găselniţa celor de la firma U. care profitând de faptul că reprezentanţii CJ nu cunoşteau situaţia exactă de la faţa locului, au propus chiar acea etapizare de care vorbeşte martorul S.A.în adresa depusă la fila 189 vol. II I, afirmând că în ipoteza acceptării amplasamentului propus „zona propusă pentru long term este ultima ce va fi atacată iar potenţialii clienţi din zona respectivă îşi vor fi găsit loc deja în noua parcare etajată”.

Oricum , ceea ce este limpede în opinia noastră, este faptul că amplasamentul vizat nu fusese predat în mod legal, fiind destinat realizării unui alt obiectiv suspendat la acel moment, firma U. exploatând un număr mai mare de locuri de parcare, astfel că în mod corect martora R.M. a constatat că solicitarea din13.11.2013 nu poate fi acceptată printr-o simplă cerere de aprobare a unor tarife, odată ce se presupunea modificarea contractului, fiind vizat un cu totul alt amplasament decât cel destinat parcărilor supraterane pentru care se achita redevenţă. În acest fel, considerăm că nu se poate credita susţinerea inculpatului D. şi a martorilor angajaţi la firma U. în sensul că aceasta nu avea un interes în realizarea acelei parcări long term, interesul fiind în opinia noastră evident în raport de cele expuse anterior, chiar şi numai din perspectiva păstrării unor relaţii amiabile cu conducerea CJ Cluj. Nu se poate susţine că reprezentanţii CJ Cluj au fost într-o confuzie sau eroare astfel cum s-a sugerat în apărare, dimpotrivă, problema a fost corect identificată de martora R. şi apoi de ceilalţi implicaţi, ceea ce a dus la intensificarea contactelor în găsirea unei soluţii, prin încercarea de stabilire a unei întâlniri cu martora amintită pentru ca inculpatul D. „să îi explice mai bine situaţia”, în condiţiile în care contacte între D. (care era permanent informat despre subiect de către S.A.) şi P. au tot existat pe marginea acestui subiect, cel dintâi reproşându-i probabil, pe fondul pretinderii unei sume de bani, că nu a rezolvat problema.

S-a invocat în apărare o notă de constatare datând 25.05.2015,încheiată cu ocazia verificării şi numărării locurilor de parcare existente în incinta aeroportului, concluzia fiind aceea că totalul acestora este de 614 locuri parcare, incluzându-le pe cele din zona amprentei parkingului supraetajat, situaţia datorându-se în opinia noastră, cel mai probabil unei reduceri semnificative a locurilor de parcare urmare a realizării sensului giratoriu şi exploatării incorecte a zonei din stânga aeroportului, situată după acele pavilioane. Oricum, chestiunea privind numărul exact al locurilor de parcare aflate în exploatarea firmei U., amplasamentul sau destinaţia acestora nu fac obiectul acestui dosar, şi ca atare nu considerăm necesară clarificarea tuturor acestor aspecte, fiind chestiuni care privesc executarea contractului, ceea ce interesează este dacă firma U. avea vreun interes în realizarea parcării long term, ceea ce rezultă cu prisosinţă din cele expuse anterior.

Mai mult, angajaţii CJ Cluj au arătat că au fost abordaţi şi de preşedintele CJ Cluj, inculpatul U.H.D. care s-a arătat interesat în rezolvarea problemei legate de această parcare, discuţii la care era prezent şi inculpatul P.I., dincolo de faptul că acelaşi inculpat a chemat-o pe martora R. pentru a explica situaţia inculpatului D. şi pentru găsirea unor soluţii.

Dincolo de poziţiile total contradictorii exprimate de inculpaţi privind înţelegerile stabilite între ei, ceea ce descrie caracterul ocult al acestora, considerăm că aceste susţineri ale lor îi decredibilizează, în condiţiile în care materialitatea şi succesiunea derulării faptelor, dovedesc fără dubiu că suma de bani achitată de D. era destinată „cumpărării” atribuţiilor celor doi reprezentanţi ai CJ Cluj pentru promovarea unui proiect de hotărâre în vederea aprobării parcării pe termen lung.

Odată stabilit conform declaraţiilor martorilor la care ne-am referit anterior, interesul constant al reprezentanţilor U. în obţinerea parcărilor pe termen lung şi demersurile întreprinse de aceştia în acest sens, prezintă interes discuţia purtată la data de 28 aprilie 2014 între inculpaţii D.G.R.şi P.I., în care cel dintâi îi spune interlocutorului, care-i cerea sa vină cu banii, că nici el la rândul său nu a rezolvat problema cu „A. şi cu doamna”, fiind evident că „A.” era S.A.iar „doamna” era martora R.M., „problema” ce trebuia rezolvată fiind cea a aprobării parcării long term, aceasta fiind singura chestiune dezbătută între martorii R. şi S..

Mai mult, după discuţia din 28 aprilie 2014 în care inculpatul D. i-a cerut inculpatului P.I. să se ocupe şi el de problema parcărilor, pentru care consilierul judeţean a promis că o va aborda în următoarele zile, acesta a şi făcut demersurile promise:

D.: Pe de altă parte zi-mi si mie ce facem, îl mai trimit si eu pe A. Ia doamna aia, mai fac cumva? Daţi si voi un semn către ea?

P.I.: Da, da, da. Numai eu îs acuma, trebuie să-mi demarez chestiunea, nu am reuşit eu să mă ocup că acuma a început, ştii, campania, până nu mi le pun un pic pe rol, nu mă pot mişca deloc, înţelegi? Nu mă pot mişca deloc, că trebuie să mă ocup eu, personal. De chestia aia. înţelegi? Trebuie să mă ocup eu, personal. Hai că încerc eu să mă ocup mâine sau miercuri, să văd, să am o discuţie, dar te rog ajută-mă că sunt mort, sunt mort…Că asta o fost aşa, o chestie pe restul fondurilor din câte am discutat si cu amicul ăsta al meu…”(filele 454-455, vol. IV).

Această amânare din partea inculpatului P. trebuie interpretată în sensul în care, confruntat cu neachitarea diferenţei de bani de către D., acesta urmăreşte temporizarea îndeplinirii a ceea ce îşi asumase anterior, pentru a forţa mâna coinculpatului pentru a debloca cealaltă tranşă de bani şi nicidecum în sensul precizat în apărare, referitor la existenţa unor chestiuni distincte vizate de discuţia celor doi. Mai mult,inculpatul P. plusează şi aduce în discuţie aşa zisul interes al lui D. legat de un contract de oportunitate privind un hotel care ar viza o persoană de sex feminin purtând acelaşi nume, împrejurare nedovedită şi de altfel, nesusţinută de coinculpat.

Reţinând că inculpatul P. afirmă că a cerut o sponsorizare pentru partid, personal de la D., după ce în faza de urmărire penală a susţinut, asemeni inculpatului U. că sponsorizarea s-a solicitat firmei U., iar inculpatul D. că i s-a cerut un împrumut, prezintă relevanţă declaraţia martorului U.T.care a negat faptul că ar fi convenit la 9 aprilie 2014 cu inculpaţii U. şi P. sponsorizarea campaniei electorale, precizând că societăţile din grupul U. nu au acordat niciodată astfel de sponsorizări sau finanţări şi că participarea sa la discuţii a fost minimă.

Nu putem fi de acord nici cu susţinerile inculpatului P. că mesajul privind suma de 2o cash şi mai vorbim ar fi o precizare a sumei stabilite drept sponsorizare, o atare punctare a sumei printr-un sms, în urma unei întâlniri directe, faţă în faţă şi când preşedintele companiei U. a consimţit la acordarea sponsorizării ( potrivit declaraţiei inculpatului P.) fiind neavenită şi inU.lă, decât dacă discutându-se la acea întâlnire pe marginea sumei pretinse, cuantumul final a rămas la latitudinea reprezentanţilor CJ Cluj.

În continuare reţinem că, potrivit declaraţiei martorei R.M., la finele lunii aprilie – începutul lunii mai 2014,(deci după achitarea primei tranşe din mita pretinsă) preşedintele CJ Cluj i-a cerut să-i comunice „ce are de gând să facă cu cei de la U.”, la discuţie participând şi inculpatul P.I.. Aşadar, potrivit celor promise inculpatului D., la câteva zile după discuţia telefonică, inculpatul P.I. a şi discutat cu inculpatul U.H.de rezolvarea problemei cu parcările pe termen lung, acesta fiind contextul în care, imediat, preşedintele CJ Cluj a cerut lămuriri de la directorul R.M.:

„……..probabil la finele lui aprilie sau începutul lunii mai, am fost chemată de domnul preşedinte U. şi reţin că de faţă se aflau şi arhitectul şef S. şi colegii mei C.A. şi C.T. şi preşedintele m-a întrebat ce facem cu U., întrebarea vizând solicitarea lor de realizare a parcării long term. Eu i-am spus că aştept documentele de la domnul S., potrivit discuţiilor pe care le-am avut anterior în mai multe rândul cu acesta şi reţin că, la un moment dat, a apărut şi domnul P., care a participat la discuţii şi care a concluzionat că trebuie făcut după cum spune doamna R..…….”(declaraţie martor R.M., filele 11-27, vol.II UP)

În apărarea inculpatului P.I. s-a susţinut lipsa oricăror atribuţii de serviciu privind derularea contractului de concesiune, situaţie reală, însă total irelevantă în contextul în care acesta avea atribuţii privind promovare unor proiecte de hotărâre de CJ ( ori astfel cum a reieşit din cele deja expuse, o altă soluţie decât aceasta pentru rezolvarea situaţiei parcării long term nu se întrevedea, funcţionarii din direcţiile de specialitate implicate identificând corect problema şi opunându-se solicitării de aprobare a unei noi grile tarifare), şi desigur votarea acestora, mai ales că în acest demers de „ajutorare a firmei U.” avea concursul inculpatului U.H.D., personaj mult mai bine poziţionat şi implicat în treburile judeţului, interesul permanent al acestuia fiind uşor de explicat prin natura atribuţiilor sale, dar şi a interesului mediatic creat, ceea ce a permis oarecum inculpatului P. să rămână într-un con de umbră, acesta manifestându-se însă plenar în spaţiul negocierii mitei şi al încasării acesteia.

Totodată, s-a invocat în apărarea poziţiei exprimate de inculpatul P. că suma avansată de inculpatul D. constituia o sponsorizare a PNL ( deşi gestionarea sumelor destinate campaniei pentru europarlamentare era în sarcina inculpatului U. ) şi faptul că suma care i-a revenit inculpatului P. ar fi fost depusă drept donaţie a acestuia către PNL, conform extrasului din Monitorul Oficial depus la dosar, însă trebuie observat faptul că fişa de donaţie depusă, deşi are data de 18.04.2014, nu este certificată în nici un fel, fiind cel mai probabil întocmită chiar de inculpat care avea atribuţii în acest sens pe linie de partid iar pe de altă parte, potrivit art. 9 din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale „partidele politice au obligaţia de a publica în Monitorul Oficial al României lista persoanelor fizice sau juridice care au făcut într-un an fiscal donaţii a căror valoare cumulată depăşeşte 10 salarii de bază minime brute pe ţară, precum şi suma totală a donaţiilor confidenţiale primite până la data de 31 martie a anului următor”(adică 31 martie 2015), astfel că avem serioase dubii că inculpatul a procedat de maniera amintită imediat după primirea banilor, cel mai probabil efectuând depunerea respectivă pe fondul cercetărilor din acest dosar care au început la foarte scurt timp de la momentul încasării sumei de la inculpatul D.. Chiar aşa fiind, chestiunea nu ar fi în măsură să asigure disculparea inculpatului P. despre care am arătat deja, că pretinsese o anumită sumă de bani în schimbul folosirii atribuţiilor conferite de funcţia deţinută de el şi de coinculpatul U. în mod preferenţial, împrejurarea că apoi inculpatul ar fi depus suma ce îi revenea ca donaţie în contul partidului, neavând relevanţă, acesta fiind la urma urmei, tot un folos material care nu i se cuvenea, legea nefăcând distincţie după cum folosul este pentru sine sau pentru altul.

La solicitarea instanţei de judecată şi în contextul pronunţării deciziei nr.51/2016 a Curţii Constituţionale, DNA ST Cluj a comunicat printr-o adresă din data de 15.04.2016 că în prezentul dosar mandatele de supraveghere tehnică au fost puse în executare de SRI, fiind contestate de către toţi inculpaţii probele rezultate din punerea în executare a acestora, solicitările privind înlăturarea acestora neputând fi primite, atâta timp cât la momentul punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, dispoziţiile art. 142 al.1 C.p.pen. care permiteau procurorului să dispună punerea în executare a acestora de către alte organe specializate ale statului, în concret de către SRI, constituiau o normă în vigoare, beneficiară a unei prezumţii de legalitate şi constituţionalitate, sens în care considerăm că toate activităţile desfăşurate sunt legale, dincolo de faptul că dispoziţiile deciziei nr. 51/2016 a Curţii Constituţionale a României nu pot să producă efecte decât pentru viitor.

Cereri de schimbare a încadrării juridice

Inculpatul U.H.D. a solicitat schimbarea încadrării juridice din trei infracţiuni concurente de luare de mită prev. de art. 289 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr.78/2000 ( două în formă continuată) într-o singură infracţiune de luare de mită în formă continuată, prev. de art. 289 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr.78/2000 (18 acte materiale)

apreciind că sunt îndeplinite cerinţele art.35 al.1 C.pen. fiind săvârşite la diferite intervale de timp dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv acţiuni sau inacţiuni care prezintă fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni.

Cererea de schimbare a încadrării juridice formulată vizează aşadar, infracţiunea de luare de mită, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârşirea a trei astfel de infracţiuni, prevăzute de art.289 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr.78/2000, dintre care două în formă continuată (pe relaţia cu inculpaţii B.I. şi P.V. ) şi una în formă simplă (pe relaţia cu inculpatul D.G. R.).

În opinia noastră, solicitarea formulată nu este întemeiată deoarece, deşi se reţine săvârşirea mai multor acte materiale ce realizează conţinutul infracţiunii în discuţie, comise la diferite intervale de timp, nu se poate susţine existenţa unei rezoluţii infracţionale unice, în condiţiile în care activitatea infracţională a inculpatului U.H.D. a debutat în împrejurări diferite în raport de fiecare dintre inculpaţii acuzaţi de infracţiunea de dare de mită, la momente diferite şi a presupus acţiuni distincte din partea acestuia. Împrejurarea că o anumită perioada de timp inculpatul a primit sume de bani de la mai multe persoane în schimbul încălcării atribuţiilor sale de serviciu, nu poate prin ea însăşi să imprime faptelor caracter continuat, neputându-se susţine că acesta a avut de la început reprezentarea în ansamblu a activităţii infracţionale. Această viziune de ansamblu există doar în raport de activitatea infracţională derulată pe relaţia acestui inculpat cu inculpaţii B.I., căruia i-a pretins de la început suma de 55000 euro şi cu inculpatul P.V. căruia i-a pretins un procent de 15% din sumele alocate.

Inculpatul D.G.R., prin av. T.C. a solicitat schimbarea încadrării juridice din două infracţiuni concurente de dare de mită prev. de art. 290 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr.78/2000 ( două în formă continuată) într-o singură infracţiune de dare de mită în formă simplă, prev. de art. 290 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr.78/2000, apreciind că încadrarea juridică din rechizitoriu este incertă, deoarece nu se explică dacă s-a avut în vedere promisiunea remiterii şi remiterea efectivă a sumei ori faptul că suma a fost acordată la doi inculpaţi, deşi s-a reţinut art. 38 al.1 C.pen., ceea ce ar susţine prima teză.

Inculpatul D.G.R., prin av. B.C.a solicitat schimbarea încadrării juridice din două infracţiuni concurente de dare de mită prev. de art. 290 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr.78/2000 ( două în formă continuată) într-o singură infracţiune de dare de mită în formă continuată, prev. de art. 290 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr.78/2000 cu art. 35 C.pen., apreciind că în speţă este vorba despre o unitate legală în forma infracţiunii continuate, odată ce este vorba de comiterea aceleiaşi infracţiuni, fiind irelevant dacă mita a fost dată unui număr de două persoane, există o pluralitate de acte de executare, rezoluţia infracţională fiind unică.

Prin actul de sesizare s-au reţinut în sarcina inculpatului D. două infracţiuni de dare de mită prev. de art. 255 al. 1 din Codul penal anterior, deşi faptele s-au comis în luna aprilie 2014, deci după intrarea în vigoare a noilor coduri, astfel că reţinerea vechii încadrări nu este justificată, fiind reţinut art. 38 al. 1 din Noul cod penal privind concursul real de infracţiuni, lipsind orice fel de explicaţii ale procurorului privind oportunitatea acestei încadrări juridice.

Astfel, oarecum este justificată susţinerea apărării că încadrarea juridică din rechizitoriu este oarecum incertă, deoarece nu se explică dacă s-a avut în vedere promisiunea remiterii şi remiterea efectivă a sumei ori faptul că suma a fost acordată la doi inculpaţi, însă odată ce s-a reţinut art. 38 al.1 C.pen., ar rezulta că s-ar fi avut în vedere prima teză enunţată,aceea a concursului real de infracţiuni.

În opinia noastră însă, activitatea infracţională reţinută în sarcina acestui inculpat se circumscrie conţinutului a două infracţiuni de dare de mită în concurs formal, deoarece din probele dosarului rezultă foarte clar că inculpatul a avut reprezentarea că dă mita la două persoane, deci a întreprins o singură acţiune ilicită care însă, a realizat conţinutul a două infracţiuni.

În privinţa solicitărilor de schimbare a încadrării juridice, instanţa le consideră nefondate, în opinia noastră, pe de o parte pentru că, aşa cum am arătat, există un concurs formal de infracţiuni iar pe de altă parte, nu se poate susţine forma continuată a infracţiunii odată ce nu avem acţiuni sau inacţiuni care să fie realizate la diferite intervale de timp şi care să fie reunite de o rezoluţie infracţională unică. Inculpatul D. a acceptat să dea mită având reprezentarea că aceasta va ajunge la două persoane, fiecare urmând a-şi încălca atribuţiile de serviciu în schimbul folosului procurat.

Inculpatul B.I. a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de dare de mită prev. de art. 255 din Codul penal din 1969 rap. la art. 6 din Legea nr.78/2000 ( şapte acte materiale ) în trei infracţiuni de dare de mită aflate în concurs, după cum urmează:

• infracţiunea de dare de mită prev. de art. 255 din Codul penal din 1969 rap. la art.

6 din Legea nr.78/2000 cu art. 41al .2 din Codul penal din 1969 (5 acte materiale în perioada octombrie 2012-octombrie 2013)

• infracţiunea de dare de mită prev. de art. 290 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr.

78/2000 ( un act material din 6 martie 2014) şi

• infracţiunea de dare de mită prev. de art. 290 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr.

78/2000 ( un act material din mai 2014), apreciind că, cele 7 acte materiale imputate nu descriu o rezoluţie infracţională comună, primele 5 acte fiind determinate de constrângerile inculpatului U.H.D., actul din luna martie 2016 a fost un ajutor dat acestuia iar actul din mai 2014 în realitate nu a avut din perspectiva sa, valenţe infracţionale.

În privinţa inculpatului B.I. s-a reţinut în actul de sesizare infracţiunea de dare de mită în formă continuată, la încadrarea juridică reţinându-se dispoziţiile art.255 din Codul penal anterior cu privire la infracţiunea de dare de mită, şi dispoziţiile art.35 al.1 din noul Cod penal privind infracţiunea continuată, cu art.5 C.pen. privind legea penală mai favorabilă, deşi în opinia noastră odată ce s-a reţinut că infracţiunea de dare de mită s-a epuizat în luna mai 2014 (deci după intrarea în vigoare a noilor coduri) se consideră că a fost comisă pe legea nouă, nepunându-se problema legii penale mai favorabile, încadrarea juridică corectă fiind art. 290 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 cu art. 35 al.1 C.pen.

Solicitarea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpat este în opinia noastră, nefondată, fiind grefată pe apărările avansate de acesta, inculpatul susţinând o variantă proprie cu privire la activitatea sa infracţională, dar care, aşa cum am arătat anterior nu poate fi primită, probaţiunea administrată confirmând învinuirea adusă prin rechizitoriu.

În acest sens, reamintim susţinerea inculpatului B.I. cu privire la faptul că a acceptat să dea inculpatului U. suma pretinsă, dar că a ales să facă acest lucru eşalonat, pentru a nu fi boicotat, ceea ce înseamnă că încă de la început a avut reprezentarea activităţii sale infracţionale, actele materiale distincte, de dare de mită, desfăşurate la anumite intervale de timp fiind reunite sub aspect subiectiv de o rezoluţie infracţională unică, rezoluţie asumată în luna octombrie 2012, dar care a fost menţinută pe parcursul executării actelor subsecvente.

Ca atare, solicitările de schimbare a încadrării juridice formulate de cei trei inculpaţi vor fi respinse pentru argumentele expuse anterior, cu menţiunea că şi în privinţa inculpatului P.V. s-a reţinut prin rechizitoriu infracţiunea de dare de mită în formă continuată, încadrarea juridică vizând ca şi în cazul celorlalţi inculpaţi trimişi în judecată pentru această infracţiune, dispoziţiile art.255 din Codul penal anterior, fiind reţinute dispoziţiile noului Cod penal privind forma continuată a infracţiunii şi dispoziţiile legii penale mai favorabile, deşi infracţiunea reclamată a avut loc în luna mai 2014, după intrarea în vigoare a Noului Cod penal, ceea face ca încadrarea juridică corectă să fie art. 290 C.pen. rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 cu art. 35 al.1 C.pen.

De asemenea, prin rechizitoriu s-a reţinut în ceea ce îl priveşte pe inculpatul B.I. infracţiunile de spălare de bani, prev. de art. 29 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 cu art. 5 C.pen. şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator prev. de art. 290 Cod penal anterior cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal, precum şi art. 52 alin. 3 Cod penal (2 acte materiale) iar în privinţa inculpatului U.H.D. infracţiunea de complicitate la spălare de bani prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002 cu aplic. art. 5 C.pen. şi art. 48 alin. 1 C.pen. şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator prev. de art. 290 Cod penal anterior cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen. şi art. 5 C.pen., precum şi art. 52 alin. 3 C.pen. (2 acte materiale).

Este de observat faptul că toate aceste infracţiuni imputate celor doi inculpaţi s-au comis în cursul lunii mai 2014, deci după intrarea în vigoare a Noului Cod penal, ceea face ca să nu fie aplicabile dispoziţiile art. 5 C.pen. privind legea penală mai favorabilă, încadrarea juridică urmând a fi realizată pe dispoziţiile Noului Cod penal în vigoare la data săvârşirii faptelor.

Aceeaşi este situaţia şi în cazul inculpatului P.I., infracţiunea imputată acestuia fiind comisă în luna aprilie 2014, după intrarea în vigoare a noului cod penal, astfel că nu se poate pune problema aplicării legii penale mai favorabile în condiţiile art.5 C.pen., text de lege care a fost greşit reţinut în actul de sesizare, urmând a fi înlăturat.

În drept, fapta inculpatului U.H.D. care în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj a pretins de la inculpatul B.I. suma totală de 300.000 lei, din care în perioada octombrie 2012-martie 2014, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a primit în şapte tranşe suma totală de 278.000 lei pentru ca, în exercitarea prerogativelor şi atribuţiilor funcţiei sale elective să direcţioneze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit în vederea plăţii contractelor derulate de SCC N. SA deţinută de inculpatul B.I., întruneşte elementele constitU.ve ale infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (7 acte materiale).

Fapta inculpatului U.H.D. care în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj a pretins de la inculpatul P.V. suma totală de 693.224 lei din care în perioada aprilie 2013-mai 2014, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a primit în zece tranşe suma totală de 134.500 lei pentru ca, în exercitarea prerogativelor şi atribuţiilor funcţiei sale elective să direcţioneze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit sau prin mecanismele de finanţare reglementate de OUG nr. 28/2013 către unităţi administrativ teritorial din judeţul Cluj, în vederea finanţării contractelor pe care acestea le aveau cu societatea S.C.SRL deţinută de inculpatul P.V., întruneşte elementele constitU.ve ale infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (10 acte materiale).

Fapta inculpatului U.H.D. care, la data de 9 aprilie 2014 împreună cu inculpatul P.I. a pretins de la inculpatul D.G.R.- director de dezvoltare al SC U.G.SA suma de 20.000 euro, câte 10.000 euro pentru fiecare din cei doi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Cluj, pentru ca în exercitarea atribuţiilor şi prerogativelor funcţiei elective să promoveze în cadrul CJ Cluj un proiect de hotărâre şi să emită o Hotărâre de Consiliu Judeţean, prin care să se aprobe în favoarea societăţii U.H.& P.SRL în cadrul contractului de concesiune derulat cu CJ Cluj, realizarea unei parcări long term pentru 108 locuri în incinta Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj Napoca, sumă din care la data de 17.04.2014 a primit efectiv 5.000 euro, întruneşte elementele constitU.ve ale infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Fapta inculpatului U.H.D. care, la data de 13 mai 2014 a convenit cu inculpatul B.I. ca acesta să procedeze la încheierea în fals a contractului nr. 18/12.05.2004, precum şi a facturii fiscale nr. 34/23.05.2014 între una din societăţile deţinute de omul de afaceri, respectiv SC N. SRL cu societatea C.C.S.C.C. SRL, reprezentată de numitul F.A.F.S., ce atesta în fals o convenţie comercială între cele două societăţi, acte folosite pentru a crea aparenţa unei plăţi licite asupra unui studiu de piaţă – sondaj de opinie de care a beneficiat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, în valoare de 5.000 euro, încercând astfel să disimuleze adevărata înţelegere între părţi, respectiv plata unei sume cu titlu de mită, întruneşte elementele constitU.ve ale infracţiunii de complicitate la spălare de bani prev. de art.48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 29 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002 cu art. 75 al. 2 lit. b Cod Penal rap. la art. art. 76 al. 1 Cod penal.

Fapta inculpatului U.H.D. care, la data de 13 mai 2014 a convenit cu inculpatul B.I. ca acesta să procedeze la încheierea în fals a contractului nr. 18/12.05.2004, precum şi a facturii fiscale nr. 34/23.05.2014 între una din societăţile deţinute de omul de afaceri, respectiv SC N. SRL cu societatea C.C.S.C.C. SRL, reprezentată de numitul F.A.F.S., acte care au fost semnate din partea societăţii N. de martorul F.M., fără vinovăţie, întruneşte elementele constitU.ve ale infracţiunii continuate de fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator prev. de art. 322 al .1 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 52 alin. 3 Cod penal.

Fapta inculpatului B.I. care în perioada octombrie 2012-martie 2014, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a remis inculpatului U.H.D. suma de 278.000 lei din suma totală de 300.000 lei pretinsă, pentru ca acesta în exercitarea prerogativelor şi atribuţiilor funcţiei sale elective să direcţioneze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit în vederea plăţii contractelor derulate de SCC N. SA deţinută de inculpatul B.I. şi a promis să achite suma de 5000 euro reprezentând contravaloarea unui sondaj de opinie al cărei beneficiar a fost inculpatul U.H.D., întruneşte elementele constitU.ve ale infracţiunii dare de mita prev. de art. 290 al. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (7 acte materiale).

Fapta inculpatului B.I. care, la data de 13 mai 2014 a convenit cu inculpatul U.H.D. să procedeze la încheierea în fals a contractului nr. 18/12.05.2004, precum şi a facturii fiscale nr. 34/23.05.2014 între SC N. SRL pe care o deţinea şi C.C.S.C.C. SRL, reprezentată de numitul F.A.F.S., ce atestă în fals o convenţie comercială între aceste două societăţi, acte folosite pentru a crea aparenţa unei plăţi licite asupra unui studiu de piaţă – sondaj de opinie de care a beneficiat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, în valoare de 5.000 euro, încercând astfel să disimuleze adevărata înţelegere între părţi, respectiv plata unei sume cu titlu de mită, întruneşte elementele constitU.ve ale infracţiunii de spălare de bani prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea 656/2002 cu art. 75 al. 2 lit. b Cod Penal rap. la art. art. 76 al. 1 Cod penal.

Fapta inculpatului B.I. care, la data de 13 mai 2014 a convenit cu inculpatul U.H.D. să procedeze la încheierea în fals a contractului nr. 18/12.05.2004, precum şi a facturii fiscale nr. 34/23.05.2014 între SC N. SRL şi C.C.S.C.C. SRL, reprezentată de numitul F.A.F.S., acte care au fost semnate din partea societăţii N. de martorul F.M., fără vinovăţie, întruneşte elementele constitU.ve ale infracţiunii continuate de fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator prev. de art. 322 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 52 alin. 3 Cod penal.

Fapta inculpatului P.V. care a promis inculpatului U.H.D. suma totală de 693.224 lei, din care în perioada aprilie 2013-mai 2014, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a remis în zece tranşe suma totală de 134.500 lei pentru ca preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, în exercitarea prerogativelor şi atribuţiilor funcţiei sale elective să direcţioneze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit sau prin mecanismele de finanţare reglementate de OUG nr. 28/2013 către unităţi administrativ teritorial din judeţul Cluj, în vederea finanţării contractelor pe care acestea le aveau cu societatea SC S.C.SRL , întruneşte elementele constitU.ve ale infracţiunii de dare de mită, prev. de art. 290 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 5 Cod penal (10 acte materiale).

Fapta inculpatului P.I., care, în calitate de consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean Cluj, la data de 9 aprilie 2014 împreună cu inculpatul U.H.D. a pretins de la inculpatul D.G.R.- director de dezvoltare al SC U.G.SA suma de 20.000 euro, câte 10.000 euro pentru fiecare din cei doi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Cluj, pentru ca în exercitarea atribuţiilor şi prerogativelor funcţiei elective să promoveze în cadrul CJ Cluj un proiect de hotărâre şi să voteze favorabil o Hotărâre de Consiliu Judeţean, prin care să se aprobe în favoarea societăţii U.H.& P.SRL în cadrul contractului de concesiune derulat cu CJ Cluj, realizarea unei parcări long term pentru 108 locuri în incinta Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj Napoca, sumă din care la data de 17.04.2014 a primit efectiv 5.000 euro, întruneşte elementele constitU.ve ale infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Fapta inculpatului D.G.R.– director de dezvoltare al SC U.G.SA care, la data de 9 aprilie 2014 a promis inculpaţilor P.I., consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean Cluj şi U.H.D., preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj suma de 20.000 euro, câte 10.000 euro pentru fiecare din cei doi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Cluj, pentru ca în exercitarea atribuţiilor şi prerogativelor funcţiei elective aceştia să promoveze în cadrul CJ Cluj un proiect de hotărâre şi să voteze favorabil o Hotărâre de Consiliu Judeţean, prin care să se aprobe în favoarea societăţii U.H.& P.SRL în cadrul contractului de concesiune derulat cu CJ Cluj, realizarea unei parcări long term pentru 108 locuri în incinta Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj Napoca, sumă din care la data de 17.04.2014 a remis efectiv câte 5.000 euro pentru fiecare, întruneşte elementele constitU.ve a două infracţiuni de dare de mită, prev. de art. 290 alin. 1 Cod penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În privinţa infracţiunilor de spălare de bani şi respectiv complicitate la spălare de bani, reţinute în sarcina inculpatului B.I. şi respectiv a inculpatului U.H.D., instanţa consideră că, raportat la conduita infracţională adoptată de aceştia, astfel cum a fost reţinută anterior şi care, deşi se circumscrie infracţiunii de spălare de bani, nu s-a finalizat prin procurarea unui folos material inculpatului U. în ciuda demersurilor întreprinse, se poate susţine o diminuare a gravităţii acestor fapte, care permite instanţei reţinerea circumstanţei atenuante prevăzute de art. 75 al. 2 lit. b C.pen., consecinţa fiind reducerea limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru această infracţiune, cu o treime.

La individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpaţilor instanţa va avea în vedere dispoziţiile prevăzute de art. 74 C.pen. şi anume gravitatea infracţiunilor comise, săvârşite şi periculozitatea inculpaţilor prin raportare la criteriile de individualizare identificate în acest text de lege şi anume: împrejurările concrete ale săvârşirii infracţiunilor deduse judecăţii şi mijloacele folosite, starea de pericol creată, motivul şi scopul urmărit, conduita după săvârşirea infracţiunii, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Reţinem în acest sens, că inculpaţii au acţionat fiecare în interesul său personal, unii în scopul obţinerii unor foloase materiale şi alţii în scopul obţinerii unor avantaje tot de ordin patrimonial în cele din urmă, fiecare dintre aceştia ignorând interesul general al societăţii, profitând fie de avantajele funcţiilor deţinute, fie de o oarecare potenţă financiară, acceptând unii dintre aceştia să achite sume de bani deosebit de consistente unor persoane cu funcţii de conducere, într-un context social în care faptele de corupţie sunt intens mediatizate, atât la nivel local cât şi la nivelul întregii ţării, întreţinând astfel acest flagel care afectează societatea românească tot mai mult în ultimii ani.

Activitatea infracţională a inculpatului U.H.D. după momentul preluării funcţiei de preşedinte al CJ Cluj a fost una extinsă, sumele de bani pretinse şi primite sunt semnificative, întreaga conduită a acestui inculpat manifestându-se plenar pe linia obţinerii de foloase materiale ilicite care să îi permită un anumit standard de viaţă, prin intermediul martorului P.R., pe care l-a interpus pentru a se proteja, sau mai degrabă din comoditate. Inculpatul P.I., la rândul său, a fost suspectat iniţial şi de alte fapte de corupţie, conduita infracţională reţinută finalmente în sarcina acestuia, deşi mult mai precaută decât în cazul coinculpatului U., descriind o gravitate sporită a faptei comise.

La polul opus, se află inculpaţii acuzaţi de dare de mită, persoane cu o anumită notorietate financiară la nivelul judeţului Cluj şi care într-un anumit context, au achitat sume de bani consistente persoanelor cu atribuţii în cadrul CJ Cluj, în unele cazuri o perioadă îndelungată de timp, pentru a-şi asigura concursul acestora în realizarea unor scopuri şi interese personale, prin cointeresarea lor materială, în detrimentul altor persoane care nu îşi permiteau din punct de vedere material, să acceadă la favorurile acestora.

Instanţa va avea în vedere şi faptul că nici unul dintre inculpaţii din prezentul dosar nu are antecedente penale, iar în privinţa conduitei acestora după săvârşirea infracţiunilor şi pe parcursul procesului penal, observăm că, deşi în unele cazuri, faptele au fost recunoscute în materialitatea lor, inculpaţii le-au lipsit de valenţe infracţionale, ceea ce denotă o lipsă acută de asumare a responsabilităţii comiterii acestor fapte.

În ceea ce priveşte împrejurările privind nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială a inculpaţilor, observăm că fiecare dintre ei la momentul comiterii faptelor era corect situat din punct de vedere social, familial şi profesional, ceea ce în opinia noastră imprimă faptelor o gravitate sporită, odată ce persoane cu atât de multe calităţi, s-au dedat la fapte de această natură, în loc să se ţină deoparte de orice fel de bănuială, să-şi îndeplinească cu onestitate prerogativele conferite de funcţiile ce le-au fost atribuite or, să acţioneze cu respectarea legii în demersurile economice întreprinse.

Pentru toate aceste considerente, instanţa va aplica inculpaţilor pedepse după cum urmează:

• inculpatului U.H.D. pedepsele de: 3 (trei) ani şi 7 (şapte) luni

închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a şi b C.pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 289 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art. 35 al. 1 C.pen. (7 acte materiale), 3 (trei) ani şi 3 (trei) luni închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a şi b C.pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 289 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art. 35 al. 1 C.pen. (10 acte materiale), 3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a şi b

C.pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 289 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (1 act material), 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la spălare de bani, prev. de art. art. 48 al. 1 C.pen. rap. la art.29 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 cu art. 75 al. 2 lit. b C.pen. rap. la art. 76 al. 1 C.pen. şi 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 al .1 C.pen. cu art. 35 al. 1 C.pen. în forma participaţiei improprii prev. de art. 52 al. 3 C.pen.

– inculpatului P.V. pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare cu executare

în regim de detenţie, pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prev. de art. 290 al .1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art.35 al .1 C.pen. (10 acte materiale).

– inculpatului B.I. pedepsele de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prev. de art. 290 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art.35 al. 1 C.pen. (7 acte materiale),2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, prev. de art. 29 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 cu art. 75 al. 2 lit. b C.pen. rap. la art. 76 al. 1 C.pen. şi 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 al. 1 C.pen. cu art. 35 al. 1 C.pen. în forma participaţiei improprii prev. de art. 52 al. 3 C.pen.

– inculpatului P.I. pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare şi interzicerea

drepturilor prev. de art. 66 lit. a şi b C.pen. pe o perioadă de 3 ani de la momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 289 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

-inculpatului D.G.R.pedepsele de 2 (doi )ani închisoare pentru

săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 al .1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi 2 (doi )ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de

art. 290 al.1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În privinţa infracţiunilor comise de inculpaţii U.H.D., B.I. şi D.G.R.acestea au fost comise în condiţiile concursului de infracţiuni, sens în care instanţa va da eficienţă dispoziţiilor legale privind sancţionarea acestuia, conform art. 39 al. 1 lit. b C.pen., aplicând fiecăruia pedeapsa cea mai grea, sporită cu o treime din totalul celorlalte pedepse după cum urmează:

1. va aplica inculpatului U.H.D. pedeapsa cea mai grea, de 3 ani şi 7

luni închisoare, la care adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse, adică 2 ani şi 11 luni închisoare, în total inculpatul executând pedeapsa de:

• 6 (şase) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi interzicerea drepturilor prev.

de art. 66 lit. a şi b C.pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii;

2. va aplica inculpatului B.I. pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare la care adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse adică, 10 luni închisoare, în total rezultând pedeapsa de:

• 3 (trei) ani şi 10 (zece) luni închisoare;

2. va aplica inculpatului D.G.R.pedeapsa cea mai grea, de 2 ani

închisoare, la care adaugă un spor de 8 luni , în total rezultând pedeapsa de:

• 2 (doi) ani şi 8 (opt) luni închisoare.

În ceea ce priveşte modalitatea de individualizare judiciară a executării pedepsei,

raportat la cuantumul pedepselor aplicate, natura şi gravitatea deosebită a infracţiunilor săvârşite se va dispune executarea în regim de detenţie a pedepselor rezultante aplicate inculpaţilor U.H.D., B.I. şi P.V..

În privinţa inculpaţilor P.I. şi D.G.R.instanţa constată că sunt îndeplinite cerinţele suspendării executării pedepsei sub supraveghere prevăzute de art. 91 C.pen., având în vedere cuantumul pedepsei aplicate acestora care nu depăşeşte 3 ani închisoare, împrejurarea că aceştia nu au fost condamnaţi anterior şi şi-au manifestat acordul pentru a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, în opinia instanţei aplicarea pedepsei fiind suficientă, chiar fără executarea acesteia, pentru ca inculpaţii să nu comită în viitor alte infracţiuni, fiind necesară însă supravegherea conduitei acestora o perioadă determinată. Aceasta în condiţiile în care activitatea infracţională a acestor inculpaţi este una mai restrânsă în economia dosarului, cuantumul sumei pretinse şi achitate este considerabil mai redusă decât în cazul celorlalţi inculpaţi aflaţi în situaţii similare, conduita infracţională fiind stopată înainte de întreprinderea oricăror demersuri care să afecteze pe termen lung şi iremediabil executarea contractului în discuţie.

În acest context, în temeiul art. 91 C.pen. instanţa va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului P.I. şi va stabili un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C.pen., calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În temeiul art. 93 alin. 1 C.pen. va obliga inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Cluj, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. 2 lit. a C.pen. va impune inculpatului să execute următoarea obligaţie:

• să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate

de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. 3 C.pen. pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei mun. Cluj-Napoca sau al Primăriei com. Baciu pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În temeiul art. 91 alin. 4 C.pen. va atrage atenţia inculpatului P.I. asupra dispoziţiilor art. 96 C.pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

Totodată, instanţa va dispune în temeiul art. 91 C.pen. suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpatului D.G.R.şi va stabili un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C.pen., calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În temeiul art. 93 alin. 1 C.pen. va obliga inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Ilfov, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. 2 lit. a C.pen. va impune inculpatului să execute următoarea obligaţie:

• să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate

de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art. 93 al. 3 C.pen. pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, în cadrul Primăriei oraşului Buftea sau SC ……. SA Voluntari, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În temeiul art. 91 alin.4 C.pen. se va atrage atenţia inculpatului D.G.R.asupra dispoziţiilor art. 96 C.pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

MĂSURI ASIGURĂTORII

1. Prin ordonanţa parchetului din data de 6 iunie 2014 (filele 286-290, vol.I) s-a

dispus instituirea sechestrului şi indisponibilizarea sumei de 13.500 lei aparţinând inculpatului U.H.D. în vederea confiscării speciale. Sumele de bani au fost depuse într-un cont bancar deschis la …………… pe numele inculpatului U.H.D., la dispoziţia instanţei de judecată, recipisa de consemnare a acestei sume aflându-se în copie, la dosar (filele 294-295, vol. I UP). De asemenea, prin ordonanţa din data de 18 iunie 2014 s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra imobilului situat în .. str. .. nr. .. ap. .., în scris în CF nr. …. în suprafaţă de 195 mp aparţinând inculpatului U.H.D., până la concurenţa sumei de 421.300 lei, în vederea confiscării speciale, (filele 279-285, vol.I)

Având în vedere soluţia de condamnare a inculaptului, în temeiul art. 112 lit. e C.pen. rap. la art.289 al. 3 C.pen. se va dispune confiscarea specială de la inculpatul U.H.D. a sumelor de bani efectiv primite de la coinculpaţi în sumă de 281.000 lei şi 32.200 euro sau echivalentul acestei sume în lei la data plăţii.

În temeiul art. 404 al. 4 lit. c C.p.pen. instanţa va menţine în vederea confiscării speciale, măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa din data de 06.06.2014 a DNA Serviciul Teritorial Cluj asupra sumei de 13500 lei aparţinând inculpatului U.H.D. (sumă consemnată la ………… conform recipisei de consemnare nr. ……… din 10.06.2014 ) precum şi măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa din data de 18.06.2014 a DNA Serviciul Teritorial Cluj asupra imobilului situat în …, str. … nr. .., ap .. , jud. .. înscris în CF … .. în suprafaţă de 195 mp, aparţinând aceluiaşi inculpat până la concurenţa sumei de 421.300 lei.

2.Prin ordonanţa parchetului din data de 6 iunie 2014 (filele 272-274, vol. I UP ) s-a dispus instituirea sechestrului şi indisponibilizarea sumelor 4.478,88 lei şi 10.000 euro aparţinând inculpatului P.I. în vederea confiscării speciale. De asemenea, prin aceeaşi ordonanţă s-a dispus instituirea sechestrului asigurător şi indisponibilizarea sumelor de 23.671,12 lei şi 18.205 euro, aparţinând suspectului P.I. în vederea confiscării extinse. Sumele de bani au fost depuse într-un cont bancar deschis la ……. pe numele inculpatului P.I., la dispoziţia instanţei de judecată, recipisele de consemnare a acestor sume aflându-se în copie, la dosar (filele 275-278, vol.I).

Prin încheierea penală nr. 275/21.10.2014 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Cluj s-a admis în parte contestaţia inculpatului P.I. şi s-a dispus revocarea măsurii sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa parchetului din data de 6 iunie 2014 în ceea ce priveşte indisponibilizarea în vederea confiscării speciale a sumei de 5000 euro şi 4478,88 lei, fiind menţinută măsura sechestrului asigurator în vederea confiscării speciale asupra sumei de 5000 euro şi în vederea confiscării extinse asupra sumelor de 23671 lei şi 18205 euro.

Având în vedere soluţia de condamnare a inculpatului P.I. pentru infracţiunea de luare de mită, în temeiul art. 112 lit. e C.pen. rap. la art.289 al. 3 C.pen. se va dispune confiscarea specială de la inculpatul P.I. a sumei de 5.000 euro sau echivalentul acestei sume în lei la data plăţii.

În ceea ce priveşte sumele ridicate de la acest inculpat şi indisponibilizate în vederea confiscării extinse, reţinem că, potrivit art. 112/1 C.pen., sunt supuse confiscării şi alte bunuri decât cele menţionate în art. 112 C.pen. în cazul condamnării persoanei pentru anumite infracţiuni prevăzute expres, dacă fapta este susceptibilă să îi procure un folos material şi pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 4 ani sau mai mare, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiţii, cuprinse în aliniatul 2 al textului de lege invocat.

Astfel, este necesar ca valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată într-o perioadă de 5 ani înainte, şi dacă este cazul după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei, să depăşească în mod vădit veniturile obţinute de acesta în mod licit şi instanţa să aibă convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale de natura celor prevăzute la aliniatul 1.

În speţă, faţă de dispoziţiile deciziei Curţii Constituţionale nr.11/2015 prin care s-a stabilit că „ dispoziţiile art. 112/1 al. 2 lit. a din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care confiscarea extinsă nu se aplică asupra bunurilor dobândite înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 63/2012 pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Legii nr. 286/2009”, se va avea în vedere perioadă dintre 22.04.2012, data intrării în vigoare a Legii nr. 63/2012 şi momentul sesizării instanţei.

Este de observat faptul că în rechizitoriu s-a reţinut că faţă de nivelul veniturilor obţinute licit, anual de către inculpat potrivit declaraţiilor sale de avere, sumele de bani găsite la percheziţie nu se justifică, existând suspiciunea obţinerii lor tot din fapte de corupţie.

Într-adevăr, raportat la datele furnizate ar rezulta că sumele de bani identificate la percheziţia domiciliară ar depăşi cuantumul veniturilor licite obţinute de inculpat, care însă

la momentul formulării contestaţiei împotriva măsurii asiguratorii dispuse, a depus o serie de acte justificative respectiv, valoarea unui proiect de cercetare în care acesta era implicat, contracte de vânzare cumpărare a unui imobil şi a unui autoturism de către SC A.C. SRL administrată de inculpat, susţinându-se că diferenţa provine din donaţiile membrilor PNL pentru campania electorală din mai 2014, inculpatul fiind preşedintele PNL filial Cluj.

Dincolo de aceste aspecte, este de observat faptul că, deşi în prezentul dosar inculpatul la fost cercetat şi pentru alte fapte de corupţie într-o relaţie cu inculpatul P.V., probaţiunea administrată nu a fost în măsură să confirme suspiciunile iniţiale, legat de achitarea preţului unor fotolii comandate de inculpatul P.I., de către firma S. ca o contraprestaţie pentru susţinerea intereselor acestei firme prin adoptarea HCJ 95/28.03.2014.

Pe de altă parte, această convingere a instanţei privind provenienţa ilicită a sumelor de bani descoperite la percheziţie, nu trebuie să se întemeieze exclusiv pe comiterea infracţiunii ce face obiectul acestui dosar sau pe disproporţia faţă de veniturile licite obţinute, alte elemente suplimentare care să susţină această teză nefiind identificate, odată ce inculpatului i s-a reţinut în sarcină o singură infracţiune de luare de mită şi deşi a fost supus măsurilor de supraveghere tehnică nu au rezultat indicii de comitere a altor fapte de corupţie, nefiind formulate denunţuri de către alte persoane , astfel că în opinia instanţei nu se poate susţine că aceste sume provin din activităţi infracţionale de natura celor prevăzute expres în aliniatul 1 al art. 112 C.pen., dincolo de faptul că înscrisurile depuse de inculpat în apărare au fost încheiate la sfârşitul anului 2012, acestea referindu-se la înstrăinarea unui imobil şi a unui autoturism.

Drept urmare, se va menţine în vederea confiscării speciale, măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa din data de 06.06.2014 a DNA Serviciul Teritorial Cluj doar asupra sumei de 5000 euro, aparţinând inculpatului P.I. (sumă consemnată la …..conform recipisei de consemnare nr. …. din 10.06.2014 ) şi se va dispune revocarea măsurii sechestrului asigurator dispusă prin aceeaşi ordonanţă în vederea confiscării extinse asupra sumelor de 23671,12 lei şi 18205 euro, nefiind întrunite cumulativ cerinţele prev. de art. 112 al.2 C.p.pen.

În temeiul art. 274 alin. 1 şi 2 C.pr.pen. instanţa va obliga pe inculpaţi să plătească statului cheltuieli judiciare după cum urmează:inculpatul U.H.D. suma de 11000 lei,inculpatul B.I. suma de 10000 lei, inculpatul P.V. suma de 10000 lei,inculpatul P.I. suma de 7000 lei şi inculpatul D.G.R.suma de 7000 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

1. Respinge cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul U.H.D. din trei infracţiuni de luare de mită, dintre care două în formă continuată prev. de art. 289 al.1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art. 35 al.1 C.pen. şi una în formă simplă prev. de art. 289 al.1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 într-o singură infracţiune de luare de mită în formă continuată, prev. de art. 289 al.1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art. 35 al. 1 C.pen.

Condamnă pe inculpatul U.H.D., fiul lui …şi …, născut la data de .. în …, jud. …, cetăţean român, dom. în …, str. … nr. .., ap. .., jud. …, fără antecedente penale, CNP …, la pedepsele de:

• 3 (trei) ani şi 7 (şapte) luni închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de

art. 66 lit. a şi b C.pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 289 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art. 35 al. 1 C.pen. (7 acte materiale),

• 3 (trei) ani şi 3 (trei) luni închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art.

66 lit. a şi b C.pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 289 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art. 35 al. 1 C.pen. (10 acte materiale)

• 3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a şi b

C.pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 289 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (1 act material).

• 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la spălare

de bani, prev. de art. art. 48 al. 1 C.pen. rap. la art.29 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 cu art. 75 al. 2 lit. b C.pen. rap. la art. 76 al. 1 C.pen..

• 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri

sub semnătură privată prev. de art. 322 al .1 C.pen. cu art. 35 al. 1 C.pen. în forma participaţiei improprii prev. de art. 52 al. 3 C.pen.

În temeiul art. 38 al.1 C.pen. constată că aceste infracţiuni sunt concurente iar în baza art. 39 al. 1 lit. b şi art. 45 al. 3 C.pen. dispune contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, de 3 ani şi 7 luni închisoare, la care adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse, adică 2 ani şi 11 luni închisoare, în total inculpatul executând pedeapsa de:

• 6 (şase) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi interzicerea drepturilor prev.

de art. 66 lit. a şi b C.pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

În temeiul art. 65 C.pen. interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a

şi b C.pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la terminarea executării pedepsei.

În temeiul art. 72 C.pen. deduce din durata pedepsei aplicate timpul reţinerii, arestului preventiv şi al arestului la domiciliu începând cu data de 28 mai 2014 până la data de 2 aprilie 2015.

În temeiul art. 112 lit. e C.pen. rap. la art.289 al. 3 C.pen. dispune confiscarea specială de la inculpatul U.H.D. a sumelor de 281.000 lei şi 32.200 euro sau echivalentul acestei sume în lei la data plăţii.

Menţine în vederea confiscării speciale, măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa din data de 06.06.2014 a DNA Serviciul Teritorial Cluj asupra sumei de 13500 lei aparţinând inculpatului U.H.D. (sumă consemnată la ………. conform recipisei de consemnare nr. …… din 10.06.2014 ) precum şi măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa din data de 18.06.2014 a DNA Serviciul Teritorial Cluj asupra imobilului situat în …., str. … nr. .., ap .. , jud. .. înscris în CF ….. Cluj-Napoca în suprafaţă de 195 mp, aparţinând aceluiaşi inculpat până la concurenţa sumei de 421.300 lei.

2. Condamnă pe inculpatul P.V., fiul lui … şi …,

născut la data de … în com. …, jud. …, cetăţean român, dom. în com. .. nr. .., jud. …, fără antecedente penale, CNP …., la pedeapsa

de:

• 3 (trei) ani închisoare cu executare în regim de detenţie, pentru

săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prev. de art. 290 al .1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art.35 al .1 C.pen. (10 acte materiale).

În temeiul art. 72 C.pen. deduce din durata pedepsei aplicate timpul reţinerii, al arestului preventiv şi al arestului la domiciliu începând cu data de 28 mai 2014 şi până la data de 2 aprilie 2015.

2. Respinge cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul

B.I. dintr-o singură infracţiune de dare de mită, prev. de art. 255 din Codul penal din 1968 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art. 35 al.1 C.pen. în trei infracţiuni de dare de mită aflate în concurs, după cum urmează: o infracţiune de dare de mită prev. de art. 255 din Codul penal din 1968 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art. 41 al.2 din Codul penal din 1968 şi art. 5 C.pen. ( 5 acte materiale în intervalul octombrie 2012-octombrie 2013), o infracţiune de dare de mită prev. de art.290 al.1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 ( un act material din 6 martie 2014) şi o infracţiune de dare de mită prev. de art.290 al.1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 ( un act material din mai 2014).

Condamnă pe inculpatul B.I., fiul lui … şi .., născut la

data de .. în .., jud. …, cetăţean român, dom. în .., str. .. nr.., jud. .., fără antecedente penale, CNP …, la pedepsele de:

• 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prev.

de art. 290 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu art.35 al. 1 C.pen. (7 acte materiale),

• 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, prev.

de art. 29 al. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 cu art. 75 al. 2 lit. b C.pen. rap. la art. 76 al. 1 C.pen. şi

• 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri

sub semnătură privată prev. de art. 322 al. 1 C.pen. cu art. 35 al. 1 C.pen. în forma participaţiei improprii prev. de art. 52 al. 3 C.pen.

În temeiul art. 38 al.1 C.pen. constată că aceste infracţiuni sunt concurente iar în baza art. 39 al. 1 lit. b C.pen. dispune contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare la care adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse adică, 10 luni închisoare, în total rezultând pedeapsa de:

• 3 (trei) ani şi 10 (zece) luni închisoare cu executare în regim de detenţie.

În temeiul art. 72 C.pen. deduce din durata pedepsei aplicate timpul reţinerii, al

arestului preventiv şi al arestului la domiciliu începând cu data de 28 mai 2014 şi până la data de 2 aprilie 2015.

În temeiul art. 25 al. 3 C.p.pen. dispune desfiinţarea înscrisurilor falsificate, respectiv contractul nr. 1.8/12.05.2013 încheiat între C.C.S.C.C. Cluj şi SC N. SRL Cluj (aflat în vol. III UP filele 90-92) şi factura fiscală nr. 34/23.05.2014 emisă de C.C.S.C.C. Cluj (aflată în vol. III UP fila 88).

2. Condamnă pe inculpatul P.I., fiul lui … şi .., născut

la data de .. în .., jud. …, cetăţean român, dom. în .., str. .. nr. .., jud. …, fără antecedente penale, CNP …la pedeapsa de:

• 3 (trei) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a şi

b C.pen. pe o perioadă de 3 ani de la momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 289 al. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În temeiul art. 91 C.pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C.pen., calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În temeiul art. 93 alin. 1 C.pen. obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Cluj, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. 2 lit. a C.pen. impune inculpatului să execute următoarea obligaţie:

• să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate

de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. 3 C.pen. pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei mun. Cluj-Napoca sau al Primăriei com. Baciu pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În temeiul art. 91 alin. 4 C.pen. atrage atenţia inculpatului P.I. asupra dispoziţiilor art. 96 C.pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 112 lit. e C.pen. rap. la art.289 al. 3 C.pen. dispune confiscarea specială de la inculpatul P.I. a sumei de 5.000 euro sau echivalentul acestei sume în lei la data plăţii.

Menţine în vederea confiscării speciale, măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa din data de 06.06.2014 a DNA Serviciul Teritorial Cluj doar asupra sumei de 5000 euro, aparţinând inculpatului P.I. (sumă consemnată la ……… conform recipisei de consemnare nr. ….. din 10.06.2014 ) şi

dispune revocarea măsurii sechestrului asigurator dispusă prin aceeaşi ordonanţă în vederea confiscării extinse asupra sumelor de 23671,12 lei şi 18205 euro.

5. Respinge cererile de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpatul D.G.R.prin avocaţii săi, din două infracţiuni de dare de mită prev. de

art. 290 al .1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 într-o singură infracţiune de dare de mită în formă simplă prev. de art. 290 al.1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi din două infracţiuni de dare de mită prev. de art. 290 al .1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 într-o singură infracţiune de dare de mită în formă continuată prev. de art. 290 al.1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi art. 35 al. 1 C.pen.

Condamnă pe inculpatul D.G.R., fiul lui ….

.. şi .., născut la data de .. în .., dom. în oraş .., str. .. nr. .., jud…, fără antecedente penale CNP …, la pedepsele de:

• 2 (doi )ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de

art. 290 al .1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi

• 2 (doi )ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de

art. 290 al.1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În temeiul art. 38 al.2 C.pen. constată că aceste infracţiuni sunt concurente iar în baza art. 39 al. 1 lit. b C.pen. dispune contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, de la care adaugă un spor de 8 luni , în total rezultând pedeapsa de:

• 2 (doi) ani şi 8 (opt) luni închisoare.

În temeiul art. 91 C.pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C.pen., calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În temeiul art. 93 alin. 1 C.pen. obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Ilfov, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. 2 lit. a C.pen. impune inculpatului să execute următoarea obligaţie:

• să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate

de către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art. 93 al. 3 C.pen. pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, în cadrul Primăriei oraşului Buftea sau SC ……..SA Voluntari, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În temeiul art. 91 alin.4 C.pen. atrage atenţia inculpatului D.G.R.asupra dispoziţiilor art. 96 C.pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 274 alin. 1 şi 2 C.pr.pen. obligă pe inculpaţi să plătească statului cheltuieli judiciare după cum urmează:

• inculpatul U.H.D. suma de 11000 lei,

• inculpatul B.I. suma de 10000 lei,

• inculpatul P.V. suma de 10000 lei,

• inculpatul P.I. suma de 7000 lei şi

• inculpatul D.G.R.suma de 7000 lei.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică, azi, 12.05.2016″.

PREŞEDINTE GREFIER

A.T. A. B.

Red. A.Ţ./ A.Ţ.

2ex./01.11.2016