Filarmonica de Stat „Transilvania” vă propune vineri, 2 februarie 2018, de la ora 19.00, la sala Auditorium Maximum a Colegiului Academic, un altfel de concert, sub bagheta dirijorului vienez Gottfried Rabl, care va aborda lucrări deosebite, foarte rar sau chiar deloc auzite până acum la Cluj: Uvertura operei Maskarade și Concertul pentru vioară, op. 33, ambele de Carl Nielsen, Fragment din Apocalips, op. 66 de Anatoli Liadov (lucrare în primă audiție la Cluj)) și La tragédie de Salomé a lui Florent Schmitt (niciodată cântată la Cluj până acum). Nonconformisul lucrărilor alese de dirijorul Gottfried Rabl va fi perfect potențat de prezența solistei invitate Anna Agafia Egholm (vioară), care, deși foarte tânără, este o prezență absolut cuceritoare (atât de public, cât și de premii internaționale). Bineînțeles, ea va interpreta alături de Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”, iar în a doua parte a programului ne vom bucura și de prezența Corului de femei al Filarmonicii de Stat ”Transilvania” (pregătit de Cornel Groza).

Concert vocal-simfonic – dirijor Gottfried Rabl

Vineri, 2 februarie 2018, ora 19, Abonament 12
Colegiul Academic

Concert vocal-simfonic
Corul de femei şi Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”

Gottfried Rabl dirijor
Anna Agafia Egholm vioară

Cornel Groza dirijorul corului

Carl Nielsen
Uvertura operei Maskarade
Concertul pentru vioară, op. 33
Anatoli Liadov
Fragment din Apocalips, op. 66
Florent Schmitt
La tragédie de Salomé, op. 50

Despre Carl Nielsen, care a compus superba comedie Maskarade (1906), putem spune că este cel mai apreciat compozitor al Danemarcei. Lucrarea care va fi cântată vineri are ca sursă de inspiraţie piesa Maskarade (1724) a dramaturgului norvegian Ludvik Holberg, supranumit „Molière al Nordului”. Spre deosebire de lucrările de maturitate ale lui Nielsen, muzica din Concertul său pentru vioară – conceput, în mod mai puțin obișnuit, în doar două părți – este dominată de melodii de factură neo-clasică și dă solistului posibilitatea să-și etaleze din plin atât virtuozitatea, cât și latura sa sensibilă.

În continuare, vă propunem un Fragment din Apocalips, op. 66, de Anatoli Liadov, fragment care a fost compus cu intenția de a deveni de fapt o operă substanțială, bazată pe mituri rusești. Având în vedere că Liadov este un compozitor destul de obscur pentru multă lume, pentru a face cunoștință cu el recomandăm mai degrabă lucrările sale orchestrale, dintre care Fragement din Apocalips, op. 66 este una dintre cele mai bune.

Pentru a treia parte a serii am păstrat ceva ce veți asculta în premieră: superba lucrare La tragédie de Salomé, op. 50, a lui Florent Schmitt, niciodată cântată la Cluj până acum. După ce veți asculta această lucrare, vă promitem că vă va fi imposibil de înțeles de ce nu ați mai auzit-o până acum, de ce este atât de rar abordată pe scene și de ce Florent Schmitt stă într-un con de umbră față de marii compozitori. Cu atât mai mult cu cât, dacă e să ne luăm după spusele dirijorului Stéphane Denève, ”Ritualul primăverii al lui Stravinsky nu ar fi fost la fel fără La Tragédie de Salomé.” Bazată pe povestea biblică a Salomeei, opera lui Schmitt reprezintă tot ce e mai bun și mai ales în tradiția franceză a muzicii centrate pe subiecte sau personaje exotice. În acest caz, avem de a face cu o doză mare de epic și de barbar, alături de influențe impresioniste și orientaliste, toate acestea făcând din La tragédie de Salomé una dintre cele mai dramatice lucrări din muzica franceză din punctul de vedere al scenografiei și costumelor, ”prototipul unei noi specii de balet, în care se combină toate resursele de producție scenică, splendoarea orchestrală și acțiunea detaliată.” Astăzi însă, lucrarea se cântă în principal în sălile de concerte, ca o suită simfonică.

Informații despre artiști:

Gottfried Rabl – este un dirijor mai aparte, căruia îi place să scoată din umbra lucrări mai puțin accesibile sau cunoscute și compozitori valoroși, dar obscure, cărora istoria muzicii pare că le-a făcut o nedreptate. S-a născut în Viena și a studiat pianul și cornul francez. A colaborat îndeaproape cu Leonard Bernstein în Viena, Milano și SUA, ca asistent muzical și editor al ultimei opere a lui Bernstein, “A Quiet Place”. Cunoscut pentru forța și intensitatea cu care dirijează lucrări din repertoriul secolelor XIX și XX, Rabl dirijează în mod frecvent Vienna Radio Symphony Orchestra și a lucrat cu Vienna Concert Orchestra, Corul Radio și Corul de concerte din Viena. A dirijat mai multe orchestre din întreaga lume și are numeroase înregistrări din multiple genuri muzicale. În general, este foarte implicat în proiecte care aduc muzica clasică mai aproape de tineri.

Solista Anna Egholm este de origine daneză și, deși e foarte tânără, vorbește fluent patru limbi (daneză, rusă, francezăși engleză). A început să cânte la vioară la 5 ani, iar în 2014 a cântat la Carnegie Hall, New York. Are numeroase premii internaționale și, în prezent, studiază cu Alexandre Zapolski la Royal Danish Academy of Music. Are numeroase recitaluri în Danemarca și în străinătate, iar ca solistă în cadrul unor concerte a apărut recent cu Danish Radio Symphony Orchestra, Bergen Philharmonic și Malmö Symphony Orchestra. Anna cântă pe o vioară Gagliano din anul 1763, care i-a fost încredințată de către Fundația Augustinus.