Chiar şi răcită, Adela Zaharia (Lucia) a avut o prestaţie impecabilă în aria nebuniei
La concurenţă cu partida de fotbal din stadionul Gruia, tribuna plină a Operei Române din Cluj, susţinută de o galerie de juniori din Maramureş, a aclamat minute bune, în finalul reprezentaţiei, prestaţia de excepţie a Adelei Zaharia, din piesa Lucia de Lamermoor, dar şi a întregii echipe artistice şi tehnice. Citiţi în continuare o cronică la cald a piesei, realizată de Alice Bacalu, absolventă a secţiei de canto a Academiei de Muzică Gh Dima.
Încă sunt sub efectul îmbietor al unui spectacol extraordinar ce a avut loc în seara de 18 martie la Opera Națională clujeană cu o distribuție de rang internațional. Adela Zaharia, câștigătoarea de anul trecut a marelui concurs de canto prezidat de Placido Domingo, a fost interpreta rolului Lucia. Ea a fost favorita publicului, impresionând foarte mult prin ușurința cu care executa toate cadențele și cu care cânta supraacutele, deși s-a anunțat la început că este răcită, prin vocea regizorului de scenă Cristina Albu. Prezența scenică s-a împletit superb cu vocea caldă și foarte bine plasată, iar ornamentele de agilitate s-au sincronizat perfect cu flautul în cadențele din a doua arie ,,Il dolce suono”. Se poate observa firesc cât de lucrat este acest rol, îl stăpânește perfect și îi vine mănușă la tipul ei de voce.
Puteţi urmări aici prestaţia Adelei Zaharia la competiţia Operalia din Kazahstan, concurs fondat de Placido Domingo, unde a obţinut vara trecută prima poziţie la secţiunea Operă.
O altă voce remarcabilă din această seară este a baritonului Bogdan Baciu, care a jucat rolul lui Ashton, fratele Luciei. Voce frumoasă, rotundă, joc scenic foarte convingător. Vocile celor trei s-au potrivit foarte bine. Tenorul fiind Florin Guzgă, timbru potrivit pentru repertoriul de belcanto,a început mai timid dar în actul al doilea a fost mai hotărât și mai sigur pe el.
Regia a fost predominant statică cu unele momente animate de dansul perechilor din cor și câteva dueluri de săbii ale balerinilor. Decorul și costumele au fost clasice cu proiecții de imagini alb- negru în fundal (castelul, biserica și vitraliile). Femeile din cor au fost îmbracate în rochii albastru și crem, iar bărbații cu blănuri închise la culoare și dotaţi cu peruci lungi.
La început Lucia a purtat o rochie superbă roșie, dar la final, în scena morţii. a apărut într-o rochie albă, însângerată în momentul fatal. În finalul celebrei arii a nebuniei, Lucia se sinucide, regizorul neinsistând cu prea multe detalii asupra momentului. În ultima scenă când este adusă în fața lui Edgardo, eroina este fără viaţă.
David Crescenzi, cel care s-a ocupat de conducerea muzicală a stăpânit cu măestrie orchestra, corul și soliștii. Directorul artistic al Operei a reuşit să sincronizeze perfect flautul cu soprana, în cea mai lungă arie.
Potrivit publicaţiei aradon.ro, arădeanca Adela Zaharia, care a părăsit în urmă cu un deceniu Corul Filarmonicii Transilvania, pentru un angajament în Germania, nu este singura membră a familiei care se hrăneşte cu muzică. (Citiţi aici)
LUCIA DI LAMMERMOOR
GAETANO DONIZETTI
DISTRIBUȚIE
Dirijor: David Crescenzi
Regia artistică, decorurile și costumele: Mario de Carlo
Mișcarea scenică: Marius Toda
Lucia, sora lui Enrico: Adela Zaharia (invitată)
Edgardo di Ravenswood: Florin Guzgă (invitat)
Lord Enrico Ashton: Bogdan Baciu (invitat)
Raimondo Bidebent, capelan și confidentul Luciei: Daniel
Mateianu (invitat)
Lord Arturo Bucklaw: Tony Bardon
Alisa, însoțitoarea Luciei: Liza Kadelnik
Normanno, scutierul lui Ashton: Florin Pop
Orchestra, Corul și Ansamblul de Balet al Operei Naționale
Române Cluj-Napoca
Maestru de cor: Emil Maxim
Dirijor cor: Corneliu Felecan
Preluare regie artistică: Mihaela Bogdan
Preluare mișcare scenică: Octavian Popa
Regie scenă culise: Cristina Albu
DESCRIERE
Operă în patru acte pe un libret de Salvatore Cammarano, după romanul The bride of Lammermoor de Sir Walter Scott
Vârsta recomandată: 14+
Întruchipând o lume desprinsă din Scoția anului 1700, dominată de conflicte ideologice și de cult, opera Lucia di Lammermoor de Gaetano Donizetti este considerată a fi una dintre cele mai profunde, dificile și apreciate creaţii din repertoriul liric universal.
Inspirată de drama scrisă de Walter Scott, „Bride of Lammermoor”, opera lui Donizetti surprinde tulburătoarea poveste de dragoste a Luciei, sora Lordului Enrico Ashton, obligată de acesta la o căsătorie de convenienţă, pentru a salva onoarea familiei. Aflând că Lucia este îndrăgostită de Edgardo di Ravenswood, fiul familiei rivale, Enrico o face să creadă că iubitul i-a fost de fapt necredincios. Lucia cade în capcana fratelui şi acceptă căsătoria impusă, veste care îl răneşte ireversibil pe Edgardo. Viaţa nu mai are nici un sens fără iubirea Luciei, astfel că îndrăgostitul decide să-şi sfârşească suferinţa. Clopotele castelului bat în depărtare. Lucia a murit, după ce şi-a ucis proaspătul soţ, înnebunită de durere. Convins de dragostea şi credinţa logodnicei sale, Edgardo îsi curmă viaţa cu o lovitură de pumnal.
Opera în trei acte a fost reprezentată în premieră mondială pe data de 26 septembrie 1835, la Teatro San Carlo din Napoli, unde s-a bucurat de un succes răsunător. Pe scena Operei Naționale Române din Cluj, Lucia di Lammermoor a revenit în 2014, după o absență de peste șapte ani. Pecetea romantismului italian a acestui spectacol este conferită atât de libretul ce stă la baza sa, cât şi de viziunea artistică a regizorului Mario de Carlo, cel care a semnat regia artistică, decorurile şi costumele noii montări. Spectacolul transmite o profunzime spirituală deosebită, fiind îndelung aclamat cu ocazia premierei și cu prilejul fiecărei noi reprezentații.
Alice Bacalu