Viceprimarul Ana Horvath condamnată la pedeapsa de 2 ani şi 8 luni cu executare
Magistratul Monica Rodina de la secţia penală a Curţii de Apel Cluj i-a condamnat vineri dimineaţă pe viceprimarul Clujului, Ana Horvath, la pedeapsa de 2 ani şi 8 luni cu executare şi pe omul de afaceri Fodor Zsolt, la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni cu suspendare, pentru trafic de influenţă, respectiv dare de mită.
Instanţa de judecată a mai dispus confiscarea sumei de 20.000 de lei de la Ana Horvath.
Fodor Zsolt va fi obligat ca pedeapsă complementară să efectueze 80 de zile muncă în folosul comunităţii la RADP.
Potrivit procurorilor DNA, Horvath ar fi intervenit pentru urgentarea eliberării unei autorizaţii de construcţii în beneficiul omului de afaceri. În contrapartidă, acesta ar fi achitat contravaloarea unor bilete la festivalul UNTOLD, pentru voluntarii implicaţi în campania electorală a Anei Horvath.
Fostul viceprimar s-a declarat nevinovată, a recunoscut că s-a interesat de procesul de evaluare a solicitării privind autorizaţia respectivă şi a declarat judecătorului că a solicitat informaţii de la departamentele responsabile pentru oricine a venit în audienţă la cabinetul său.
Pentru a îşi susţine nevinovăţia, Horvath a refuzat să presteze muncă în beneficiul comunităţii, forţând mâna judecătorului să-i stabilească o pedeapsă cu executare.
Dacă acceptam să prestez muncă în folosul comunităţii, ar fi fost ca şi cum aş fi recunoscut vinovăţia, ne-a spus Horvath.
Ana Horvath a fost susţinută la pronunţare de numeroşi membri ai comunităţii maghiare, printre care oameni de cultură, actorul multilaureat UNITER Zsolt Bogdan sau Horvth Istvan, preşedintele Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale.
Horvath este un cunoscut militant al comunităţii maghiare, care s-a implicat în susţinerea multor evenimente culturale ale fundaţiilor specializate. În cadrul procesului au fost chestionaţi mai mulţi reprezentanţi ai asociaţiilor culturale finanţate de primărie, inclusiv reprezentanţi ai comunităţii româneşti.
Fostul viceprimar ne-a declarat că nu împărtăşeşte opinia că ar fi un proces politic, dar că i se pare curios faptul că mandatul de interceptare emis de SRI pe numele dânsei, pe siguranţă naţională, nu a putut fi desecretizat nici măcar la solicitarea judecătorului.
Ana Horvath ne-a declarat că va contesta decizia Curţii de Apel Cluj.
https://www.youtube.com/edit?o=U&video_id=ZmSQCoA1LbI
Citiţi aici o relatare din toamna trecută, când Ana Horvath a fost audiată de instanţa de judecată. A spus atunci că viceprimarul nu are nicio putere executivă la Cluj.
România e stat securist
Pentru presa maghiară, Ana Horvath a declarat după pronunţarea sentinţei că a simţit pe pielea ei în ultimul an că România este un stat securist.
Horváth Anna a fost condamnată la închisoare cu executare. Sentința nu este definitivă.
Sunt aici, și dacă ar trebui să o iau de la capăt, aș face-o cu aceeași credință neclintită!
Aș minți dacă aș spune că mă surprinde decizia de astăzi. Apropiații mei știu că m-am pregătit pentru orice eventualitate. Nu pentru că aș fi comis o ilegalitate, ci pentru că, în ultimele 525 de zile, am constatat pe propria piele că România este un stat securist.
Înainte să vorbesc despre sentință, doresc să spun câteva cuvinte despre circumstanțele de azi dimineață, deoarece cred că au un mesaj. Decizia Curții de Apel Cluj, care ar fi trebuit să fie una rostită în mod public, a fost amânată de trei ori, ultima dată pentru vineri dimineața la 8.30. La ora 8 Curtea s-a pronunțat deja, în spatele ușilor închise. Dacă e inuman ceea ce s-a întâmplat aici, astăzi, vă las să decideți fiecare.
Din păcate, această decizie demonstrează, fără îndoială, că, dacă ”autoritățile locale” ale statului securist au decis, în urmă cu doi ani, să declare că viceprimarul maghiar din Cluj-Napoca reprezintă un factor de risc pentru securitatea națională și să o elimine din spațiul public, arătând o lecție și pentru suporterii acesteia, atunci pot acționa în acest sens fără nicio rezervă.
Cei care încearcă să interpreteze decizia de astăzi în baza legilor statului de drept, le transmit să nu se obosească! În România statul de drept nu există. Și dacă a existat vreodată, a încetat să mai existe.
Dacă aș fi dramaturg, cu siguranță aș încerca, în cadrul concursului de proiecte dramaturgice planificat de UDMR pentru anul Centenarului, să întrec ”Procesul” lui Kafka, dar nu sunt dramaturg. Sunt politician și avocat.
Prin urmare, transmit celor care se opun cu atâta vehemență reformei legilor justiției și modificării Codului Penal – din care mai mult de o treime a fost deja declarat neconstituțional – să studieze cu mare atenție acest caz! Să nu treacă cu superficialitate peste niciun detaliu, pentru că ceea ce se întâmplă în acest “dosar” se poate întâmpla oricui, nu doar politicienilor, se poate întâmpla oricui, în orice moment, fie că ești om de afaceri, simplu formator de opinie sau orice om care muncește pentru comunitate cu onestitate, dăruire și devotament.
Tuturor prietenilor, cunoștințelor și miilor de oameni – necunoscuți – care mi-au fost alături, care au crezut în onestitatea mea și m-au încurajat zi de zi, le mulțumesc din suflet.
În zilele următoare, îmi voi aduna forțele și voi continua lupta împreună cu Zsolt Fodor, căruia îi mulțumesc și îmi exprim respectul sincer pentru credința incontestabilă cu care a crezut în adevărul nostru.
Îmi voi exercita, ne vom exercita dreptul de a face apel. Procesul va fi transferat la Înalta Curte de Casație și Justiție din București.
Procurorii au trimis-o pe Ana Horvath în judecată în decembrie 2016
În dosarul mediatizat prin comunicatul nr. 1266/VIII/3 din 11 octombrie 2016, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpatei HORVATH ANNA, la data faptei și în prezent viceprimar al municipiului Cluj Napoca, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență şi spălare a banilor.
Măsura controlului judiciare impune respectarea unor obligații, între care aceea de a desfășura activitatea în exercitarea căreia a săvârșit fapta, respectiv activitatea de viceprimar al municipiului Cluj Napoca, de a nu depăși limita teritorială a României, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului, de a nu comunica direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de prelungire a controlului judiciar.
și în stare de libertate a inculpatului FODOR ZSOLT, om de afaceri, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență, spălare a banilor.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada februarie – mai 2016, inculpata Horvath Anna, în calitate de viceprimar al municipiului Cluj Napoca, și-a folosit influența pe lângă funcționari publici din cadrul Primăriei pentru urgentarea avizării unor proiecte imobiliare în care inculpatul Fodor Zsolt avea interese economice.
Derularea acestor proiecte imobiliare presupunea obținerea în prealabil a mai multor documente: eliberarea unor certificate de urbanism, confirmarea avizelor de oportunitate, concesionarea unei suprafețe de teren, eliberarea autorizațiilor de construire etc.
La data de 13 mai 2016, pentru demersurile pe care le-a făcut pe lângă funcționari cu atribuții în domeniul urbanismului și autorizării lucrărilor de construcții, inculpata Horvath Anna i-a pretins omului de afaceri procurarea și remiterea unui număr de 60 de abonamente (având o valoare totală de circa 20.000 lei) la două festivaluri de muzică, pe care să le ofere ulterior ca stimulent voluntarilor care o sprijineau în cadrul campaniei electorale la alegerile locale.
Cele două persoane au convenit să disimuleze remiterea abonamentelor sub forma unui contract de sponsorizare, încheiat între o societate administrată de inculpatul Fodor Zsolt și o firmă „agreată” de inculpata Horvath Anna.
În cauză, procurorii au dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra mai unui imobil ce aparține inculpatei Horvath Anna.
Având în vedere că Horvath Anna este și avocat, competența de judecare revine Curții de Apel Cluj, instanță la care a fost trimis dosarul cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.
BULETIN INFORMATIV UDMR
Minuta Curţii de Apel Cluj
Condamnă pe inculpata H.A. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă prev. de art. 291 alin. 1 C .p. cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000 şi art.75 alin.2 lit.b,76 C.p. la pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art.66 lit.a C.p. interzice inculpatei pe o durata de 2 ani exercitarea dreptului de a fi aleasă în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice. Face aplicarea art.65 şi 66 lit.a C.p. În baza art.29 alin.1 lit.a din Legea nr.656/2002 cu aplicarea art.75 alin.2 lit.b, 76 C .p. condamnă pe aceeaşi inculpată la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de spălare de bani. În baza art.38 alin.1 C.p. constată concursul de infracţiuni, iar în baza art.39 alin.1 lit.b C.p. contopeşte pedepsele aplicate, inculpata executând în final pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care se adaugă sporul de 1/3 din pedeapsa de 2 ani închisoare, aceasta executând în final pedeapsa de 2 ani şi 8 luni închisoare în regim de detenţie. În baza art.45 alin.1 şi 5 C .p., în baza art.66 lit.a C.p. interzice inculpatei pe o durata de 2 ani exercitarea dreptului de a fi aleasă în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice şi face aplicarea art.65 şi 66 lit.a C.p. În baza art.291 alin.2 C.p. confiscă special de la inculpată suma de 20.000 lei.
Condamnă pe inculpatul F.Z. pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă prev. de art.292 alin.1 C.p. cu aplic. art.6 din Legea nr.78/2000 şi art.75 alin.2 lit.b,76 C.p. la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare. În baza art.66 lit.a C.p. interzice inculpatului pe o durata de 2 ani exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice. În baza art.29 alin.1 lit.a din Legea nr.656/2002 cu aplicarea art.75 alin.2 lit.b,76 C.p. condamnă pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de spălare de bani. În baza art.38 alin.1 C.p. constată concursul de infracţiuni, iar în baza art.39 alin.1 lit.b C.p. contopeşte pedepsele aplicate, inculpata executând în final pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare la care se adaugă sporul de 1/3 din pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, aceasta executând în final pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare. În baza art.45 alin.1 şi art.66 lit.a C.p. interzice inculpatului pe o durata de 2 ani exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau orice alte funcţii publice. În baza art. 91 Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei principale de 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului, sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispoziţiilor art. 92 Cod penal. În baza art. 93, alin. 1 Cod penal, obligă inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Cluj, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. În baza art. 93, alin. 2, lit. b Cod penal, impune inculpatului să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate. În baza art. 93, alin. 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul A.F.M.-C. Cluj sau la RADP Cluj , pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare. În baza art. 91, alin. 4 Cod penal, atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 Cod penal, privind revocarea suspendării pedepsei sub supraveghere în caz de nerespectare a măsurilor de supraveghere sau de neîndeplinire a obligaţiilor impuse. Obligă inculpaţii la plata în favoarea statului a câte 6000 lei, fiecare, cheltuieli judiciare. Cu apel în 10 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa publică din data de 23.03.2018.
În baza art. 29 alin. 1-3 din Legea nr. 47/1992 admite cererea formulată de inculpate H.A. de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 378 alin.3 C.p.p. şi, ca urmare, dispune sesizarea Curţii Constituţionale. Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Pronunţată în şedinţa publică din data de 23.03.2018.
[…] forţând mâna judecătorului să-i stabilească o pedeapsă cu executare, potrivit informațiilor muzicainstanțelor.ro […]
[…] Fostul viceprimar s-a declarat nevinovată, a recunoscut că s-a interesat de procesul de evaluare a solicitării privind autorizaţia respectivă şi a declarat judecătorului că a solicitat informaţii de la departamentele responsabile pentru oricine a venit în audienţă la cabinetul său. Pentru a îşi susţine nevinovăţia, Horvath a refuzat să presteze muncă în beneficiul comunităţii, forţând mâna judecătorului să-i stabilească o pedeapsă cu executare, potrivit informațiilor muzicainstanțelor.ro […]