Concert de inspiraţie româno- germană la Filarmonica Transilvania
După concertul de închidere a stagiunii trecute, în care publicul a ascultat, în primă audiţie publică, lucrarea Pastorale-Fantaisie a lui George Enescu, urmată de Simfonia I în Mi bemol major, Filarmonica de Stat „Transilvania” continuă seria dedicată lucrărilor compozitorului român cu Simfonia a II-a în La major, de data sub bagheta lui Cristian Mandeal, unul dintre cei mai reputaţi dirijori români şi interpreţi ai muzicii enesciene. Programul concertului de vineri, 8 iunie, de la ora 19 ( la Auditorium Maximum), va fi întregit de Bachiana compusă de Cornel Ţăranu şi de Cântecele calfei drumeţe de Gustav Mahler, în interpretarea baritonului Florin Estefan.
Concert vocal-simfonic – dirijor Cristian Mandeal
Vineri, 8 iunie 2018, ora 19, Abonament 29
Colegiul Academic
Concert vocal-simfonic
Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”
Cristian Mandeal dirijor
Florin Estefan bariton
Cornel Ţăranu
Bachiana
Gustav Mahler
Lieder eines fahrenden Gesellen (Cântecele calfei drumețe)
George Enescu
Simfonia a II-a în La major, op. 17
Reprezentant al muzicii noi româneşti, Cornel Ţăranu ocupă un loc singular întro generaţie de compozitori de excepţie. A studiat la Cluj cu Sigismund Toduţă, apoi la Paris cu Nadia Boulanger şi Olivier Messiaen şi la Darmstadt cu György Ligeti şi Bruno Maderna. Lucrarea Bachiana, compusă în 2016, se înscrie pe linia lucrărilor în care compozitorul reinterpretează semnificaţia unor elemente muzicale pre-existente – în acest caz dintr-o fugă de Johann Sebastian Bach – prin prisma gândirii sale avangardiste.
Cântecele calfei drumeţe de Gustav Mahler sunt unul dintre cele mai îndrăgite cicluri de lieduri ale compozitorului şi, în acelaşi timp, una dintre cele mai cunoscute compoziţii ale sale. Au fost compuse pe texte proprii ale lui Mahler, inspirate din lirica populară, şi au în centru suferinţa unui tânăr a cărui iubită se căsătoreşte cu un altul. Limbajul muzical al lui Mahler este tributar aici liedurilor lui Franz Schubert şi lumii sale de expresie, în care ideile şi emoţiile din text îţi găsesc cea mai desăvârşită traducere muzicală.
Compozitorul şi violonistul George Enescu este, în mod indubitabil, cea mai importantă personalitate muzicală pe care a avut-o vreodată România. Muzica sa şi-a găsit rădăcinile în folclorul ţării natale, pe care Enescu l-a explorat în cele mai originale moduri şi l-a pus în contextul tehnicilor de compoziţie vest-europene. Simfonia a II-a, o lucrare de mare complexitate şi dificultate, a fost scrisă în 1912 şi dezvăluie o lume luxuriantă ca cea lui Richard Strauss şi o extraordinară coerenţă a celor trei părţi care o compun, prin elementele care le traversează.
Informații despre artiști
În cei peste 40 de ani de activitate dirijorală neîntreruptă, Cristian Mandeal s-a aflat la pupitrul majorităţii orchestrelor din România, dar şi al unor orchestre de prestigiu de pe scenele internaţionale. Repertoriul extraordinar de vast al dirijorului Cristian Mandeal (atât în domeniul simfonic, cât şi în cel de operă) se concentrează, în special, pe secolul al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea. A dirijat peste şaizeci de prime audiţii absolute, lucrări ale compozitorilor români, dar şi ale unor compozitori străini, în parte dedicate dirijorului însuşi. Este un promotor neobosit al creaţiei lui George Enescu, promovând-o pe toate meridianele. Un capitol aparte îl reprezintă opera Oedipe, pe care a prezentat-o în primă audiţie britanică – la Festivalul de la Edinburgh (2002) – şi italiană – la Teatro Lirico din Cagliari (2005). În anul 2008, a devenit Preşedintele Societăţii „George Enescu” din Londra.
În ampla listă a orchestrelor internaţionale cu care a colaborat, se regăsesc câteva din ansamblurile de frunte: Wiener Oper Orchester, Deutsche Oper Orchester Berlin, Staatskapelle Berlin, Staatskapelle Dresden, Dresdner Philharmonie, Münchner Philharmonie, Bayerisches Rundfunk Orchester, Hessisches Rundfunk Orchester, Oper und Museumsgesellschaft Orchester din Frankfurt, Südwest Rundfunk Orchester din Baden Baden şi Saarbrücken, London Symphony Orchestra, London Philharmonic Orchestra, BBC London Orchestra, BBC Scottish Orchestra din Glasgow, City of Birmingham Symphony Orchestra, Royal Philharmonic Orchestra Liverpool, RTE-Dublin, Orchestre Nationale de Belgique, Filarmonica Cehă, Orchestra Simfonică şi Orchestra Radio din Praga, Orchestra Radio Slovenă din Ljubljana, Orchestra della Santa Cecilia din Roma, RAI Milano, Orchestra National de Catalunia din Barcelona, Israel Philharmonic Orchestra din Tel Aviv, Jerusalem Symphony Orchestra, Gulbenkian Orchestra şi Orchestra Naţională Portugheză din Lisabona, Orchestrele Filarmonicilor din Tokyo, São Paulo, Ciudad de Mexico, Helsinki, Monte Carlo, Copenhaga, Moscova, Varşovia, Sofia, Belgrad, Zagreb, Göteborg Symphony Orchestra.
În cariera sa, Florin Estefan a apărut pe numeroase scene atât din Romania, cât şi din străinătate (Grecia, Austria, Italia, Belgia, Cehia, Irlanda, Japonia, Statele Unite, Australia şi Marea Britanie), în roluri precum Oneghin (Evgheni Oneghin de Ceaikovski), Amonasro (Aida de Verdi), Germont (La traviata de Verdi), Marcello (La Bohème de Puccini), Don Giovanni (Don Giovanni de Mozart), Figaro şi Contele Almaviva (Nunta lui Figaro de Mozart), Contele Robinson (Căsătoria secretă de Cimarosa), Agamemnon (Ifigenia în Aulida de Gluck), Enrico (Lucia di Lammermoor de Donizetti), Malatesta (Don Pasquale de Donizetti), Belcore (Elixirul dragostei de Donizetti), Sharpless (Madama Butterfly de Puccini), Nick Shadow (The Rake’s Progress de Stravinsky).
Repertoriul său vocal-simfonic cuprinde Simfonia a IX-a de Beethoven, Cäcilienmesse de Haydn, Recviemul de Mozart, Petite Messe Solennelle de Rossini, Carmina Burana de Carl Orff, Recviemul de Gabriel Fauré, Cântecele şi dansurile morţii de Modest Mussorgski.
Oana Andreica