În Anul Centenar al Unirii, Eparhia Greco-Catolică de Cluj-Gherla aduce un pios omagiu corifeilor Marii Uniri şi în mod particular Cardinalului Iuliu Hossu, cel care a fost desemnat de Marele Sfat Naţional să dea glas Rezoluţiunii Unirii în faţa Marii Adunări de la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia.

În mai multe oraşe de pe teritoriul eparhiei au fost organizate simpozioane şi celebrări arhiereşti în memoria celui dintâi Cardinal al neamului românesc, au fost binecuvântate monumente care vor dăinui, prin toate aceste acţiuni fiind evocată personalitatea unuia dintre marii artizani ai Unirii, Dr. Iuliu Hossu, Episcop greco-catolic de Gherla (1917-1930) şi de Cluj-Gherla (1930-1970), membru al Consiliului Dirigent, Senator de Drept în Parlamentul României Mari, membru al Academiei Române şi în ultimii ani ai vieţii (1948-1970) deţinut în închisoare şi domiciliu obligatoriu pentru credinţa sa în unire cu Roma, înălţat de către Papa Paul al VI-lea la cinstea de cardinal (in pectore) al Bisericii Catolice şi, după o luptă, pentru Neamul şi Biserica sa, dusă până la capăt, trecut la Domnul în faimă de mărturisitor şi martir pentru credinţă.

Moment de referinţă pentru acest An Centenar al Unirii şi An omagial Iuliu Hossu, va fi ziua de vineri, 30 noiembrie 2018, prin programul care va debuta la ora 8.30, în Catedrala „Schimbarea la Față” – prin celebrarea Sfintei Liturghii Arhiereşti solemne în memoria Cardinalului Iuliu Hossu. Această biserică a fost primită ca donație pontificală în 1924, devenită Catedrală în 1930 (după mutarea sediului episcopal la Cluj) și, de aici, marele Ierarh român unit Iuliu Hossu şi-a păstorit turma încredinţată, până la arestarea sa, din 28 / 29 noiembrie 1948 și desființarea prin lege a Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, din 1 decembrie 1948.

În aceeaşi zi, de la ora 12.30, va fi binecuvântată statuia Cardinalului Iuliu Hossu amplasată pe B-dul Eroilor, Cluj-Napoca. Monumentul, de 2.60 metri înălţime, va fi dezvelit și binecuvântat de către PS Florentin Crihălmeanu, Episcopul actual de Cluj-Gherla.

Va aduce la Cluj binecuvântarea Sfântului Părinte, Papa Francisc, Eminența Sa Francesco Cardinal Monterisi, arhipreot emerit al Bazilicii papale San Paolo fuori le Mura, din Roma, care va participa, atât la celebrarea din Catedrala episcopală clujeană, cât și la binecuvântarea statuii, în cadrul unei vizite mai ample pe care o face în România, în calitate de reprezentant al Academiei Mauriziana.

De asemenea, la întregul program vor participa oficialităţi bisericeşti şi reprezentanţi ai altor confesiuni şi culte din localitate, precum şi reprezentanţi din partea autorităţilor guvernamentale şi de stat.

Statuia Cardinalului Iuliu Hossu, creație a sculptorului Ilarion Voinea, îl reprezintă pe Arhiereul român unit în picioare, având mâna dreaptă în dreptul pieptului, așa cum apare în fotografia care s-a păstrat în Arhiva Episcopiei de Cluj-Gherla, a Delegaţiei Marelui Sfat Naţional, formată din Vasile Goldiş, Alexandru Vaida Voevod, Episcopul ortodox Miron Cristea, Episcopul greco-catolic Iuliu Hossu.

Aceste momente vor descoperi urmele pașilor Episcopului Iuliu Hossu prin Cluj-Napoca și va putea fi admirată statura sa impunătoare. Este reprezentat cu Rezoluțiunea Marii Uniri de la Alba Iulia în mână, pregătit să o ducă la Bucureşti, Regelui Ferdinand.

ANEXA:

• Episcopul Iuliu Hossu – simbol al unităţii

În urmă cu 100 de ani, în faţa mulţimilor adunate la Alba Iulia la 1 decembrie 1918, înainte şi după ce a dat citire Rezoluţiunii Marii Uniri, Episcopul Iuliu Hossu a rostit câteva cuvinte, primite atunci cu strigăte entuziaste, şi pe care le-a repetat la o distanţă de 53 de ani, înregistrându-le “pentru posteritate”, în timp ce se afla închis cu domiciliu obligatoriu în Mănăstirea Ortodoxă Căldăruşani. Aşadar, “la trăirea a celui de-al 85-lea an al vieţii, cu glasul scăzut, dar cu neîmbătrânită dragostea de atunci”, cum însuşi mărturiseşte, cel dintâi Cardinal al Neamului Românesc spunea: “Fericit am vestit hotărârea judecății lui Dumnezeu prin reprezentanții a toată suflarea românească; fericiți voi, cari ați pecetluit pe veci, Unirea cu Țara-mamă. O viață întreagă veți mărturisi cu mândrie: “Și eu am fost la Alba-Iulia”! Fiii fiilor voștri vor chezășui puternic și fericiți, rostind: “Și părinții noștri au fost la Alba-Iulia!” Voi sunteți marea armată a sufletelor alese, a neamului vostru.

De acum o Românie Mare, întemeiată pe dreptatea lui Dumnezeu și credința poporului Său.

Cântarea noastră de biruință să fie cântarea neamului pe calea lungă și grea a veacurilor: “Dreptatea Ta, Doamne, e dreptate în veac și cuvântul Tău adevărul”. Dreptate și adevăr, la temelia României întregite! (…)”.

A urmat îmbrățișarea cu Prea Sfinția Sa Dr. Miron Cristea, atunci episcop ortodox de Caransebeș, în fața mulțimilor entuziaste, “care aclamau și plângeau de bucurie” şi Episcopul Miron Cristea a rostit atunci cuvintele: “Pe cum ne vedeți aici îmbrățișați frățește, așa să rămână îmbrățișați, pe veci, toți frații români”.

Gestul celor doi Ierarhi şi cuvintele rostite atunci rămân reper de trăire creştină, îndemn şi ideal, pentru generaţii, după cuvintele Psalmistului: “Iată acum ce este bun şi ce este frumos, decât numai a locui fraţii împreună! (…) că unde este unire acolo a poruncit Domnul binecuvântarea şi viaţa până în veac” (Ps. 132). Îndemnul la unitate îl adresează ucenicilor Săi însuşi Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos la rugăciunea din urmă: “Ca toţi să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine şi Eu întru Tine, aşa şi aceştia în Noi să fie una, ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis” (Io 17,21).

Episcopul Iuliu Hossu, a cărui prezenţă spirituală se face acum cunoscută în oraşul de pe Someş şi prin dezvelirea şi binecuvântarea statuii sale, rămâne un simbol al unităţii, mai presus de toate meritele şi virtuţile prin care s-a făcut cunoscut (încă atunci, la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, mulţimile au scandat “te cunoaştem, Sfinţia ta!”), mai presus de eroismul luptei duse pentru credinţa în unire cu Roma şi pentru împlinirea dreptăţii (a cerut neîncetat, chiar din celula 44 a închisorii de la Sighet unde a stat închis timp de 5 ani, în regim de exterminare, a cerut autorităţilor vremii prin repetate memorii, repunerea în drepturi a Bisericii sale nedrept desfiinţată legal de regimul comunist).

Împreună cu cartea Memoriilor sale, cu preţioasa moştenire spirituală încredinţată urmaşilor săi, şi prin acest monument binecuvântat în centrul oraşului ultimului său sediu episcopal, Arhiereul Marii Uniri va purta mesajul bunei vestiri a unităţii şi chemarea la împlinirea ei, spre următorul Centenar al Marii Uniri.

DIRMM

Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla