Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, alături de Înaltpreasfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, fiind înconjurați de un sobor de preoți și diaconi, au oficiat Sfânta Liturghie la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca Vineri, 30 noiembrie, în ziua sărbătoririi Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României. (preluare www.mitropolia-clujului.ro)

După Sfânta Liturghie, credincioşii s-au adunat în Piaţa Avram Iancu din faţa Catedralei, ctitorie a episcopului Nicolae Ivan, pentru a asista la dezvelirea statuilor episcopului Nicolae Ivan şi a mitropolitului Bartolomeu Anania. În deschidere a fost intonat Imnul Național al Romaniei, după care Înaltpreasfințitul Părinte Andrei și Înaltpreasfințitul Părinte Serafim au săvârșit o slujbă religioasă, urmată de dezvelirea celor două statui și sfințirea lor. La eveniment a participat și Preasfințitul Vasile Someșanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, preoți, profesori, oameni de cultură, autoritățile locale și centrale, precum și numeroși clujeni.

Apoi, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a vorbit despre personalitatea celor doi ierahi.

„Episcopul Nicolae Ivan a participat la marea adunare de la Alba Iulia, anul următor a venit aici în Cluj, atunci noi românii neavând posibilitatea de a ridica monumente reprezentative, a venit în 1919 în Cluj, cu un geamantan. A zidit această catedrală, a făcut rost de Centrul Eparhial în care funcţionăm şi acum, a întemeiat Facultatea de Teologie.”

În cuvântul său, ierarhul a amintit și de mitropolitul Bartolomeu Anania, cel care a reîntemeiat Mitropolia Clujului.

„A fost un om de carte, un om deosebit şi un pătimitor în închisorile comuniste. De la el multe scrieri ne-au rămas, dar a fost o lucrare monumentală, la care 10 ani de zile şi-a pus toată energia – diortosirea Bibliei. Inaugurarea statuilor acestora se înscrie în şirul monumentelor prin care noi cinstim cei 100 de ani de la Marea Unire”, a mai spus Înaltpreasfinția Sa.

Cele două statui amplasate în faţa Catedralei Mitropolitane din Cluj-Napoca au fost realizate de profesorul univ. dr. Alexandru Păsat şi lectorul Septimiu Jugrestan de la Departamentul Sculptură al UAD Cluj-Napoca.

„Crucea Transilvană” pentru primarul Emil Boc

În cadrul ceremoniei, primarul Emil Boc a primit din partea mitropolitului  distincția „Crucea Transilvană”. Totodată, mitropolitul a conferit Ordinul „Mihai Vodă”,  distincție instituită de Arhiepiscopia Clujului cu prilejul Centenarului Marii Uniri, sculptorilor Alexandru Păsat și Septimiu Jugrestan, academicianului Emil Burzo, cel care a avut inițiativa amplasării celor două statui, dar și consilierului cultural al Arhiepiscopiei Clujului, părintele Bogdan Ivanov. De asemenea, au primit distincții și alte persoane care au sprijinit acest demers.

La final, Corul de cameră „Psalmodia Transylvanica” al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, dirijat de părintele profesor Vasile Stanciu, a intonat câteva cântece patriotice.

Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului dorește să marcheze simbolic Jubileul celor 100 de ani de la Marea Unire, prin cultivarea memoriei unor mari oameni ai Bisericii, care au ilustrat prin viața și mai ales prin slujirea lor istoria noastră, atât locală, cât și națională, dar și prin marcarea unor locuri și evenimente simbolice, care ilustrează parcursul celor 100 de ani de la reîntregirea țării, informează Biroul de presă al Arhiepiscopiei Clujului.

În șirul bărbaților iluștri ai Bisericii, care și-au legat viața și activitatea de evenimentul Marii Uniri, se înscrie numele Episcopului Nicolae Ivan (1921-1935), reîntemeietor al Eparhiei Clujului, care a păstorit cu un neîntrecut har de ctitor, lăsând posterităţii Catedrala din inima orașului, reşedinţa eparhială, prima Academie Teologică, revista „Renaşterea”, dar, în primul rând, împlinirea unui vis de veacuri al românilor ortodocşi ardeleni, care şi-au dorit un ierarh al lor în metropola Transilvaniei.

Alături de numele primului episcop al Clujului, la loc de cinste, se află și numele Mitropolitului Bartolomeu Anania (1993-2011), un om care nu a știut ce este frica și care a făcut istorie, prin înființarea Mitropoliei Clujului în anul 2006. Tălmăcitor al Bibliei şi ctitor remarcabil, Mitropolitul Bartolomeu a păstorit Eparhia clujeană cu înţelepciune, reuşind să-i dinamizeze activitatea, pentru a răspunde prompt şi eficient solicitărilor noi şi tot mai diverse ale lumii moderne. De numele Mitropolitului Bartolomeu se leagă actul istoric de reînființare, în anul 2006, a Mitropoliei Clujului, ca o reînviere a vechii mitropolii de la Feleac, ctitorită la finele veacului al XV-lea de Sfântul Voievod Ștefan cel Mare și ocrotită de urmașii lui.

Ulterior, întregul sobor de preoţi ortodocşi şi greco-catolici prezenţi la eveniment, printre care şi Francesco Cardinal Monterisi, s-au deplasat pe bulevardul Eroilor, în faţa Catedralei greco-catolice  „Schimbarea la Faţă”,  unde a fost dezvelită statuia cardinalului Iuliu Hossu, cel care a citit la 1918 Rezoluţia în faţa mulţimii adunate la Alba Iulia.

Statuia cardinalului Iuliu Hossu a fost realizată de sculptorul Ilarion Voinea. Statuia arhiereului greco-catolic este inspirată de imaginea lui Iuliu Hossu, aşa cum apare în fotografia Delegaţiei Marelui Sfat Naţional din care, pe lângă cardinal, au mai făcut parte Vasile Goldiş, Alexandru Vaida Voevod, Episcopul ortodox Miron Cristea, şi care s-a păstrat în Arhiva Episcopiei de Cluj-Gherla. Cele trei statui au fost realizate cu sprijinul Primăriei Cluj-Napoca şi a Consiliului local.

Photo Credit: Darius Echim, Marius Romilă, Dumitru Cucura