Exploatarea auriferă de la Certej e aruncată în aer. PUZ anulat în instanţă la Cluj
Magistraţii clujeni au anulat la finalul săptămânii Planul Urbanistic Zonal al proiectului de exploatare auriferă de la Certeju de Sus, avansat de firma Deva Gold SA, în anul 2010.
Reprezentanţii Centrului Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu au reclamat vicii de legalitate în elaborarea Planului Urbanistic Zonal pentru proiectul de exploatare auriferă de la Certeju.
Proiectul minier Certej este avansat de către Eldorado Gold (ELD), companie canadiană ce intenționează să deschidă o mină de suprafață cu cianuri. Zăcământul de la Certej este deținut de Deva Gold SA, un joint-venture între Eldorado Gold (80%) și compania de stat Minvest Deva (~20%). Iazurile de decantare sunt un motiv suplimentar de îngrijorare, deoarece ar fi amplasate în imediata vecinătate a mai multor localităţi apropiate, precum Hondol, Bocşa Mică şi Certej, arată reprezentanţii Mining Watch România.
Actul administrativ atacat a fost aprobat fără respectarea procedurii de informare și consultare a publicului subliniind că în conformitate cu art.6 alin 1 și 2 din Legea 52/2003 durata care trebuie să treacă de la momentul publicării anunțului și până la momentul dezbaterii publicului este de 30 zile, dar anunțul respectiv și demararea procedurii nu poate fi făcută doar în momentul în care P.U.Z.-ul are forma sa completă, ori forma sa completă nu putea să o aibă decât după obținerea ultimului aviz, respectiv avizul de mediu care a fost obținut cu 15 zile înainte de adoptarea actului administrativ atacat.
Există două acte administrative distincte, respectiv avizul de mediu și P.U.Z.-ul care au două proceduri distincte, întemeiate pe două acte administrative distincte. În momentul în care a fost emis avizul de mediu în data de 30.04.2010 P.U.Z.-ul nu putea să fie obținut în baza acestui aviz de mediu deoarece anunțul făcut la C L era făcut din anul 2009.
Reclamanta a mai susţinut că P.U.Z.-ul e nelegal, neavând la bază avizul Consiliului Județean, subliniind că există un aviz al acestei instituții din data de 12.08.2009, cu un an înaintea adoptării P.U.Z.-ului. Mai arată că având în vedere faptul că avizul Consiliului Județean este din data de 12.08.2009, avizul de mediu din data de 30.04.2010 iar adoptarea P.U.Z.-ului este din data de 14.05.2010, rezultă că acest aviz nu poate fi considerat a exista în mod corect, atâta timp cât el este emis înaintea avizului de mediu. PUZ-ul avea o problemă şi pentru lipsa duratei de valabilitate.
Pârâta a utilizat două certificate de urbanism, unul din 2006, care era expirat la momentul emiterii HCL-ului și unul din 2008 care avea deja anterior anumite acte de care pârâta se folosește a invoca a face parte din documentația respectivă, lucru care este inadmisibil, încălcând norme precum art.32 alin 1 din Legea 350/2001 precum și metodologia de elaborare.
Reprezentanţi firmei Deva Gold au cerut respingerea acţiunii ecologiştilor și menținerea ca valabilă și legală a HCL 11/2010 a Consiliului Local Certeju, subliniind că este un act emis de către o autoritate competentă, în limitele competenței sale și cu respectarea tuturor prevederilor legale. Mai arată că referitor la dacă planul de urbanism și raportul de lege sunt „2 în 1”așa cum susține partea adversă sau sunt proceduri corelate și care este semnificația prevederilor art.57 alin 1 și 2 din Legea 350/2001 prin raportare la H.G 1076 care reglementează acest aspect, este adevărat că potrivit art.57 din Legea 350/2001 publicul interesat poate și trebuie să participe la elaborarea unui plan zonal până la momentul în care acel plan este inițiat.
De asemenea arată că în egală măsură este adevărat că procedura de evaluare a impactului asupra mediului și procedura de elaborare a acestui P.U.Z., fac parte dintr-o singură procedură, subliniind că acest lucru este precizat în mod expres de prevederile legale. Mai arată că aceasta este explicația pentru care toate procedurile de consultare a publicului au făcut referire atât la proiectul de P.U.Z. cât și la raportul de mediu și la alte documente de mediu emise în procedura de evaluare a impactului asupra mediului care au fost făcute publice atât în anul 2006 când a fost inițiat acest P.U.Z. cât și la momentele subsecvente în care acest P.U.Z. a suferit modificări.
Ca urmare a consultărilor cu publicul interesat s-au propus modificări asupra P.U.Z.-ului, iar ca urmare a acestor modificări întreaga procedură a fost reluată. Toate actele sunt depuse la dosarul cauzei, subliniind că partea adversă alege să le ignore, singurul obiectiv pe care aceasta îl are nu este acela de a participa la dezbaterile publice ci acela de a obstrucționa acest proiect.
Durata acestei proceduri a fost de mai bine de 3 ani subliniind că aceasta este explicația pentru care există două certificate de urbanism și că este mai mult decât îndestulătoare respectând prevederile art.7 nu ale art.6 alin 2 din Legea 52/2003 așa cum susține partea adversă. Mai arată că singurul termen de 30 de zile cuprins în prevederile legale din legea indicată corect de partea adversă dar al cărui articol a fost indicat greșit este un termen care face trimitere la data la care trebuie publicat anunțul privind elaborarea unui plan, ori acest aspect s-a întâmplat cu 3 ani de zile înaintea adoptării acestuia.
Totodată arată că reclamanta a avut posibilitatea, dacă ar fi dorit să participe la luarea deciziei, deși este singura asociație care nu s-a interesat de acest proiect, motiv pentru care toate aspectele invocate de partea adversă nu sunt relevante. Mai arată că nu pot fi ținute criticile referitoare la lipsa anumitor avize subliniind că la fila 157 din dosar, în avizul emis de Consiliul Județean sunt listate toate avizele care au fost reobținute după anul 2008 și care au fost luate în considerare la elaborarea P.U.Z.-ului.
De asemenea arată că din avizul de mediu din anul 2010 despre care reclamanta în mod eronat afirmă că nu se regăsește la dosar, chiar aceasta la depus ca anexă la cererea de chemare în judecată, rezultă că este acceptat în forma existentă la data de 12.08.2009 P.U.Z.-ul subliniind că toate aceste aspecte confirmă faptul că toate reglementările legale privind avizare și consultarea publicului referitoare la P.U .Z. au fost respectate.
De asemenea se mai arată că în ceea ce privește oportunitatea rezultă din documentele de la dosar că întreaga comunitate locală a susținut emiterea atât a proiectului minier cât și a P.U.Z.-ului subliniind că în ceea ce privește acest aspect el nu este un aspect de legalitate ci unul de oportunitate așa cum a arătat prin întâmpinare.
Decizia Tribunalului Cluj poate fi atacată în termen de 15 zile.
Solutia pe scurt: Admite excepţia de nelegalitate a Avizului de Mediu nr. 5/30.04.2010 invocată de reclamantă. Admite acţiunea formulata de reclamata ASOCIATIA CENTRUL INDEPENDENT PENTRU DEZVOLTAREA RESURSELOR DE MEDIU, în contradictoriu cu pârâţii CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI CERTEJU DE SUS, DEVA GOLD SA, intervenient AGENTIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI TIMIŞ, având ca obiect anulare act administrativ. Anulează Hotărârea nr. 11/2010 emisă de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI CERTEJU DE SUS, privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal pentru proiectul „Exploatarea minereurilor auro-argentifere şi polimetalice din perimetrul Certej” propus de pârâta DEVA GOLD SA. Ia act că reclamanta va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, calea de atac urmând a fi depusă la Tribunalul Cluj, Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei azi, 11 ianuarie 2019.
Tribunalul Cluj a respins solicitarea ecologiştilor în primul ciclu procesual din august 2016.
Solutia pe scurt: Respinge ca nefondată acţiunea formulată de reclamanta A. C. I. pentru D. R. de M. în contradictoriu cu pârâţii C. L. al C. C. de S. şi S.C. D. G.S.A., având ca obiect anularea Hotărârii Consiliului Local al C. C. de S. Obligă pe reclamantă să plătească în favoarea pârâtului C. L. AL C. C. DE S. suma de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Recursul se depune la Tribunalul Cluj. Pronunţată în şedinţa publică din data de 30.08.2016.
Curtea de Apel Cluj a desfiinţat decizia Tribunalului şi a trimis dosarul la rejudecare în februarie 2017.
Solutia pe scurt: Admite recursul declarat de recurenta ACIPDRM împotriva sentinţei civile nr. 2375 din 30.08.2016 pronunţată în dosarul nr. 130/117/2016 al Tribunalului Cluj pe care o casează, în tot, în sensul că: trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe. Decizia este definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din 20.02.2017.
Mihai Bacalu