Orchestra Filarmonicii Transilvania aduce în faţa publicului clujean un concert de pian de Beethoven şi o simfonie de Brahms. În mod surprinzător, în deschiderea evenimentului va fi interpretată o piesă românească.

Vineri, 22 martie 2019, orea 19, Abonament 18 Colegiul Academic

Orchestra Filarmonicii de Stat “Transilvania”

Ingmar Beck dirijor
Daniel Petrică Ciobanu pian

Răzvan Metea
Suita baletului Învierea
Ludwig van Beethoven
Concertul nr. 4 pentru pian, în Sol major, op. 58
Johannes Brahms
Simfonia nr. 1 în do minor, op. 68

Vineri, 22 martie, la Filarmonica de Stat ”Transilvania”, ajunge iar pianistul Daniel Petrică Ciobanu, laureat al Premiului II și al Premiului Publicului la ediţia din 2017 a prestigiosului concurs Internaţional „Arthur Rubinstein” și cel care, în stagiunea trecută, a interpretat o superbă ”Rhapsody in Blue” de Gershwin, în urma căreia sala, în aplauze care păreau că nu se mai termină, a obținut două bisuri. De data aceasta, alături de Orchestra Filarmonicii, Daniel Ciobanu va interpreta Concertul nr. 4 pentru pian de Beethoven, sub bagheta lui Ingmar Beck, fondatorul şi dirijorul orchestrei de cameră „Asam Classical Soloists” din München.

În deschiderea serii, Suita baletului Învierea, compusă de Răzvan Metea, un dirijor român tânăr, care a mai compus lucrări pentru diverse formaţii camerale, corale şi orchestrale, fiind, în același timp, director al Editurii MediaMusica şi al Centrului Media al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”. În anul 2010, a înfiinţat formaţia Bigg Dim a’Band, ai cărei membri sunt studenţi şi absolvenţi ai Academiei de Muzică şi cu care a susţinut zeci de concerte de jazz şi muzică uşoară. Predilecţia compozitorului pentru această zonă muzicală este evidentă şi în baletul Înviere, prezentat la Teatrul Naţional din Cluj pe 8 mai 2008, în regia coregrafică a Gabrielei Bátori. Pantomima în patru tablouri Înviere a fost scrisă de Lucian Blaga în 1925, avînd ca inspiraţie balada populară Voichiţa, în centrul căreia stă călătoria între cele două dimensiuni existenţiale: viaţa şi moartea. Suita comprimă acțiunea pantomimei și, deci, a scenariului baletului, în 13 minute, fiind în primă audiție absolută.

Seara continuă cu Beethoven, Concertul nr. 4 pentru pian, în Sol major, ocazie cu care invitatul serii, Daniel Petrică Ciobanu, își va demonstra încă odată talentul și măiestria de pianist, cu atât maimult cu cât lucrarea este plină de un dramatism învecinat cu pagini lirice de mare eficienţă. În partea întâi, autorul renunţă la obişnuita introducere orchestrală, pianul cântînd singur din primul moment. În partea a doua, orchestra reprezintă elementul categoric, de neînduplecat, în vreme ce pianul ne apare ca un personaj lipsit de apărare.

Concertul a fost interpretat de Beethoven însuşi, în martie 1807, în cadrul unui eveniment privat găzduit de protectorul compozitorului, Prinţul Franz Josef von Lobkowitz. Nu l-a mai cântat apoi timp de aproape doi ani, readucându-l pe scenă în ultima sa apariţie ca pianist, pe 22 decembrie 1808, la Theater an der Wien. Acest concert, un adevărat maraton, a intrat în istorie ca unul dintre evenimentele extraordinare ale istoriei muzicii.

Încheiem seara cu Brahms, Simfonia nr. 1 în do minor, o lucrare care, de la primele schițe și până să vadă lumina tiparului, a avut nevoie de 15 ani de gândire și răzgândire. Lunga gestaţie a lucrării nu a fost altceva decât ecoul frământărilor compozitorului său, într-o perioadă în care posibilităţile genului păreau să fi fost deja epuizate de Beethoven în Simfonia a IX-a. Simfonia I a lui Brahms a fost subiectul mai multor controverse decât oricare altă lucrare din creaţia lui Brahms. Afirmaţia către Hermann Levi, „Tu nu ştii ce înseamnă să auzi neîncetat în urmă paşii Titanului”, stă mărturie nu doar pentru tributul pe care compozitorul i l-a adus lui Beethoven, ci mai ales pentru îndoielile care l-au măcinat ani de-a rândul şi care l-au făcut să se considere nedemn să-i calce pe urme. În tot acest timp însă, Brahms se lupta să-şi găsească propria voce în genul simfonic. „Cea de-a Zecea Simfonie a lui Beethoven” a numit dirijorul Hans von Bülow lucrarea lui Brahms, o metaforă pentru cea mai bună lucrare de gen din jumătatea de secol care trecuse de la premiera celei de-a noua a compozitorului vienez, în 1824.

Informații despre artiști

Ingmar Beck

Câştigător al Premiului „Aspen” în Dirijat şi al Premiului „Robert J. Harth” la Festivalul de la Aspen din Statele Unite (ediţiile din 2016, respectiv 2015), precum şi al Premiului Publicului la Competiţia organizată, în 2016, de Opera din Leipzig, Ingmar Beck este fondatorul şi dirijorul orchestrei de cameră „Asam Classical Soloists” din München.

Colaborează frecvent cu Orchestre de Paris, Opera din Lyon, Compania Canadiană de Operă din Toronto, Israel Chamber Orchestra, Nordwestdeutsche Philharmonie din Herford, Lucerne Festival Strings. A fost dirijorul asistent la ediţia din 2017 a Festivalului de la Aspen, iar în 2016 a debutat cu Orchestra Simfonică Radio din Viena în Sala de Aur a Musikverein. În 2009 a debutat la Festivalul de la Salzburg, iar între 2012-2017 a fost dirijor principal al Corului Klosterneuburg Viena. Ingmar Beck este invitat frecvent ca asistent al unor dirijor ca Daniel Harding, Johannes Debus, Markus Stenz, Daniele Rustioni, Bernard Labadie şi Robert Spano.

Ingmar şi-a început activitatea muzicală ca membru al Corului de Băieţi din Augsburg. După ce a studiat violoncelul la Weimar, Budapesta şi Graz, a urmat cursurile de dirijat la Universitatea de Muzică din Viena, cu Mark Stringer. Ca violoncelist şi pianist acompaniator, a fost distins cu premii la concursuri internaţionale de muzică de cameră. În egală măsură, a fost bursier al Orchestrei Filarmonicii din Viena, al Forumului Dirijorilor de pe lîngă Consiliul German de Muzică şi al Fundaţiei „Richard Wagner”.

Debuturile din acest an includ Orchestre de Paris şi Opera de Stat din Hamburg, pe lîngă concertele cu Orchestra Simfonică din Nürnberg, cu Societatea Albrechtsberger din Viena şi turneul cu Orchestra de Tineret ISEJO.

Daniel Petrică Ciobanu

Daniel Petrică Ciobanu a intrat în atenţia lumii muzicale internaţionale odată cu cîştigarea Premiului II şi a Premiului Publicului la ediţia din 2017 a Concursului Internaţional „Arthur Rubinstein” de la Tel Aviv. Pianistul a mai fost distins anterior cu Premiul I la Moray Piano Competition din Elgin (Scoţia), Premiul I la Bromsgrove International Competition (Anglia), Premiul II şi Premiul Special la Concursul Internaţional „Adilia Alieva” (Franţa), Premiul II şi Premiul Publicului la Concursul din Montrond-les-Bains (Franţa), Marele Premiu, Premiul Publicului şi Premiul Orchestrei la Concursul Internaţional de Pian organizat de Filarmonica din Maroc, Premiul I la Concursul Internaţional de Pian „Sheepdrove” (Marea Britanie), Premiul I la Concursul Internaţional „BDNES” (Rio de Janeiro), Premiul I şi Premiul Special la Concursul Internaţional „UNISA” (Pretoria).

Daniel Petrică Ciobanu a început studiul pianului în oraşul său natal, Piatra Neamţ, cu Magdolna Cosma, Delia Bălan, Iulian Arcadi Trofin şi Mihaela Spiridon. A beneficiat, în timpul anilor de şcoală, de bursa „Constantin Silvestri”, care i-a permis să studieze la Stewart’s Melville College din Edinburgh. Din 2010 sa înscris la Conservatorul Regal al Scoţiei. Un an mai tîrziu, a făcut parte dintr-o orchestră de 100 de piane care a susţinut un concert la Royal Festival Hall, la care a participat şi Lang Lang. Acesta din urmă l-a ales pe Daniel Ciobanu să cînte o piesă la alegere, în acelaşi eveniment.

În 2014, a primit bursa Yamaha Music Foundation Europe, oferită celor mai promiţători studenţi ai conservatoarelor britanice. A participat la cursurile de măiestrie susţinute de Richard Goode, Idil Biret, Philip Fowke, Philip Martin, Pascal Roge, Steven Osbourne, Murray McLachlan, Martino Tirimo, Roy Howat, Petras Geniušas şi Ian Fountain.

Printre orchestrele în compania cărora a cîntat regăsim Israel Camerata Jerusalem, Orchestra Filarmonicii din Tel Aviv, Orchestra Simfonică din Cergy-Pontoise, Chapelle Musicale de Tournai, Orchestra Conservatorului Regal din Scoţia, Orchestra Filarmonicii din Maroc, Orchestra Simfonică din Pretoria, Orchestra Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacău, Orchestra Simfonică Braziliană, KZN Philharmonic Orchestra. A cîntat în săli şi locuri precum Aldwell Center din Ierusalim, Bronfman Auditorium din Tel Aviv, Baxter Theatre Centre din Cape Town, Teatro Municipal din Rio de Janeiro, Universitatea Tsinghua din Beijing, Kasbah of Maison Arabe din Marrakech, Consulatul Britanic din Los Angeles, Universitatea „Mozarteum” din Salzburg, Théâtre 95 şi Salle Cortot din Paris, Royal Festival Hall şi Fazioli Centre din Londra, Inverness, Isle of Man, Lanark, Musselbrough, Edinburgh şi Glasgow în Scoţia.

Geanina Simion

Oana Andreica