Obiceiul de a acuza greaua moştenire a prins şi în învăţământul superior. Plasticieni, ingineri sau veterinari, au sărit cu toţii să arate cu mâna spre înaintaşi, pentru pagube de milioane.

Dacă artiştii s-au luat la harţa pentru o funcţie de prorector, iar inginerii pentru un onorariu avocaţial, veterinarii au avut ca miză un teren cu peste 1000 de hectare.

Cornel Cătoi, rectorul USAMV a cerut în instanţă, în urmă cu doi, anularea contractului de asociere a Universităţii cu firma Modern Farm, a omului de afaceri Octavian Buzoianu, din anul 2006. Iniţiativa venea după un control al Curţii de Conturi, care releva un transfer patrimonial în beneficiul asociatului privat.

Asocierea prevedea punerea la dispoziţie a terenului din comuna Jucu, de către Universitate, iar firma Modern Farm se obliga să investească într-o firmă profitabilă de profil, în care studenţii să aibă acces pentru practică de profil.

Reprezentanţii Modern Farm s-au opus rezilierii contractului, cerând în eventualitatea admiterii acţiunii, daune materiale de peste 10 milioane lei, reprezentând investiţiile în firma de 200 de vaci şi costurile de mutare.

Instanţa a respins irevocabil acţiunea, din lipsa unei acţiuni prealabile, eliminatorie în procesele de contencios administrativ. Acţiunile Ministerului Educaţiei şi a Ministerului de Finanţe au fost şi acestea respinse la ambele instanţe de judecată.

Vă prezentăm motivarea Tribunalului Cluj

R O M Â N I A

TRIBUNALUL C___

SECȚIA MIXTĂ DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA CIVILĂ NR.803/2019

Ședința   publică de la 0 5 Aprilie 2019

Instanța constituită din:

Judecător A___ M____ R__

Grefier M______ M____ C____

Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamanta U____________ DE ȘTIINȚE A_______ ȘI M_______ V_________ C___-N_____, în contradictoriu cu pârâții M_____ F___ S.R.L., S_____ R____, PRIN M_________ FINANȚELOR P______, chemat în garanție M_________ EDUCAȚIEI NAȚIONALE, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 13.03.2019, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acel termen, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 28.03.2019 și ulterior pentru termenul de azi, 05.04.2019.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei constată următoarele:

P rin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Tribunalului C___, la data de 10.05 2017, sub dosar nr. XXXXXXXXXXXXX , reclamanta U____________ de Științe A_______ și M_______ V_________ C___-N_____, în contradictoriu cu pârâta M_____ F___ S.R.L., în virtutea pre vederilor art. 194 C . Proc. Civ., a  solicitat ca prin sentința care se va  pronunța să  se dispună: constatarea nulității absolute a contractului de asociere în participațiune nr. 4773 din data de 24.07.2006, încheiat între USAMV C___-N_____ și M_____ F___ S.R.L. sub numărul de înregistrare 4773/24.07.2006, modificat prin Actul Adițional nr. 1/2009; cu cheltuieli de judecată ocazionate de prezentul proces, conform art. 453 C .pr.civ.

În motivare, reclamanta a arătat că prin art. 2 din Hotărârea de Guvern nr. 2155 din 30 noiembrie 2004, s-a dispus „preluarea prin absorbție a Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști J___, cu sediul în localitatea J___, județul C___, unitate de cercetare-dezvoltare aflată în subordinea Academiei de Științe A_______ și Silvice „G_______ I______-Sisești”, cu o suprafață totală de 1.390,24 ha , de către U____________ de Științe A_______ și M_______ V_________ C___-N_____, instituție aflată în subordinea Ministerului Educației și Cercetării.”.

Ulterior, la data de 24.07.2006, reclamanta a perfectat cu pârâta contractul de asociere în participațiune având ca obiect „realizarea de către asociat a unor investiții pe imobilele Universității mai jos descrise, exploatarea în interesul comun a acestor învestiții și oferirea unei baze materiale pentru activitatea de cercetare și practica studenților universității pe diverse domenii.

Obiectul contractului îl constituie modernizarea și exploatarea în comun a imobilelor construcții și terenuri identificate în anexa 2 a H.G. nr. 2155/2004, fără schimbarea destinației acestora. 3.2. Ca o primă prioritate se va urmări realizarea până la sfârșitul anului 2007 a unei ferme cu 200 de capete de bovine. (…)

Titularul dreptului de proprietate asupra construcțiilor ce vor fi edificate pe terenurile Universității și a investițiilor ce vor fi realizate în aceste construcții este ________________.R.L.”

În cadrul aceleiași convenții se preciza la art. 5.1. Faptul că „ U____________ aduce ca aport imobilele construcții și terenurile identificate în anexa 2 a H.G. nr. 2155/2004, imobile care au fost preluate prin absorbția stațiunii de cercetare dezvoltare pentru pajiști J___, conform actului normativ amintit” .

În cursul anului 2008, reclamanta a perfectat cu pârâta Procesul verbal între Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru pajiști J___ și M_____ F___ SRL bunuri în valoare de 35,635, 44 lei constând în imobile și care erau înscrise în inventarul Centralizat al bunurilor din domeniul public al statului.

Părțile au încheiat la data de 15.12.2009 și un Act adițional nr. 1 prin care se modifica conținutul art. 5.1. al contractului ca urmare a reducerii cu 160 ha a suprafeței de teren ce a făcut obiectul asocierii datorită preluării acesteia de către Consiliul Județean C___. De asemenea, prin articolul 4 al actului adițional, sunt scoase din asociere următoarele imobile: o suprafața de teren de 25 ha înscrisă în CF nr.xxxxx, sub nr. Top. 385, pentru culturi experimentale, furajere etc; clădirile castel, sediu administrativ, magazii, blocuri de locuințe și terenul aferent în suprafață de aproximativ 11,36 ha , identificat în CF nr.168, cu nr. top. 110; terenuri în suprafață de 60 ha , identificate în CF nr. l, sub nr. top. 454/a/2, 454/h/2, 454/c, 454/d/2, 454/d/3, 454/n/2, 454/r/2, 454/s/2, 458/a/2, 458/a/4, 458/b, 458/c, 458/e, 458/c/2/2,458/c/2/2,458/d, 458/i/2,458/h/2, 458/aa/l/2,458/c/l/2, 458/c/ll/3, 450/2, 450/3,450/4,450/5, destinate fermei piscicole și zonei de agrement.

II. Raportat la motivele ce impun constatarea nulității absolute a contractului de asociere în participațiune nr. 4773 din data de 24.07.2006, a învederat faptul că asocierea în participațiune se supune dispozițiilor Codului Comercial și ale Codului civil de la 1864, nu numai în privința condițiilor de validitate și a nulității, ci și pentru alte aspecte ce privesc încheierea actului juridic, pentru alte cauze de ineficacitate, pentru regulile de interpretare a actului, pentru efectele actului juridic (inclusiv cele produse după intrarea în vigoare a unei noi legi). Această regulă se desprinde atât din dispozițiile art. 6 alin. (2) și (3) C.civ. (reluate în art. 3 și art. 4 din Legea nr. 71/2011), cât și din art. 102 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, potrivit căruia, “contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la dată când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea să”.

2.1. Contractul de asociere în participațiune a fost încheiat cu nerespectarea dispozițiilor imperative referitoare la dreptul de proprietate publică. După cum s-a învederat și în cadrul secțiunii anterioare, reclamanta a preluat prin absorbție Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști J___, cu sediul în localitatea J___, județul C___, unitate de cercetare-dezvoltare aflată în subordinea Academiei de Științe A_______ și Silvice „G_______ I______-Sisești”, cu o suprafață totală de 1.390,24 ha prin intermediul H.G. 2.155/2004.

Potrivit art. 5 din cadrul actului normativ susmenționat, imobilele construcții și terenuri prevăzute constituie proprietatea publică a statului ce reprezentau active ale Stațiunii de cercetare-dezvoltare J___ și care s-au transferat din administrarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Agenția Domeniilor Statului, în administrarea Ministerului Educației și Cercetării.

Mai mult decât atât, în cuprinsul Anexei 2 a H.G. 2155/2004 se statuează că „datele de identificare a imobilelor-construcții și terenuri aferente-proprietatea publică a statului, care se transferă din administrarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor fi Dezvoltării Rurale, Agenția Domeniilor Statului, în administrarea Ministerului Educației și Cercetării, pentru U____________ de Științe A_______ și M_______ V_________ C___-N_____”. Ori, din economia prevederilor legale antemenționate rezultă în mod cert faptul că dreptul de proprietate asupra Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști J___ aparține Statului R____, iar în temeiul art. 5 enunțat supra M_________ Educației și Cercetării i se conferea un drept de administrare.

Astfel, prin voința legiuitorului s-a stabilit apartenența imobilelor conținute de Stațiunea de Cerecetare-Dezvoltare J___ la domeniul public, care se exercită în conformitate cu prevederile conținute de art. 136 din Constituție și a art. 2 din Legea nr. 213/1998 prin posesia, folosința și dispoziția asupra respectivelor clădiri și terenuri. Pe cale de consecință respectivele bunuri sunt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile potrivit art. 136 alin. 4 din Constituție, preambulului primului alineat al art. 11 din Legea nr. 213/1998, art. 5 alin.2 din Legea nr. 18/1991, art. 120 alin.2 din Legea nr. 215/2001.

Reclamanta a învederat și că imobilele Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare J___ nu au trecut în proprietatea privată a Statului. Din cadrul Anexei 2 a H.G. 2155/2004 rezultă și ca Ministerului Educației și Cercetării i s-a conferit un drept de administrare asupra Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști J___, ce presupune potrivit art. 12 alin.3 din Legea nr. 213/1998 faptul că titularul acestui drept poate să posede, să folosească și să dispună de bunul aflat în administrare, în condițiile stabilite prin actul de atribuire.

Caracterele juridice ale dreptului de administrare sunt aceleași cu cele ale dreptului de proprietate publică, astfel că bunurile care constituie obiectul dreptului de administrare sunt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile.

În ceea ce privește dispoziția s-a ilustrat în cadrul doctrinei de specialitate că dreptul de administrare este în principiu, inalienabil, inclusiv nedezmembrabil. Ori, prin intermediul contractului de asociere în participațiune s-a constituit în mod nelegal în favoarea pârâtei un drept de superficie asupra imobilelor din cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști J___, după cum reiese din art. 3 și 6.

Reclamantei i s-a conferit exclusiv un drept de folosință a imobilelor prevăzute de H.G. 2155/2004, U____________ de Științe A_______ și M_______ V_________ din C___-N_____ având calitatea de instituție de învățământ superior și fiind subordonată la data perfectării contractului Ministerului Educației și Cercetării potrivit dispozițiilor conținute de H.G. nr. 410/2004 și H.G. nr. 223/2005. Mai mult, inclusiv prin H.G. nr. 2155/2004 se ilustrează la art. 2 faptul că USAMV se află în subordinea Ministerului Educației și Cercetării.

Acest din urmă atribut al dreptului de administrare, și anume folosința, conferă doar dreptul de a utiliza bunurile atribuite, ținând seama de destinația generală a bunurilor (uzul sau utilitatea publică), cât și de destinația lor specială stabilită prin actul de atribuire 3.

Prin art. 11 din cadrul Legii nr. 213/1998 se prevede în mod expres faptul că;

„1. Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile, după cum urmează;

A) nu pot fi înstrăinate; ele pot fi date numai în administrare, concesionate sau închiriate, în condițiile legii;

B) nu pot fi supuse executării silite și asupra lor nu se pot constitui garanții reale;

C) nu pot fi dobândite de către alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de bună-credință asupra bunurilor mobile.

(2) Actele juridice încheiate cu încălcarea prevederilor alin. (1) privind regimul juridic al bunurilor din domeniul public sunt lovite de nulitate absolută.”

Ori, prin contractul de asociere în participare încheiat în anul 2006 asupra bunurilor imobile atribuite prin HG 2155/2004 s-au înstrăinat și constituit drepturi de superficie asupra bunurilor aflate în proprietatea publică a Statului și în administrarea Ministerului Educației și Cercetării.

Caracterele juridice și conținutul Contractului nr. 4773/2006: Convenția perfectată de reclamantă cu pârâta reprezintă o veritabilă asociere în participație, astfel cum a fost reglementată de Codului Comercial la art. 251 ,conform căruia: asocierea în participațiune are loc atunci când un comerciant sau o societate comercială acordă uneia sau mai multor persoane sau societății o participare în beneficiile și pierderile uneia sau mai multor persoane sau societăți, o participațiune în beneficiile și pierderile uneia sau mai multor operațiuni, sau chiar asupra întregului comerț.

Potrivit art. 252 C ._______________________________ poate să aibă loc și pentru operațiunile comerciale făcute de către necomercianți. Doctrina a statuat faptul că bunurile contribuite ca aport în societate devin coproprietatea asociaților, aceștia putând stipula limitarea coproprietății la dreptul de folosință asupra acestor bunuri sau putând stipula, ca la lichidare, bunurile respective să le revină în natură în conformitate cu dispozițiile art. 254 C .________________________________ intermediul contractului de asociere în participațiune încheiat de către reclamată cu pârâta s-au stabilit o ________ obligații și aporturi în sarcina reclamantei ce încalcă caracterele specifice ale dreptului de proprietate publică.

Detal iind, prin art. 3 din Contract se stabilește că „ Scopul contractului de asociere îl constituie realizarea de către asociat a unor investiții pe imobilele Universității mai jos descrise, exploatarea în interesul comun a acestor învestiții și oferirea unei baze materiale pentru activitatea de cerecetare și practica studenților Universității pe diverse domenii.”

Obiectul contractului îl constituie modernizarea și exploatarea în comun a imobilelor construcții și terenuri identificate în anexa 2 a H.G. nr. 2155/2004, fără schimbarea destinației acestora.

Ca o primă prioritate se va urmări realizarea până la sfârșitul anului 2007 a unei ferme cu 200 de capete de bovine. De asemenea se va urmări punerea în valoare a potențialului terenului adus în asociere prin dezvoltarea unui ansamblu de proiecte în acest amplasament și dezvoltarea unei zone agroindustriale. Titularul dreptului de proprietate asupra construcțiilor ce vor fi edificate pe terenurile Universității și a investițiilor ce vor fi realizate în aceste construcții este ________________.R.L.”

Se specifică de asemenea faptul că „ U____________ aduce ca aport imobilele construcții și terenuri identificate în anexa 2 a H.G. nr. xxxxxxxxx, imobile care au fost preluate prin absorbția stațiunii de cercetare dezvoltare pentru pajiști J___, conform actului normativ amintit” (art. 5,1.)

În ceea ce privește obligațiile părților contractante se prevede că reclamanta pune „la dispoziția asociatului său imobilele cuprinse în anexa 2 a H.G. 2155/2004 și să garanteze pe întreaga durată a contractului de exploatare a acestora în favoarea asociatului său, inclusiv dreptul de folosință asupra terenului și construcțiilor mai sus menționate.” potrivit art. 6.1. Lit. a din contract adițional ea își asumă acordul „ să realizeze înscrierea dreptului său asupra imobilelor mai sus menționate în cartea funciară într-un termen util realizării investițiilor preconizate” (art, 6.1. Lit. b), iar la art. 6.1. Lit. c „să recunoască în favoarea asociatului un drept de folosință asupra terenurilor mai sus menționate, să garanteze pe asociatul său că va putea realiza investiții pe aceste terenuri, că asociatul își va putea exercita neîngrădit și netulburat dreptul de proprietate exclusivă asupra construcțiilor care vor fi edificate de asociatul său pe aceste terenuri și că va putea exploata nestingherit investițiile realizate”.

În acest context a reiterat faptul că prin intermediul H.G. 2.155/2004 reclamantei i s-a acordat exclusiv un drept de folosință asupra imobilelor Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști J___ și nu un drept de dispoziție, după cum s-a arătat și anterior.

Astfel, prin convenția de asociere în participațiune se aduc ca aport bunurile imobile contând în construcții și terenuri menționate anterior constituie o încălcare a caracterului inalienabilității dreptului de proprietate publică și subsidiar a dreptului de administrare conferit Ministerului Educației și Cercetării. A reiterat că reclamanta a dobândit prin H.G. 2.155/2004 un drept de folosință asupra imobilelor situate în localitatea J___, fiindu-i conferită aptitudinea de a utiliza bunurile și posesia acestora, însă fără a avea un drept de dispoziție juridică.

Din economia prevederilor contractului de asociere în participațiune ce reglementează obiectul și scopul convenției, precum și obligațiile asumate de către părți prin art. 6 rezultă în mod cert faptul că s-a exercitat dreptul de dispoziție juridică asupra imobilelor unității de cercetare de la J___ , acestea fiind înstrăinate și grevate în favoarea pârâtei. Astfel, deși obiectul convenției se edictează ca fiind „modernizarea” imobilelor construcții și terenuri, apreciază că termenul utilizat nu denotă doar un drept de dispoziție materială asupra bunurilor aduse ca aport de către ea ci și un veritabil drept de dispoziție juridică. Acest fapt reiese din cadrul articolelor subsecvente prin care se ilustrează scopul contractului ca fiind acela de „a realiza de către pârâtă a unor investiții și exploatarea în interesul comun a acestor investiți i”. Mai mult decât atât, pri n art. 6.1 lit. a) se pune la dispoziția pârâtei și se garantează un drept de exploatare asupra respectivelor imobile, drept reiterat și prin art. 6.1. Lit. c).

Nu în ultimul rând a adus în prim plan și că prin art. 6.1. Lit. e) reclamanta se obligă „ să fie de acord cu înscrierea dreptului de proprietate asupra construcțiilor edificate în cartea funciară pe numele asociatului și a unui drept de folosință asupra terenurilor “, în condițiile în care la art. 3.2. se stabilește că „ titularul dreptului de proprietate asupra construcțiilor ce vor fi edificate pe terenurile Universității și a investițiilor ce vor fi realizate în aceste construcții este M_____ F___ S.R.L.”

Astfel, a reținut că prin contractul de asociere în participațiune se acordă pârâtei un veritabil drept de superficie, în condițiile, în care prin H.G. 2.155/2004 universității i s-a acordat doar un drept de folosință asupra imobilelor situate în localitatea J___, acestea făcând parte din domeniul public al Statului.

Contractul de asociere în participațiune a fost încheiat cu nerespectarea legii învățământului. Adițional perfectării contractului de asociere în participațiune cu încălcarea normelor imperative ale Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică a statului, respectiva convenție este contrară și prevederilor Legii nr. 84/1995 a învățământului, în vigoare la acea dată.

După cum rezultă și din cadrul articolului 166 al legii, reclamanta nu avea posibilitatea perfectării unui contract de asociere în participațiune și aducerea ca aport a bunurilor imobile asupra cărora avea constituit un drept de folosință, ci avea facultatea de a închiria respectivele bunuri.

Această interpretare a fost consacrată de către înalta Curte de Casație și Justiție prin intermediul Deciziei nr. 2388 din data de 7 aprilie 2005 prin care s-a statuat că „ instituțiile de învățământ nu pot perfecta alte acte decât cele prevăzute expres de art. 166 alin. 6 din Legea nr. 84/1995 a învățământului, respectiv contracte de închiriere “.

Deși prin Adresa nr. xxxxx/11.07.2006 M_________ Educației și Cercetării arată că, potrivit Ordinului nr. 4363/11.07.1999 negocierile și stabilirea clauzelor contractuale sunt atribuții ale universității, precum și faptul că universitățile sunt încurajate să încheie în condițiile legii contracte de cercetare științifică, contracte de prestări servicii, contracte de asociere, contracte de sponsorizare etc. cu agenți economici din sectorul privat și public, potrivit art. 8 din Ordinul nr. 4363/06.09.1999 al Ministerului Educației N_______, apreciază că perfectarea respectivului contract de asociere în participațiune nu este legitimat de Ordinul nr. 4363/1999.

În acest sens, a învederat că Ordinul nr. 4363/2006 stabilește că autonomia universitară se realizează și prin stabilirea necesității financiare și materiale; folosirea fondurilor și gestionarea lor cu respectarea prevederilor legale, găsirea și stabilirea surselor suplimentare de venituri la lit. g) a preambulului ce reiterează conținutul art. 92 alin. 3 din cadrul Legii nr. 84/1995 a învățământului. Mai mult, prin intermediul aceluiași Ordin se detaliază și că începând cu anul universitar 1999/2000 relațiile dintre instituțiile de învățământ superior și persoanele fizice și juridice se realizează pe baze contractuale (art. 1), enunțându-se mai apoi tipologia contractelor avute în vedere și anume: contractul de studii (art. 3 din Ordinul 4363/1999), contractul de studii cu taxă (art. 4 din Ordinul 4363/1999), contractul de bursă de studii (art, 5 din Ordinul 4363/1999), contractul de cazare în cămin (art. 6 din Ordinul 4363/1999) și contractul de servicii al universității cu comunitatea locală (art 7 din Ordinul 4363/1999).

Se poate observa așadar că Ordinul nr. 4363/2006 nu legiferează în mod specific contractele de asociere în participațiune ci privește încheierea tuturor convențiilor cu persoane fizice și juridice în vederea realizării autonomiei universitare. Cu toate acestea, a subliniat că art. 166 din Legea nr. 84/1995 ce reglementează baza materială și finanțarea învățământului de stat constituie norma specială față de prevederile conținute de art. 92 alin. 3 din cadrul aceluiași act normativ care enunță principiile și modalitățile realizării autonomiei universitare, iar pe cale de consecință instituțiile de învățământ superior au doar posibilitatea închirierii bunurilor prin contracte cu, revizuire anuală în temeiul. Principiului specialia generalibus derogant.

III. Cu privire la nulitatea absolută a contractului de asociere în participațiune:

După cum s-a ilustrat în cadrul Secțiunii 2 din cadrul prezentei acțiuni introductive de instanță contractul de asociere în participațiune perfectat cu pârâta a fost încheiat cu încălcarea dispozițiilor imperative prevăzute de Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia și chiar și a Legii nr. 84/1995 a învățământului.

Ori, sancțiunea aplicabilă pentru încălcarea regulii inalienabilității prin acte juridice de drept privat potrivit dispozițiilor art. 11 alin.2 din Legea nr. 213/1998 este aceea a nulității absolute, soluție firească având în vedere interesul general protejat. Nu în ultimul rând același remediu al nulității absolute este stabilit și de către Codul civil de la 1864 raportat la dispozițiile art. 1844 Cod Civil 1864 ce edictează că nu pot face obiectul actelor juridice private bunurile scoase din circuitul civil sub sancțiunea nulității absolute.

Astfel având în considerare dezmembrarea și înstrăinarea în favoarea pârâtei a dreptului de proprietate asupra imobilelor din stațiunea de cercetare J___ ce se află în proprietatea publică se impune pronunțarea nulității absolute a contractului de asociere în participațiune și pe cale de consecință desființarea actului juridic și restabilirea situației anterioare.

A subliniat și că nulitatea absolută trebuie să vizeze contractul de asociere în participațiune în integralitate, având în vedere faptul că însuși obiectul acestuia îl reprezintă dispoziția juridică asupra bunurilor imobile aflate în proprietatea publică a Statului.

În drept, reclamanta a invocat prevederile ar t. 194 C .pr. civ, art. 11 Legea 213/1998, art. 166 Legea 84/1995, precum și orice alte acte normative la care a făcut referire în cuprinsul prezentei cereri de chemare în judecată.

La data de 04.07.2017, înainte de comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât,  reclamanta USAMV C___ N_____  a depus la dosar o precizare de acțiune (f. 63-65 vol. II) prin care solicită anularea contractului de asociere în participațiune nr. 4773/24.07.2006, modificat prin actul adițional nr. 1/2009 și repunerea părților în situația anterioară asupra terenurilor identificate în CF și numerele cadastrale din cuprinsul precizării de acțiune, cu cheltuieli de judecată.

S uplimentar arată că imobilele identificate în procesul-verbal de  predare primire din data de 15.12.2009, inclusiv cele scoase din acociere prin actul aditional nr,.1 este posibil să figureze în prezent sub altă numerotare, ca urmare a actualizării sistemului CF iar reclamanta nu deține numerele de CF actuale.

Arată că în fapt și în drept motivele invocate în cuprinsul cererii introductive de instanță rămân aceleași.

Pârâta M_____ F___ SRL C___-N_____ a formulat întâmpinare , depusă la dosar în data de 10.08.2017 (f. 101-108 vol. II), în temeiul art. 205 Cod procedura civilă, în contradictoriu cu U____________ DE ȘTIINȚE A_______ ȘI M_______ V_________ C___-N_____, prin care a solicitat să se dispună respingerea cererii de chemare în judecată, prin admiterea excepțiilor invocate, sau ca nefondată, precum și cheltuieli de judecată, pentru următoarele motive:

În fapt, a arătat că prin Hotărârea de Guvern nr. 2155/2004, privind reorganizarea unor unități de cercetare-dezvoltare din domeniul agriculturii și silviculturii prin preluarea lor prin absorbție de către instituții de învățământ superior de stat, o ________ imobile – construcții și terenuri, aflate în proprietatea Statului R____ și în administrarea Academiei de Științe A_______ și Silvice „G_______ I______-Sisesti”, au fost trecute în administrarea USAMV.

În urma preluării imobilelor, în vederea punerii acestora în valoare, între societatea M_____ F___ SRL și USAMV C___-N_____, s-a încheiat contractul de asociere în participațiune nr. 4773/24.07.2006, în baza căruia, USAMV se obliga să aducă aporturi constând în imobilele preluate – individualizate în Anexa 2 a HG 2155/2004, iar M_____ F___ se obliga să aducă aporturi constând în realizarea unor investiții privire la aceste imobile.

Foarte important de menționat este faptul că, anterior încheierii contractului, USAMV a solicitat opinia juridică a Ministerului Educației și Cercetării, tocmai în sensul verificării conformității încheierii contractului cu dispozițiile legale ce se aflau în vigoare la acel moment. Prin Adresa nr. xxxxx/11.07.2006, M_________ a statuat în sensul declarării contractului în deplină concordanță cu dispozițiile legale aplicabile (Ordinul 4363/1999 și Legea 84/1995).

Raporturile contractuale dintre părți s-au desfășurat fără niciun impediment, pentru o perioadă de aproximativ 11 ani, până când, la data de 10 Mai 2017, USAMV a formulat acțiunea în constatarea nulității absolute a contractului de asociere în participațiune.

Excepția de necompetenta materială a Tribunalului C___, secția civilă;

S-a reținut că prin contractul de asociere, U____________ aduce ca aport în asociere imobile construcții și terenuri aparținând domeniului public al Statului R____ (art. 5.1. Din Contract). Ori, potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) teza finală din Legea nr. 554/2004, în cuprinsul definiției noțiunii de «act administrativ”se prevede faptul că, sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, și contractele încheiate de autoritățile p______ care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publica (…) “,

Potrivit legii contenciosului administrativ, contractele care au ca ob iect punerea în valoare a bunurilor proprietate publica sunt asimilate actelor administrative. Ori, soluționarea unei acțiuni în anularea unui act administrativ, incluzând aici și contractele administrative asimilate, cade în competența exclusivă a Instanței de contencios administrativ. În acest sens sunt prevederile art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) lit. f) și art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, iar competenta instanței de contencios administrativ este o competentă de ordine publica.

Instanța competentă material pentru soluționarea prezentului litigiu este Tribunalul C___ – secția de contencios administrativ și fiscal. Astfel, contractul de asociere este încheiat cu USAMV C___-N_____, aceasta fiind o autoritate publica locală. În același sens s-a orientat doctrină și jurisprudența, statuând ca instituțiile de învățământ superior sunt asimilate, din perspectiva contenciosului administrativ, unor autorități locale, astfel încât competență în prima instanța aparține tribunalelor.

Excepția neîndeplinirii procedurii prealabile și respingerea acțiunii ca inadmisibila:

Contractul de asociere încheiat între părți, deși are o natură civilă, este supus, sub aspect formal și procesual Legii nr. 554/2004. Concluzia se impune dat fiind că, potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea 554/2004, este asimilat actului administrativ orice contract care are ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publica. Aplicându-se Legea 554/2004, prealabil introducerii acțiunii este obligatorie parcurgerea procedurii prealabile. Potrivit art. 7 alin. (1) din Lege, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana vătămata printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității p______ emitente (…) revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.

În cazul contractelor administrative, ca acte administrative asimilate, exista prevederi specifice, respectiv art. 7 alin. (6) din Lege: Plângerea prealabilă în cazul acțiunilor care au ca obiect contracte administrative are semnificația concilierii în cazul litigiilor comerciale, dispozițiile Codului de procedura civilă fiind aplicabile în mod corespunzător.

Prevederile antecitate impun obligativitatea parcurgerii procedurii prealabile și în cazul litigiilor care au ca obiect contractele administrative. Chiar dacă textul de lege echivalează procedura prealabilă în acest caz cu semnificația concilierii în cazul litigiilor comerciale, faptul că aceasta conciliere a fost abrogată nu schimbă cu nimic obligativitatea procedurii prealabile, Dimpotrivă, chiar art. 7 alin. (6) arata, printre altele, ca dispozițiile C. proc. Civile se vor aplica în mod corespunzător. Deci, discutam despre o adaptare a prevederii legale, urmare a abrogării instituției Concilierii prealabile aferenta litigiilor comerciale.

În acest caz, procedura prealabilă în cazul contractelor administrative se va derula în conformitate cu textul general, respectiv art. 7 alin. (1), aceasta fiind, de altfel, interpretarea unanimă a doctrinei și jurisprudenței.

În cazul de fată, USAMV C___-N_____ nu a procedat la parcurgerea unei proceduri prealabile anterior formulării cererii de chemare în judecată. Mai mult, potrivit art. 7 alin. (6) lit. a) din Legea 554/2004, procedura prealabilă trebuie parcursa în termen de 6 luni de la data încheierii contractului, în cazul litigiilor legate de încheierea lui. Orice procedură prealabilă legată de încheierea contractului (inclusiv privitoare la anularea acestuia) trebuia formulata în 6 luni de la încheierea acestui contract. Prin urmare, chiar și termenul pentru parcurgerea procedurii prealabile a fost depășit, sens în care, din nou, se impune admiterea excepției. Fie că se va considera neîndeplinita procedura prealabilă, fie că veți considera că aceasta nu a fost declanșata în termen, sancțiunea care se impune este respingerea acțiunii ca inadmisibila.

Excepția prescripției dreptului material la acțiune:

În prezența cauza ne aflăm în situația în care autoritatea publica este cea care introduce acțiunea în anularea actului administrativ asimilat împotriva particularului și nu invers. Prin urmare, devin incidente dispozițiile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, care reglementează ipoteza de discuție: Autoritatea publica emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanței anularea acestuia, în situația în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice. (…) Acțiunea poate fi introdusă în termen de un an de la data emiterii actului. Deci, în situația în care autoritatea care a încheiat contractul dorește anularea acestuia, poate formula o acțiune în anulare în termen de un an de la data emiterii actului. A reiterat aici faptul că prevederile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 se aplică și actelor administrative asimilate, spre exemplu, contractele care pun în valoare bunurile proprietate publica (art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004). Raportat la termenul de prescripție de un an de zile, acțiunea în anulare introdusă de USAMV C___-N_____ este prescrisă .

În al doilea rând, a arătat că, făcând abstracție de prevederea specială care se aplica acțiunilor introduse de autorul actului administrativ, prescripția operează în speța și prin aplicarea prevederilor generale de la art. 11 din Legea contenciosului. Prevederile art. 7 alin. (6) și art. 11 lit. e) conturează următoarele termene de respectat:

Art. 7 alin. (6) lit a) și d) impune parcurgerea procedurii prealabile în termen de 6 luni de la data apariției cauzei de nulitate.

Art. 7 alin. (6) lit. a) stabilește ca punct de plecare al unei eventuale acțiuni în anulare data încheierii contractului, în litigiile legate de încheierea iui, iar art. 7 alin. (6) lit. d) vorbește de data apariției oricărei alte cauze care atrage stingerea obligațiilor contractuale, în cazul litigiilor legate de încetarea contractului, indiferent la care din cele două articole a arătat că va include acțiunea în anularea contractului, concluzia este aceeași, și anume: termenul de 6 luni pentru parcurgerea procedurii prealabile curge de la data încheierii contractului, pentru ca la această dată a apărut pretinsa cauza de nulitate.

Art. 11 alin. (1) lit. a), respectiv e) din Legea nr. 554/2004 stabilește obligativitatea introducerii acțiunii în anulare în termen de 6 luni de la data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă, respectiv de la data încheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, în cazul contractelor administrative. În ambele ipoteze, acțiunea în anulare trebuie introdusă în termen de 6 luni de la finalizarea procedurii prealabile. Cumulând cele două prevederi, chiar dacă, spre exemplu, am considera ca procedura prealabilă nu este obligatorie, sau că a fost parcursa, rămân în vigoare termenele prevăzute de Legea 554/2004, din a căror aplicare rezulta că acțiunea în anularea unui contract poate fi introdusă în termen de un an de la încheierea acelui contract.

Ignorând art. 1 alin. (6) din Lege, aplicând termenele generale de prescripție, se poate observa că USAMV C___-N_____ putea introduce acțiunea în anulare în termen de 1 an de la încheierea contractului.

Cererea de chemare în judecată este nefondată:

Cu privire la argumentul principal de nulitate, privitor la titularul dreptului de administrare, r eclamanta susține că nu ar fi titularul dreptului de administrare, iar adevăratul titular al dreptului de administrare ar fi M_________ Educației și Cercetării. Din acest motiv, contractul ar fi lovit de nulitate absolută, întrucât USAMV nu avea decât folosința terenurilor aduse ca aport și nu avea un drept de administrare sau dispoziție asupra acestora, pe care să îl transmită.

Acest raționament nu este fondat, din motivele pe care le va expune în continuare:

Prima facie, contrar susținerilor din cererea introductivă, USAMV C___-N_____ este titularul dreptului de administrare. Că este așa rezulta din cuprinsul cărților funciare corespondente imobilelor preluate, care se regăsesc la dosarul cauzei, în care regimul juridic al tuturor imobilelor este următorul: Proprietar S_____ R____, în administrarea USAMV C___-N_____. Cu titlu exemplificativ, a redat conținutul unui extras de carte funciară:

Anterior adoptării HG 2155/2004, imobilele se aflau în administrarea Academiei de Științe A_______ și Silvice „G_______ I______ Sisești”, care, la rândul său, se afla în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, conform art. 6 alin. (1) din Legea 290/2002. Ori, urmând aceeași linie argumentativa precum cea promovată de reclamanta, imobilele ar fi trebuit să se afle doar în folosința academiei și în administrarea ministerului – fapt care nu este în concordanță cu realitatea.

Clauzele din Contractul de asociere nu instituie un drept de superficie prezenta, care să încalce inalienabilitatea proprietății p______. Pentru a determina scopul urmărit de părți prin art. 3 și art. 1. Din Contract, se impune să fie aplicate regulile generale de interpretare a convențiilor, prevăzute în Vechiul Cod civil. Astfel a arătat că va avea în vedere în primul rând art. 977 Cod civil – Interpretarea contractelor se face după intenția comună a parților, iar nu după sensul literal al termenilor. Faptul că s-a stipulat în contract ca M_____ Fărm va fi proprietar al construcțiilor edificate, având și un drept de folosința asupra terenului aferent, nu înseamnă, ab initio, instituirea unui drept de superficie.

De altfel, părțile nici nu au folosit acest termen în contract. Art. 982 Cod civil ne obliga să interpretăm toate clauzele, unele prin altele dându-se fiecărei înțelesul ce rezulta din actul întreg. Dacă se raportează și la celelalte clauze din contract, a arătat că părțile nu au dorit instituirea unei superficii asupra unor terenuri aflate în proprietate publica. În acest sens, prin art. 9.2 din Contract, se prevede ca asociatul nu are voie să închirieze, să concesioneze sau să înstrăineze sub orice formă imobilele, teren și construcții unor terțe persoane, sau să schimbe destinația acestora. Clauza este una generală, cu referire la toate imobilele (terenuri și construcții), deci inclusiv la construcțiile care ar trebui să fie în proprietatea M_____ Fărm SRL.

Art. 11 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 sancționează cu nulitatea actele încheiate cu încălcarea regimului juridic ai bunurilor din domeniul public, în special inalienabilitatea. Pentru ca un act juridic să încalce regimul bunurilor din domeniul public, trebuie să încalce, în sine, inalienabilitatea acestor bunuri. În cazul de fată, chiar dacă ar considera că, prin asocierea în participațiune se încearcă instituirea unei superficii asupra domeniului public, acest act nu poate produce efecte juridice, pentru că îi lipsește o condiție de validitate a superficiei și an urne forma autentică.

Potrivit Titlului X, art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 247/2005, în cazul în care se constituie un drept real asupra unui teren cu sau fără construcție, actul trebuie încheiat în forma autentică, sub sancțiunea nulității absolute. Deci, chiar dacă ar accepta interpretarea reclamantei, prin contractul de asociere nu este posibilă instituirea unei superficii, întrucât actul nu este încheiat în forma autentică.

Potrivit dispozițiilor art. 166 alin. (6), „închirierea bunurilor, (…) aflate în patrimoniul instituțiilor de învățământ superior de stat sau în administrarea acestora, se poate face pe bază de contract, încheiat în conformitate cu prevederile legale, cu revizuire anuală”. Într-adevăr, în ipoteza în care s-ar fi încheiat un contract de închiriere a imobilelor administrate de către USAMV, acesta ar fi trebuit să respecte prevederile art. 166 alin. (6). Cu toate acestea, în speța, contractul încheiat nu este unul de închiriere al imobilelor – ci unul de asociere în participație, astfel încât art. 166 alin. (6) nu este aplicabil.

Mai mult decât atât, art. 166 alin. (6) din Legea nr. 84/1995 nu prevede faptul că Universitățile nu pot încheia decât contracte de închiriere. De altfel, o asemenea interpretare ar fi absurdă și ar bloca întreaga activitate a Universităților: nu se poate accepta, de plano, ca o Universitate poate încheia, cu privire la bunurile deținute, doar contracte de închiriere.

Prin interpretarea teleologică/sistemica a prevederilor Legii învățământului, rezulta că, în măsura în care U____________ nu încheie un contract de închiriere cu privire la un bun aflat în administrarea acesteia în baza art. 166 alin. (6), sunt aplicabile dispozițiile art. 92 alin. (3) lit g, conform cărora u____________ are prerogativa: (a) stabilirii necesității financiare și materiale; (b) folosirii fondurilor și gestionarii lor; (c) găsirii și stabilirii surselor suplimentare de venituri; (d) organizării și controlului serviciilor economico-gospodărești.

În completarea acestei susțineri, sunt dispozițiile art. 8 din Ordinul 4363/1999 emis de către M_________ Educației Naționale, conform cărora „universitățile sunt încurajate să încheie în condițiile legii (…) contracte de asociere (…) cu agenți economici din sectorul privat și public, precizând, de fiecare dată, drepturile și obligațiile fiecărei part! Semnatare”,

În plus, conform art. 252 Cod comercial, „asociațiunea în participațiune poate să aibă ioc asemenea și pentru operațiunile comerciale făcute de către comercianți”.

Argumentul reclamantei, potrivit căruia „Ordinul 4363/2006 nu legiferează în mod specific contractele de asociere în participațiune, ci privește încheierea tuturor convențiilor cu persoane fizice și juridice în vederea realizării autonomiei universitate”, este nefundamentat, întrucât: Art. 8 din Ordinul 4363/2006 tocmai că se referă la contracte de asociere. În cadrul normativ din România, contractul de asociere este tocmai cel prevăzut de art. 251 Cod comercial. Secunda facie, niciuna din prevederile din legile educației nu interzic încheierea unui contract de asociere în participațiune, la fel cum niciuna din aceste norme nu prevăd, limitativ, care sunt contractele ce pot fi încheiate de o Universitate. Acest fapt nu înseamnă decât că u____________ poate încheia orice contract numit sau nenumit, atât timp cât nu încalcă prevederile dreptului comun în materia contractelor.

În situația în care s-ar considera că U____________ nu ar putea încheia decât contracte de închiriere, ar însemna că se află în prezența unei incapacități speciale de folosința.

Potrivit art. 950 pct. 4 din Vechiul Cod civil, necapabili de a contracta sunt: (…)

4. În genere toți acei cărora legea le-a prohibit anumite contracte. Doctrina vorbește, în acest caz, fie de o incapacitate specială de folosința, fie de o incapacitate de exercitiu. Indiferent de calificarea naturii juridice, cert este ca regulă în dreptul civil este capacitatea de folosința/exercițiu, iar excepția este incapacitatea. Ori, excepțiile trebuie prevăzute expres și interpretate restrictiv. De altfel, chiar art. 950 pct. 4 C civ. se referă la acei cărora legea le-a prohibit, fiind deci necesară o interdicție expresă în lege. Ori, în cazul de fată, nu există nicio prevedere expresă care să limiteze categoriile de contracte pe care le-ar putea încheia U____________. D____ urmare, art. 166 alin. (6) din Legea educației nu poate fi interpretat ca instituind o incapacitate de folosința/exercițiu în privința încheierii asocierilor în participațiune;

Pârâta M_____ F___ SRL a formulat cerere reconvențională (f. 157-164 vol. II) în temeiul art. 209 C . proc. Civ. , în contradictoriu cu: U____________ DE ȘTIINȚE A_______ ȘI M_______ V_________ C___-N_____ și S_____ R____ , prin M_________ Finanțelor P______, raportat la dispozițiile art. 12 alin. 5 teza I, din Legea 213/1988 cu modificările și completările ulterioare, prin care a solicitat ca, în ipoteza admiterii cererii de chemare în judecata formulată de USAMV, în tot sau în parte, prin hotărârea care se va pronunța să se dispună următoarele:

1. Constatarea nulității absolute a art. 7.2. din contractul de asociere în participațiune nr. 4773/24.07.2006, cu consecința anularii acestei clauze contractuale (independent și indiferent de acțiunea principală)

2. Obligarea Universității de Științe A_______ și M_______ V_________ C___-N_____ la plata sumelor aferente pierderilor înregistrare de asocierea în participațiune pe perioada 2006 – 2017, în cuantum de minim xxxxxxxxxxx lei;

3. Obligarea Universității de Științe A_______ și M_______ V_________ C___-N_____ la plata sumei de minim 9.246.936 lei, daune-interese produse prin anularea contractului de asociere în participațiune;

4. În subsidiarul petitului 3, obligarea Universității de Științe A_______ și M_______ V_________ C___-N_____, în solidar cu S_____ R____, la plata unei sume de minim 904.145.02 lei, cu titlu de spor de valoare adus terenurilor;

5. Obligarea Statului R____, în solidar cu U____________ de Științe A_______ și M_______ V_________ C___-N_____, la plata unei sume de minim 4.373.805 lei, contravaloarea construcțiilor edificate;

6. Obligarea U____________ de Științe A_______ și M_______ V_________ C___-N_____, la plata sumelor constând în costurile relocării întregii activități a societății M_____ Fărm SRL, urmare a încetării Contractului de asociere în participațiune;

7. Pentru sumele pretinse, obligarea paratelor la plata dobânzilor legale, de la data introducerii prezentei cereri și până la plata efectivă a sumelor;

8. Cu cheltuieli de judecată, pentru următoarele motive:

În ipoteza admiterii cererii formulate de USAMV C___, în sensul anularii contractului de asociere în participațiune, pârâta înțelege să formuleze prezenta cerere reconvențională. Astfel, dacă s-ar dispune anularea contractului încheiat, se impune restituirea tuturor prestațiilor acordate în temeiul contractului.

1. Toate sumele solicitate sunt estimate, ele fiind detaliate la finalul prezentei cereri reconvenționale. Contractul de asociere în participațiune este o convenție între cele două părți, convenție care nu da naștere unei persoane juridice/entități distincte. Prin urmare, toate prestațiile și desocotirile se realizează între cele 2 părți contractante, respectiv USAMV C___-N_____ și M_____ F___ SRL.

În acest sens, a arătat că potrivit art. 253 Cod comercial asociațiunea în participațiune nu constituie, în privința celor de al treilea, o ființa juridica distinctă de persoana interesaților. Cei de al treilea nu au niciun drept și nu se obliga decât către acela cu care au contractat.

2. Constatarea nulității art. 7.2. din Contractul de asociere în participațiune: indiferent și independent de acțiunea principală, înțelege să solicite anularea art. 7.2. din contract. Potrivit acestei clauze, „ Eventualele pierderi generate de derularea activității comerciale vor fi suportate în întregime de asociat, care, sub aspect juridic, au fost generate În exclusivitate de activitatea acestuia”.

Clauza este lovită de nulitate întrucât constituie o clauză interzisă expres în contractul de societate, inclusiv în asocierea în participațiune.

Art. 1513 alin. (2) din Vechiul Cod civil stipulează, în acest sens: Asemenea, nula este convenția prin care s-a stipulat ca unul sau mai mulți asociați să fie scutiți de a participa ia pierdere. Ori, prin art. 7.2. Din contractul de asociere se stipulează în mod expres faptul că USAMV C___-N_____ nu participa la pierderi, acestea urmând a fi suportate în întregime de asociat.

Pe de altă parte, art. 7.2 din contract prevede o participare la profit de 25%. Ori, contractul de asociere în participațiunea presupune participarea la profit și pierderi, conform art. 251 teza finală C. comercial.

3. Obligarea USAMV C___-N_____ la plata sumei de minim 528.178.14 lei, cu titlu de participare la pierderile asocierii:

În ipoteza în care s-ar respinge acțiunea USAMV C___-N_____, dar s-ar admite cererea noastră reconvenționala privind anularea art. 7.2. din Contract, temeiul de drept al plații sumelor constând în pierderi ale asocierii este răspunderea contractuală. Astfel, prin anularea doar a clauzei 7.2. din contract, va avea în vigoare un contract de asociere care nu cuprinde nicio clauză privitoare la participarea parților la pierderi. Rămâne în vigoare doar art. 7.1., care se referă la participarea la beneficii, și nu poate fi aplicat prin analogie.

Întrucât Codul comercial nu cuprinde nicio reglementare a acestei situații, se va aplica dreptul comun, și anume prevederile Vechiului Cod civil în materia contractului de societate (art. 1491 -1531 Cod civil). Art. 1511 alin. 1V. Cod civil stipulează în acest sens:

Când prin contractul de societate nu se determina partea de câștig sau de pierdere a fiecărui asociat, atunci acea parte va fi proporționala cu suma pusă în comun de fiecare. Aportul USAMV consta în transmiterea folosinței unor terenuri, astfel încât, pe calea expertizei evaluatorii, se va determina contravaloarea băneasca a acestui aport. Chiar dacă art. 7.1 din Contract prevede o cotă parte de participare la profit, această clauză nu poate fi interpretată ca fiind aplicabila și în cazul pierderilor. Art. 251 Cod comercial definește acest tip de asociere ca fiind o participațiune în beneficiile și pierderile uneia sau mai multor operațiuni.

De asemenea, art. 1511 Cod civil (aplicabil că dreptul comun în materie) prevede necesitatea stipularii în contract a participării la profit și pierderi, după cum urmează: Când prin contractul de societate nu se determina partea de câștig sau pierdere a fiecărui asociat, atunci acea parte va fi proporționala cu suma pusă în comun de fiecare. Din lectură textului rezulta că dacă o parte (de câștig sau pierdere) nu este prevăzuta în contract, atunci acea parte (deci partea neprevăzuta expres în contract) este proporționala cu suma pusă în comun de fiecare. Deci, prevederea legală supletiva (art. 1511 Cod civil) se va aplica acestui contract, dat fiind că părțile nu au derogat de la ea. Ea devine deci, o normă contractuala, care antrenează, inevitabil, răspunderea contractuală.

Faptul că partea de beneficii este stipulata în contract la art. 7.1. nu duce la aplicarea prin analogie a acesteia și la partea de pierderi. Codul civil stabilește o regulă foarte clară în acest sens, respectiv: partea neprevăzuta în contract (beneficii sau pierderi) va fi proporționala cu suma pusă în comun de fiecare asociat.

Pentru a determina suma adusă ca aport de USAMV, este necesară o expertiza evaluatorie, care să stabilească echivalentul bănesc al aporturilor asociaților. Ulterior, se va stabili procentul de aport al fiecărui asociat, iar USAMV va fi obligată la participarea la pierderi proporțional cu cota-parte de aport.

4. Obligarea Universității de Științe A_______ și M_______ V_________ C___-N_____ la plata sumei de minim 7.096.936 lei cu titlu de prejudiciu cauzat:

4.1. Cu privire la îndeplinirea condițiilor răspunderii civile delictuale a USAMV:

În situația admiterii cererii formulate de USMAV C___-N_____, apreciază că se află într-o ipoteză de răspundere civilă delictuala a acestei entități. Anularea unui contract, indiferent de natura acestui act, ridica problema răspunderii persoanelor responsabile de incidența nulității. Doctrina este unanimă în a statua faptul că, ori de câte ori nulitatea unui contract a produs un prejudiciu patrimonial unui co-contractant, acesta are dreptul la repararea prejudiciului pe temeiul răspunderii civile delictuale.

În cazul de fată, temeiul de drept al răspunderii USAMV C___-N_____ este dat de art. 998 – 999 Vechiul Cod civil, precum și de art. 19 alin. (1) coroborat cu alin. 2 ind. 1 din Legea nr. 554/2004.

Având în vedere motivele de nulitate invocate prin cererea introductivă de instanța, condițiile răspunderii delictuale vor fi analizate din două perspective:

I) Prima facie, USAMV C___-N_____ pretinde nuli tatea Contractului pe motiv ca aceasta instituție nu era titulara unui drept de administrare, astfel încât nu avea puterea de a încheia contractul de asociere, cu privire la acele bunuri imobile.

II) Secunda facie, USAMV C___-N_____ susține că nu s-ar putea încheia un contract de asociere în participațiune care să includă folosința bunurilor respective, întrucât s-ar încălca dreptul de proprietate publica.

Condițiile răspunderii civile delictuale ale USAMV sunt îndeplinite, după cum urmează:

A) Fapta ilicită a reclamantei parata reconvenționala consta în încheierea unui contract cu nesocotirea prevederilor legale. Dacă Instanța va aprecia că se impune anularea contractului, rezulta că prin încheierea acestui act USAMV a încălcat prevederi legale imperative și de ordine publica. De altfel, art. 19 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, aplicabil (și) în cazul contractelor administrative, consacra un caz specific de răspundere delictuală, în toate situațiile în care actul/contractul administrativ este anulat. Deci, odată anulat actul, autoritatea care a încheiat acel act răspunde în mod automat. Dar, chiar trecând peste răspunderea ope legis, a argumentat în rândurile de mai jos ilicitul faptei raportat la cele două motive principale de nulitate invocate de USAMV, respectiv:

I) Cu privire la faptul că USAMV C___-N_____ nu ar fi titular al dreptului de administrare, a arătat că la momentul încheierii asocierii în participațiune, USAMV C___-N_____ s-a prezentat ca fiind titular al dreptului de administrare. Pe de altă parte, u____________ s-a obligat să pună la dispoziția asocierii folosința imobilelor, fără a preciza în ce măsura are sau nu acest drept. Dimpotrivă, prin clauzele contractuale, USAMV C___-N_____ își asuma, sub forma unor obligații de rezultat, să își înscrie drepturile asupra imobilelor, „într-un termen util realizării investițiilor preconizate” (art. 6.1. Lit. a) din Contract).

Prin contract, USAMV C___-N_____ și-a asumat: obligația principală de a aduce folosința bunurilor în asociere, și ca obligație accesorie, întreprinderea tuturor diligentelor pentru a face posibilă aducerea folosinței bunurilor în asociere. Mai mult, cele două obligații au fost însoțite și de veritabile garanții pentru „evicțiune”, după cum urmează:

Art. 6.1. Lit. c) din Contract: Un iversitatea se obliga: c) să recunoască în favoarea asociatului un drept de folosința asupra terenurilor mai sus menționate, să garanteze pe asociatul său că va putea realiza investiții pe aceste terenuri, ca asociatul își va putea exercita neîngrădit și netulburat dreptul de proprietate exclusivă asupra construcțiilor care vor fi edificate de asociatul său pe aceste terenuri și că va putea exploata nestingherit investițiile realizate”.La momentul predării imobilelor prin procesul-verbal de predare-primire aflat la dosarul cauzei, USAMV C___-N_____ ar fi fost obligată să își îndeplinească toate obligațiile necesare și asumate pentru îndeplinirea obligației principale și anume predarea folosinței bunurilor. De asemenea, actele normative prin care se reglementa regimul juridic al acestor imobile, atesta, din nou, faptul că dreptul de administrare aparține USAMV C___-N_____. Potrivit art. art. 2 din HG 2155/2004, „ Se aprobă preluarea prin absorbție a Stațiunii de Cercetare-dezvoltare pentru Pajiști J___ (…) de către USAMV C___-N_____, instituție aflată în subordinea Ministerului Educației și Cercetării.”

Toate actele indicau faptul că USAMV C___-N_____ este titular al unui drept de administrare. Prin cererea de chemare în judecata aflam, pentru prima dată, ca USAMV C___-N_____ nu ar fi titular al dreptului de administrare, și că nu avea puterea de a încheia asocierea în participațiune. Afirmația este neprobată, din moment de extrasele de Carte Funciară, precum și HG 2155/2004 atesta că dreptul de administrare aparține USAMV.

II) Cu privire la faptul că, prin încheierea contractului de asociere în participațiune, s-ar încălca inalienabilitatea dreptului de proprietate publică, dacă o asemenea teza afirmată de USAMV C___-N_____ s-ar dovedi reală, fapta acestei instituții de a încheia un contract cu încălcarea normelor de ordine publica din materia dreptului de proprietate publica este, neîndoielnic, o faptă ilicită.

Mai mult, astfel cum a arătat deja, prin contractul de asociere, USAMV și-a asumat obligația de a îndeplini toate diligentele pentru ca folosința bunurilor să fie adusă ca aport în asociere în condiții de deplină legalitate (art. 3.2 părag. 3 și art. 6.1 lit. b din Contract). Prin semnarea procesului-verbal de predare-primire a imobilelor, u____________ a atestat, indirect, faptul că și-a îndeplinit toate obligațiile necesare pentru încheierea contractului în condiții de legalitate deplină. În aceste condiții, încheierea unui contract cu vicii de nelegalitate reprezintă o faptă ilicită a USAMV C___-N_____, întrucât aceasta entitate avea obligația de a aduce ca aport folosința unor imobile care să fie lipsite de o situație juridică incertă. Faptul că, în realitate, USAMV C___-N_____ a adus ca aport bunuri prin încălcarea normelor de ordine publica reprezintă o faptă ilicită a acestei entități.

B) Culpa: î n privința culpei, apreciază că aceasta este incidența sub forma intenției. Astfel, potrivit doctrinei, în cazul răspunderii civile delictuale a autorităților p______/organelor administrative, nu este necesară proba unei culpe:

„Pe cale de consecința, apreciază ca răspunderea autorității p______ pentru daunele patrimoniale și morale cauzate reclamantului este o răspundere civilă delictuala fără culpă. (…). Fundamentul acestei răspunderi este de natura obiectivă și, în opinia sa, constă în obligația de garanție instituită implicit de lege în sarcina autorităților p______.” În același sens, o altă parte a doctrinei susține că răspunderea civilă delictuala a administrației este o răspundere civilă delictuala subiectivă (bazată pe culpă), însă culpa este probata și prezumată prin chiar faptul juridic al anularii actului juridic.

De asemenea, a arătat că răspunderea civilă delictuala a administrației în cazul contractelor administrative este fundamentată pe dispozițiile art. 19 alin. (1) și 2 ind. 1 din Legea nr. 554/2004. Prevederile art. 19 alin. (1) din Legea 554/2004, incidente în speța, dau dreptul persoanei vătămate printr-un act al administrației care se dovedește nul, la despăgubiri, fără a fi necesară proba culpei administrației.

C ) Prejudiciul cauzat: d upă cum rezultă din clauzele contractuale, singura obligație asumată de universitate a fost aceea de aport a folosinței bunurilor imobile. În rest, toate obligațiile financiare de finanțare a asocierii au revenit subscrisei. Prejudiciul cauzat este alcătuit din sumele investite de ea, prin creditările asociaților, reflectate în contul contabil 455, în cuantum de 7.096.936,46 lei. La acestea se adaugă și investițiile realizate prin majorarea de capital social; prin creditarea realizată în vedere asocierii, capitalul social a devenit 2.150.000 lei. Ambele sume sunt investiții realizate de ea exclusiv în scopul asocierii, sume pe care încă nu le-am recuperat. Dacă u____________ nu ar fi încheiat acest contract, și nu le-ar fi indus în eroare cu privire la legalitatea acestuia, ea nu ar fi investit acele sume de bani.

5.1. Temeiul juridic al dreptului de creanța, precum și al solidarității pasive:

În situația în care s-ar respinge pretențiile sale, întemeiate pe răspunderea civilă delictuala, a solicitat acordarea despăgubirilor pe temeiul îmbogățirii fără justa cauza. Astfel, prin antrenarea răspunderii delictuale, a solicitat despăgubirea cu toate sumele pe care ea, le-a învestit, până în prezent, în asocierea în participațiune. Dacă s-ar respinge această solicitare, a arătat că înțelege să solicite despăgubiri constând în sumele pe care ea le-a învestit, și care au generat îmbunătățiri ale terenurilor, de care vor beneficia cei doi parați. Practic, prin acest petit subsidiar, a solicitat restituirea doar acelor sume investite de societate, care vor genera o creștere/îmbogățire a patrimoniului Statului R____ și USAMV C___-N_____. În ce privește răspunderea celor 2 entități este una solidară, raportat la prevederile art. 1003 Vechiul Cod civil: Când delictul sau cvasi-delictul este imputabil mai multor persoane, aceste persoane sunt ținute solidar pentru despăgubire. În cazul de fată, cvasi-delictul (îmbogățirea fără justa cauza) este imputabil ambelor entități, întrucât:

S_____ R____ este proprietarul terenurilor, astfel încât va beneficia în mod direct de sporul de valoare adus terenurilor a_______. De asemenea, S_____ R____ este responsabil de situația juridică a imobilelor, întrucât, în calitate de proprietar, dacă ar fi constatat că USAMV C___-N_____ a încheiat contractul de asociere cu încălcarea limitelor dreptului de administrare, respectiv de proprietate publică, ar fi trebuit să revoce dreptul de administrare, și să revoluționeze contractul.

Astfel, potrivit ar t. 12 alin. (3) din Legea nr. 213/1998, în forma în vigoare până în 1.10.2011, dreptul de administrare va putea fi revocat numai dacă titularul sau nu-și exercita drepturile și nu-și execută obligațiile născute din actul de transmitere.

Deci, în acest caz, cvasi-delictul este imputabil ambelor persoane chemate în judecată, a căror răspundere este una solidară, conform art. 1003 V. Cod civil.

5.2. Sunt în îndeplinite condițiile îmbogățirii fără justa cauză: Toate condițiile acestui cvasi-delict, astfel cum au fost stabilite în doctrina vechiului Cod civil, sunt îndeplinite.

6. Pârâta a solicitat obligarea Statului R____, în solidar cu U____________ de Științe A_______ și M_______ V_________ C___-N_____, la plata unei sume de minim 4.373.805 lei, contravaloarea construcțiilor edificate de societate pe terenurile paratelor;

6.1. Cât privește temeiul juridic al dreptului de creanța pretins:

În temeiul Contractului de asociere, societatea a edificat, pe terenurile aduse ca aport, o fermă de 200 capete bovine. Ferma a fost edificata în baza Autorizației de construire nr. 25/24.04.2007, fiind denumita „Euroferma 200 capete vaci lapte”. Valoarea estimată a construcției, potrivit Autorizației, a fost de 4.882.000 lei. În contabilitatea societății, aceasta construcție este înscrisa, în contul 212, cu o valoare de 3.999.848 le. De asemenea, tot potrivit situațiilor contabile, valoarea totală a construcțiilor edificate pe terenuri este de 4.373.805 lei.

6.2. Temeiul răspunderii civile solidare: a explicat deja, într-o secțiune anterioare, fundamentarea în drept a răspunderii solidare, astfel că face doar trimitere la argumentele prezentate acolo.

6.3. În ce privește obligarea paratelor la plata sumei de 4.373.805 lei, pe temeiul accesiunii imobiliare artificiale reglementate de art. 494 Vechiul Cod civil:

Art. 494 teza finală din Vechiul Cod civil reglementează situația accesiunii imobiliare artificiale în situația constructorului de buna-credință, după cum urmează: „(…) dacă plantațiile, clădirile și operele au fost făcute de o a treia persoană de buna-credință, proprietarul pământului nu va putea cere ridicarea sus-ziselor plantații, clădiri și lucrări, dar va avea dreptul său de a înapoia valoarea materialelor și prețul muncii, sau de a plați o sumă de bani egală cu aceea a creșterii valorii fondului.”              

Societatea a edificat pe terenurile aduse în asociere o ________ construcții, cea mai relevantă fiind ferma de 200 capete vaci de lapte. La data edificării construcțiilor, a existat un fundament contractual, un „titlu” în baza căruia am fost îndreptățită la întreprinderea acestei activități. Eventuala desființare cu efect retroactiv a contractului de asociere ne situează în ipoteza reglementată de art. 494 V. Cod civil, antecitată mai sus.

6.4. În subsidiar, dreptul de creanța se întemeiază pe răspunderea delictuală:

Dacă, din orice motiv, s-ar respinge cererea întemeiata pe accesiunea imobiliară artificială, solicita ca despăgubirile constând în contravaloarea construcțiilor edificate să fie achitate pe temeiul răspunderii civile delictuale. Condițiile și aplicarea acestora decurg din însăși anularea contractului, și au fost explicate într-o altă secțiune. Face deci trimitere la explicațiile prezentate deja cu privire la răspunderea delictuală a paratelor, pentru încheierea unui Contract ce este afectat de vicii de nelegalitate.

6.5. În terțiar, își întemeiază dreptul de creanța pe îmbogățirea fără justa cauza:

Strict preventiv, înțelege să–și fundamenteze în drept pretențiile și asupra acțiunii în îmbogățire fără justa cauza. Astfel, dacă, ex absurdo, s-ar considera de către instanța ca nu este incident art. 494 Vechiul Cod civil și că nu ar fi îndeplinite condițiile răspunderii delictuale, nu îi rămâne la dispoziție decât instituția îmbogățirii fără justa cauza, toate condițiile acestui cvasi-delict, sunt îndeplinite.

Temeiul juridic al prezentului capăt de cerere a arătat că este art. 19 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care consacră răspunderea civilă delictuala a administrației. De asemenea, își întemeiază cererea și pe dispozițiile propriu zise ale răspunderii civile delictuale (art. 998 – 999 Vechiul Cod civil).

Pentru petitul nr. 2, a estimat o cotă de participare la pierderi de minim 25%, similar cu participarea la profit. Pierderile totale ale asocierii sunt menționate în balanța de verificare din luna mai 2017, fiind în total 2112.712,56 lei, din care a calculat 25%.

Pentru petitul nr. 3: suma 9.246.936 lei este suma prevăzuta în Balanța din luna mai 2017, la contul 455 (sume datorate asociaților), și la cotul 101 (capital social). Aici sunt cuprinse toate sumele investite și nerecuperate până în acest moment.

Pentru petitul nr. 4, suma de 904.145.02 lei este alcătuita din totalul investițiilor în suprafețele de teren, fără a lua în calcul construcțiile, care sunt „valorificate” prin petitul nr. 5.

Pentru petitul nr. 5, suma de 4.373.805 lei este estimată conform contului contabil 212 (a se vedea Balanța mai 2017), în care sunt cuprinse valoarea construcțiilor reflectate în contabilitate.

Pentru petitul nr. 6, nu poa te preciza valoarea obiectului, fiind necesară o expertiza de specialitate. Fiind vorba de o relocare, deci de o activitate viitoare, nu se pot anticipa costurile pe baza documentelor existente.

În drept: actele normative invocate în cuprins.

Reclamanta U____________ de Științe A_______ și M_______ V_________ C___-N_____ a formulat întâmpinare la cererea reconvențională (f. 15 vol. IV), în temeiul art. 205 C .pr. civ., în contradictoriu cu pârâtul reclamant reconvențional M_____ F___ S.R.L, prin care a solicitat în principal respingerea cererii reconvenționale prin admiterea excepției insuficientei timbrări, iar în subsidiar respingerea cererii reconvenționale ca nefondată. De asemenea, a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată în temeiul art. 453 C .pr. civ.

1. Respingerea cererii reconvenționale ca nelegal timbrată:

Contractul perfectat la data de 24.07.2006 este unul comercial și nu administrativ. În acest sens, la stabilirea naturii unui contract perfectat între o autoritate sau instituție publică și un profesionist se impune verificarea întregului raport juridic dintre părți și nu doar calitatea specială a autorității p______. În cadrul doctrinei de specialitate s-a arătat că respectivele contracte administrative prin natura lor trebuie să îndeplinească în mod cumulativ o ________ condiții: A. Cel puțin una dintre părți este o persoană juridică de drept public sau un împuternicit al acesteia; B. Obiectul contractului presupune executarea directă a unui serviciu public, executarea lucrărilor p______, realizarea achizițiilor p______, punerea în valoare a bunurilor proprietate publica; C. Contractul este administrativ dacă conține o clauză exorbitantă, adică o clauză derogatorie de la dreptul comun și care consacră puteri sporite în favoarea autorității p______ pe considerentul ocrotirii interesului public.

Uu contract nu este administrativ decât dacă conține o clauză exorbitantă, derogatorie de la dreptul comun, aceasta fiind definită în cadrul doctrinei franceze ca având următoarele caracteristici: 1) comportă exercițiul prerogativelor puterii p______, care nu poate reprezenta o putere a particularilor și nu pot fi stipulate într-un contract de drept privat; 2) atribuie administrației o prerogativă care devine ilicită sau contrară ordinii p______; 3) sunt stipulate într-un contract între persoane private în profitul unei părți, dar explicabile exclusiv pentru preocuparea pentru interesul general; 4) sunt de neconceput într-un contract de drept privat. Astfel, clauza antamată traduce ideea de putere publică, fiind o ilustrare a interesului public și formează regimul de drept aplicabil contractelor administrative.

Mai mult, un veritabil contract administrativ presupune că părțile contractante să se afle pe poziții de inegalitate juridică în favoarea puterii de stat ce are în vedere un interes public. Inegalitatea juridică se poate prefigura sub forma dreptului de reziliere unilaterală, dreptul administrației de a modifica unilateral contractul atunci când interesul public o cere etc.

Contractul de asociere în participațiune ce face obiectul prezentului litigiu nu conține clauze exorbitante și mai mult decât atât acesta creează o situație de inegalitate juridică în favoarea pârâtei și nicidecum a sa, după cum se poate observa din cadrul art. 6.1. U____________ are o ________ obligații printre care „să realizeze înscrierea dreptului său asupra imobilelor mai sus menționate în cartea funciară într-un termen util realizării investițiilor preconizate” (art. 6.1. Lit b), iar la art. 6.1. Lit. c „să recunoască în favoarea asociatului un drept de folosință asupra terenurilor mai sus menționate, să garanteze pe asociatul său că va putea realiza investiții pe aceste terenuri, ca asociatul își va putea exercita neîngrădit și netulburat dreptul de proprietate exclusivă asupra construcțiilor care vor fi edificate de asociatul său pe aceste terenuri și că va putea exploata nestingherit investițiile realizate”. Cu toate acestea, art. 7.1. „C___ de participare la profit este de 25% pentru Universitate și 75% pentru asociat”, art. 8.3. „Dacă contractul de reziliază din vina exclusivă a universității prin executarea acestuia cu rea~credință, u____________ se obligă să plătească asociatului, cu titlu de despăgubiri, o sumă reprezentând contravaloarea la prețul de circulație, a dublului investiției făcute de asociat până la data încetării contractului de asociere” etc.

De asemenea, a arătat că sunt considerate contracte administrative doar contractul de concesiune bunuri de concesiune lucrări p______, respectiv cele de închiriere și comodat în interes public al bunurilor domeniale având în considerare dispozițiile Legii nr. 213/1998. OUG 54/2006 și Legea nr. 215/2001. Pe cale de consecință consideră că respectiva convenție nr. 4773/24.07.2006 este un contract comercial, iar pretențiile expuse de către pârâta reclamantă reconvențională trebuie supuse dispozițiilor O.U.G. 80/2013, speței fiindu-i aplicabil art. 3 cu privire la taxele judiciare de timbru datorate pentru cererile și acțiunile evaluabile în bani.

În acest sens cererea reconvențională este insuficient timbrată, M_____ F___ S.R.L. învederând faptul că va achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 1.550 lei, însă aceasta datorează potrivit dispozițiilor art. 3 alin. 2 raportat la art. 3 alin., lit. F) O.U.G 80/2013 suma de; 8.886,78 lei aferent petitului nr. 1 prin care se solicită constatarea nulității absolute a clauzei, suma; de 94.074 lei aferent petitului nr. 3, suma de 12.646,45 Lei aferent petitului nr. 4 și suma de 47.343,05 lei aferent petitului nr. 5. Menționează că nu sunt incidente dispozițiile art. 8 alin. 2 O.U.G. 80/2013, pretențiile fiind accesorii unei acțiuni în constatarea nulității.

D____ urmare, a solicitat admiterea excepției insuficientei timbrări și anularea cererii reconvenționale potrivit dispozițiilor art. 209 alin. 3 C . Pr. civ. raportat la art. 197 C .pr. civ.

Cu privire la anularea clauzei nr. 7,2 din Contractul de asociere în participațiune, a arătat că p ârâta reclamantă reconvențional alegă faptul că art. 7.2 din convenția perfectată de părți ar constitui o clauză leonină. Consideră că interpretarea atribuită este una nefondată fiind tratată clauza 7.2. În mod singular și fără a lua în considerare contractul de asociere în participațiune în ansamblul său. Ori, potrivit dispozițiilor art. 982 C .civ. 1864 interpretarea clauzelor unui contract trebuie să fie coordonată, acestea alcătuind un întreg și de aceea nu pot fi desprinse de contextul în care se încadrează.

Detaliind, a arătat că potrivit art. 3.1. Din contractul de asociere în participațiune „obie ctul contractului îl constituie modernizarea și exploatarea în comun a imobilelor construcții și terenuri identificate în anexa 2 a H.G. nr. 2155/2004″. Mai mult decât atât, prin intermediul art. 6.2.B. Asociatul (M_____ Fărm S.R.L) își asumă o ________ obligații:

„a) să depună toate diligentele necesare pentru realizarea scopului și a obiectului asocierii prin atragerea investițiilor și exploatarea lor ulterioară în vederea realizării scopului propus, acela al realizării de profit. B) să desfășoare activitatea comercială concretă, sens în care tot personalul aferent acestei activități, gestiunea și contabilitatea ei, raporturile contractuale cu terții, precum și toate categoriile de organe conexe activităților comerciale vor fi desfășurate în exclusivitate de asociat. Toate răspunderile generate de aceste activități vor reveni în întregime asociatului”

Raportat la plata sumei de 528.178,14 Lei cu titlu de participare La pierderile asocierii, a arătat că după cum s-a expus și în cadrul secțiunii precedente consideră că art. 7.2 nu conține o clauză leonină, sens în care ea nu are obligația de a participa la eventualele pierderi generate de derularea activității comerciale a reclamantei reconvenționale.

Mai mult, a învederat faptul că se solicită achitarea a unei sume de „minim 528.178, 14 Lei”, fără a se preciza ce presupune în concret și modalitatea de calcul a acestei sume. În acest context a arătat că și răspunderea civilă contractuală este condiționată de aceleași elemente precum răspunderea civilă delictuală, sens în care trebuie probată existența unei fapte ilicite, săvârșirea cu vinovăție a acelei fapte, existența unui prejudiciu patrimonial și raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu. Precizăm că prejudiciul trebuie să fie cert și să nu fi fost reparat încă. Caracterul cert al prejudiciului presupune că acesta este sigur, atât în privința: existenței, cât și în privința posibilității de evaluare.

În ceea ce privește atragerea răspunderii civile delictuale a sa, în esență se afirmă de către pârâta reclamantă reconvențional că USAMV C___-N_____ s-a prezentat ca fiind titular al dreptului de administrare la momentul încheierii contractului de asociere în participațiune, iar aceasta a indus în eroare M_____ F___ deoarece „deși această figură în actele p______ ca fiind titulara dreptului de administrare, în realitate nu deținea această calitate; ori, uzurparea unei asemenea calități, prin contractul de asociere, reprezintă o faptă ilicită (doi) “..

A subliniat faptul că după cum s-a ilustrat și în cuprinsul secțiunii întâi a prezenței întâmpinări, contractul de asociere în participațiune este o convenție comercială guvernată de, dispozițiile Codului Comercial și a Codului Civil de la 1864 și nu un contract administrativ supus Legii nr. 554/2004 sens în care nu sunt incidente dispozițiile art. 19 din legea contenciosului administrativ cu privire la răspunderea autorităților p______.

Secunda facie, nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale potrivit dispozițiilor art. 998- 999 C .civ. 1864, după cum urmează:

4.1. Relativ la fapta ilicită:

Raportat la principiul opozabilității față de terți a înscrierilor în cartea funciară, potrivit art. 24 și 30 din Legea nr. 7/1996 coroborat cu art. 74 din Regulamentul de Carte Funciară aprobat prin Ordinul Directorului ANCPI634/2006 în forma în vigoare la data înscrierii în cartea funciară, reclamanta reconvențional este terț de rea credință în sensul că a cunoscut calificarea juridică a dreptului înscris în cartea funciară prin semnarea contractului: de asociere în participațiune prin care se făcea trimitere la normele legale cuprinse în HG 2155/2004. Mai mult,: înscrierile în Cartea funciară au fost realizate ulterior încheierii contractului de asociere în participațiune.Se poate observa așadar faptul că ea, nu a întreprins nicio acțiune de inducere în eroare a pârâtei reclamante reconvențional, înscrisurile cu privire la Stațiunea pentru Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști J___ au fost cunoscute și puse la dispoziția acesteia din urmă.

În aceste condiții, trebuie analizate dispozițiile art. 960 C .civ. Ce statuează că „dolul este o cauză de nulitate a convenției când mijloacele viclene, întrebuințate de una dintre părți, sunt astfel, încât este evident că, fără acele mașinațiuni, cealaltă parte n-ar fi contractat” și că „Dolul nu se presupune”. Se poate: constata că dolul presupune îndeplinirea unor condiții, respectiv 1) dolul să provină de la cocontractant, 2) eroarea provocată victimei dolului să fie determinantă și 3) dolul să fie dovedite. Ori în speță nu se poate vorbi despre îndeplinirea condițiilor exemplificate mai sus, reclamanta: reconvențional cunoscând prevederile H.G. 2155/2004, aceasta din urmă neaducând niciun element în probarea afirmațiilor efectuate. Mai mult, inițiativa respectivului contract de asociere în participațiune a aparținut asociatului unic de la acea dată a pârâtei reclamante reconvențional, aceasta formulând o scrisoare de intenție în vederea asocierii.

4.2. Relativ la prejudiciul cauzat, se susține prin intermediul cererii reconvenționale și că „singura obligație asumată de universitate a fost aceea de aport a folosinței bunurilor mobile. În rest, toate obligațiile financiare de finanțare a asocierii au revenit ei”. În ceea ce privește prejudiciul concret se reliefează că acesta este alcătuit din sumele investite de ea prin creditarea asociaților, reflectate în contul contabil 455, în cuantum de 7.096.936, 46 lei, adăugându-se și investițiile realizate prin majorarea de capital social, de la 200 de lei la 2.150.000 lei.

A subliniat faptul că potrivit clauzelor contractului de asociere în participațiune reclamanta reconvențională avea o singură obligație principală (pentru o cotă de 85% din profit) și anume aceea de realizare a investițiilor. Cu privire la suma de 7.096.936, 46 lei a învederat faptul că aceasta nu constituie în mod integral sume investite de M_____ Fărm. Mai exact, finanțarea investițiilor efectuate s-a realizat prin finanțare europeană prin proiecte încheiate cu autoritățile de management începând cu anul 2007, aport propriu al pârâtei reconvenționale, dar și credite/împrumuturi contractate de asociat. Din cadrul actelor contabile puse de către M_____ F___ la dispoziția sa, rezultă că asociatul unic al reclamantei reconvențională a contractat credite bancare începând cu anul 2007, astfel ca la finele anului 2014 soldul acestora era de 5.074.712 lei.: Ori, cheltuielile cu dobânzile și spezele bancare au influențat rezultatul financiar, ea fiind nevoită a suporta cheltuielile generate de respectivele împrumuturi având în vedere clauza 7.1 din contract ce stabilește faptul că profitul va fi împărțit între Universitate în cota de 25% și asociat n cotă de 75%.

Mai mult decât atât, din analiza înscrisurilor anexate cererii reconvenționale rezulta și că o mare parte a achizițiilor efectuate în cadrul asocierii (în valoare aproximativă de 5.181.519 Lei) s-au derutat prin intermediul societății Hold Invest S.R.L. în calitate de furnizor: Animale (bovine și tineret bovin) – 2.283.071 lei; utilaje – 1.960.880 lei; silozuri și manopera montare – 206.867 lei; porumb siloz – 730.701 lei. Societatea Hold Invest este o societate avându-1 ca asociat unic pe dl. B_______ C____ și care începând cu luna februarie 2016 a preluat 85% din acțiunile pârâtei reclamante reconvențional. În: această notă arătăm și că societatea M_____ F___ S.R.L. s-a înființat la data de 14.07.2006, cu zece zile înainte de perfectarea contractului de asociere în participațiune, având un asociat unic în persoana d-ului B_______ O_______ și un capital social de 200 lei. Ulterior, capitalul social a fost majorat, iar în luna februarie a anului 2016 actul constitutiv al reclamantei reconvențional a fost actualizat modificându-se structura acționariatului, în sensul că dl. B_______ V___ B_____ deține 15% din capital, iar Hold Invest S.R.L. 85% din capital.

Astfel, în condițiile în care investițiile realizate de către M_____ F___ au fost finanțate prin intermediul proiectelor europene acordate în considerarea imobilelor puse la dispoziție de către ea, prin credite și împrumuturi a căror dobânzi și speze au fost suportate; de către asociere, precum și prin achiziții derulate prin societăți afiliate, opinează că reclamanta reconvențională nu a fost prejudiciată cu suma de 9.246.936 lei.

Raportat la îmbogățirea fără justă cauză, a arătat că în subsidiar se mai solicită prin cererea reconvențională și acordarea despăgubirilor în cuantum de 9.246.936 lei în temeiul îmbogățirii fără justă cauză, iar în ipoteza în care și această valoare adusă terenurilor, consideră că nu se poate vorbi la speță despre existența unei îmbogățiri fără justă cauză a, să.. Mai exact, întreaga argumentare în ceea ce privește îmbogățirea fără justă cauză rezidă în susținerile M_____ F___ cu privire la sporirea valorii începând cu anul 2007 prin investiții realizate, deoarece, la data preluării folosinței terenurilor acestea nu puteau fi practicate pentru agricultură.

Reclamanta reconvențională nu a furnizat nicio probă din care să reiasă faptul că starea terenurilor nu permitea practicarea agriculturii, iar în al doilea rând, după cum s-a ilustrat și în cadrul secțiunii precedente, investițiile și îmbunătățirile efectuate de către M_____ Fărm s-au realizat prin fonduri europene acordate tocmai datorită imobilelor din J___ și prin contracte de împrumut a căror dobânzi și speze au fost suportate de către asociere, deci inclusiv de către ea, acestea influențând în mod evident profitul realizat. Pe cale de consecință nu se poate vorbi nici despre o însărăcire a Modem F___.

În ceea ce privește plata sumei de minim 4.373.805 lei, contravaloarea construcțiilor: edificate de Modem F___, a arătat că suma ante menționată este solicitată raportat la valoarea totală a construcțiilor edificate pe: terenurile Stațiunii de Cercetare, învederându-se și faptul că „Euroferma 200 capete vaci lapte” are o valoare de 3.999.848 Lei. Prima fade, a învederat faptul că își menține criticile referitoare la investițiile realizate de către M_____ F___ și dezvoltate în cadrul secțiunilor precedente. Secunda fade, a subliniat că deși imobilele clădiri existente la data perfectării contractului pe terenurile Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare au fost demolate, iar ulterior s-a construit Euroferma înscrisă în contul 212 din actele contabile, pentru construcția respectivă nu a fost solicitat acordul Universității așa cum prevedeau clauzele contractului de asociere în participațiune.

Pârâtul S_____ R____ prin M_________ Finanțelor P______ a formulat cerere reconvențională (f. 30-31 vol. IV) împotriva pârâților: S.C. M_____ F___ S.R.L și U____________ de Științe A_______ și M_______ V_________ C___-N_____, prin care a solicitat să se pronunțe o sentință prin care:

1. să se constate nulitatea absolută a contractului de asociere în participațiune nr. 4773/24.07.2006 modificat prin act adițional nr. 1/2009, încheiat între pârâtele de mai sus;

2. să fie obligată pârâta S.C. M_____ F___ S.R.L să ridice construcțiile edificate pe terenurile aflate în proprietatea Statului R____ și asupra cărora există un drept de administrare, conferit în temeiul H.G. nr. 2155/30.11.2004, arătând în motivare că titularul dreptului de administrare nu are drept de dispoziție asupra bunurilor, că bunurile proprietate publică sunt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile, deci nu pot fi aduse aport la capitalul unei societăți comerciale. Ca o consecință a anulării contractului, pârâta trebuie să ridice construcțiile edificate pe terenul proprietate publică, întrucât nu poate invoca buna credință.

Pârâtul S_____ R____ prin M_________ Finanțelor P______ a formu lat întâmpinare și cerere de chemare în garanție (f. 32-34 vol. IV) , în temeiul disp. art. 72, 205 C .pr. civ.

I. Pe calea întâmpinării a solicitat respingerea cererii reconvenționale.

1. Pe cale de excepție, a invocat inadmisibilitatea acțiunii reconvenționale, pentru următoarele motive:

Pe de o parte, răspunderea civilă delictuală reglementată de art.998-999 Cod civil 1864, indicat ca și temei de drept, este o răspundere directă pentru fapta proprie. Această formă de răspundere este o sancțiune de drept civil, ce are la bază un raport juridic obligațional, ce izvorăște dintr-o faptă ilicită cauzatoare de prejudicii, raport juridic în care autorul faptei ilicite sau altă persoană chemată să răspundă, are obligația de a repara prejudiciul.

Potrivit Codului civil S_____ nu răspunde decât în mod subsidiar pentru obligațiile organelor, autorităților și instituțiilor p______ care sunt persoane juridice.

Câtă vreme există un drept de administrare asupra imobilelor proprietatea Statului, răspunderea pentru actele sau faptele titularului dreptului de administrare aparține administratorului, fiind o răspundere proprie a acestuia.

Reclamanta reconvențională nu produce nicio dovadă în sensul existenței unei fapte ilicite a Statului R____ prin M_________ Finanțelor P______. Codul civil consacră regulă potrivit căreia obligația de reparare a prejudiciului cauzat altuia revine nemijlocit autorului faptei ilicite și prejudiciabile, așa încât, raportat la starea de fapt din speța dedusă judecății, rezultă că S_____ R____ nu a comis nicio acțiune ilicită și nu a produs niciun prejudiciu. I

Pe de altă parte, reclamanta reconvențională solicită obligarea Statului R____ pe temeiul răspunderii civile delictuale, care, de fapt, ar rezulta dintr-o răspundere contractuală, ca o consecință a nerespectării contractului de asociere în participațiune. Ori, cele două forme ale răspunderii civile, contractuală și delictuală, se exclud reciproc, neputând deriva una din alta. Nefiind îndeplinite condițiile faptei ilicite și a culpei Statului R____, în mod evident, nu se poate susține existența unui prejudiciu produs de S_____ Români condițiile necesare atragerii răspunderii civile delictuale trebuie îndeplinite cumulativ.

Consecutiv celor de mai sus, a arătat că nu se poate reține nici teoria solidarității, răspunderea Statului fiind așa cum am arătat mai sus, subsidiară.

2. Cu privire la contractul de asociere în participațiune, a arătat că, deopotrivă USAMV și SOC M_____ F___ SRL au convenit la asumarea unor clauze ce suscită interpretări și dispute din partea părților împrocesuate.

În privința dreptului de proprietate asupra construcțiilor ce vor fi edificate pe terenurile USAMV și a investițiilor făcute în aceste construcții, a arătat că se stipulează la art. 3.2. Alin.3 din contract, că acesta aparține SOC M_____ F___ SRL. Așa fiind, nu este întemeiată susținerea reclamantei M_____ F___ că, potrivit art. 494 C .civ 1864 nu a devenit încă proprietară sau că devenind proprietară asupra construcțiilor, nu este și beneficiara: unui drept de superficie. Teoretic, atunci când o construcție, plantație sau lucrare se realizează de o persoană pe terenul altuia pe baza unei convenții încheiate cu proprietarul terenului, constructorul devine proprietarul acesteia și titularul dreptului de superficie, art. 494 C .civ nefiind aplicabil. Astfel, susținerea USAMV că a constituit un drept de superficie pe un teren proprietate publică pe care nu se puteau constitui dezmembrăminte, este corectă, impunându-se constatarea nulității absolute a contractului.

În privința calității de constructor de bună credință, invocată de M_____ F___ că pentru accesiunea imobiliară sau îmbogățirea fără justă cauză, a arătat că, prin constructor de bună-credință se înțelege acea persoană care ridică o construcție, face o plantație sau altă lucrare pe un teren, având convingerea fermă, dar eronată, că acel teren se află în proprietate să. De regulă, bună credință rezultă din existența unui titlu asupra terenului, titlu ale cărui vicii nu sunt cunoscute de către dobânditor. Ori, M_____ F___ nu a avut la momentul încheierii contractului de asociere în participațiune convingerea fermă, dar eronată, că este proprietarul terenului sau că va fi la un moment dat în viitor.

Mai mult, reclamanta reconvențională nu a încheiat un act juridic cu proprietarul terenului, astfel încât nu poate invoca buna-credință. Nu poate invoca bună credință nici din perspectiva faptului că a cunoscut situația juridică a terenurilor și construcțiilor care au făcut obiectul asocierii în participațiune, încă de la momentul încheierii acestuia și chiar anterior, de vreme ce a urmărit încheierea lui. De asemenea, pentru construcțiile edificate nu a avut acordul proprietarului terenului, astfel că teza bunei credințe este exclusă.

Potrivit art.8.2. Din Contract: „La înceta rea contractului, în situația în care USAMV nu dorește să cumpere investițiile făcute de asociat sau nu se realizează o altă formă de înțelegere între părți, acestea se obligă să revină la situația inițială.” Prin urmare, M_____ F___ SRL și-a asumat la momentul încheierii contractului și riscul revenirii la situația anterioară încheierii acestuia.

II. Prin cererea de chemare în garanție înțelege să cheme în garanție: 1. M_________ EDUCAȚIEI NAȚIONALE; 2. U____________ DE ȘTIINȚE A_______ ȘI M_______ V_________ C___-N_____ , pentru ca, în ipoteza în care va fi obligat S_____ R____ la plata unor sume de bani, să fie obligați chemații în garanție la plata sumelor către S_____ R____. A arătat că și-a motivat această cerere pe considerentul că M_________ Economiei și USAMV sunt instituții p______ aflate în relații de subordonare. Prin Hotărârea de Guvern nr. 2155/30.11.2004 imobilele menționate în anexa 2 au fost date în administrarea MEC pentru USAMV, astfel că M_________ avea obligația de a supraveghea activitatea USAMV. Mai mult, prin adresa nr. xxxxx/11.07.2006, MEC a dat aviz favorabil USAMV pentru încheierea contractului de asociere în participațiune încheiat ulterior cu reclamanta reconvențională M_____ F___.

III. În privința cheltuielilor de judecată solicitate în cauza pendinte, a solicitat respingerea acestui capăt de cerere, S_____ R____ nefiind în culpă procesuală.

În drept, a invocat, art. 72, art. 205 C .pr. civ.

Pârâta M_____ F___ SRL a formulat întâmpinare fata de cererea reconvențională formulată de S_____ R____ prin M_________ Finanțelor P______ (f. 56-62 vol. IV) , in care a solicitat să se dispună respingerea cererii reconventionale pentru următoarele motive:

I. Excepții procesuale: excepția lipsei calității de reprezentant și nulitatea cererii reconvenționale:

1.1. A arătat că cererea reconvențională formulată este redactata și semnată de către Administrația Județeană a Finanțelor P______ C___, prin șeful Administrației, și prin Serviciul Juridic al AJFP C___. AJFP C___ și Serviciul Juridic au redactat cererea reconvențională în calitate de reprezentanți convenționali ai Statului R____.

Întrucât S_____ R____ este parte în litigiul având ca obiect îmbogățirea fără justa cauza (capătul de cerere nr. 4 și 5 din cererea reconv.), acesta era dator să formuleze orice cerere în justiție, personal sau prin reprezentant. Ori AJFP C___ și Serviciul Juridic din cadrul AJFP C___ nu pot avea calitatea de reprezentanți convenționali ai Statului R____.

Potrivit art. 84 alin. (1) C. proc. Civ., persoanele juridice po t fi reprezentate convențional în fata instanțelor de judecata numai prin consilier juridic sau avocat, în condițiile legii, în același sens a statuat și ICCJ, prin Decizia nr. 9/2016 pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Deci, o persoană juridică – inclusiv de drept public – poate fi reprezentanta într-un litigiu doar prin consilier juridic sau avocat. În cazul de fată, reprezentarea asigurată de AJFP C___ nu este una legală, din următoarele considerente:

I) Mandatul nu provine de la o persoană cu atribuții de reprezentare a Ministerului Finanțelor P______. Persoana care reprezintă M_________ Finanțelor este tocmai Ministrul Finanțelor. Ori, mandatul nr. xxxxx/29.08.2017 prin care AJFP C___ este împuternicită, nu este semnat de Ministrul Finanțelor P______, ci de către Directorul Direcției Juridice al MFP, dnul. C______ B____, care nu poate reprezenta M_________ Într-un asemenea raport juridic; ÎI

II) Mandatul este acordat pentru reprezentare structurii cu atribuții juridice, Ori, potrivit art. 84 alin. (1) C. proc. Civ., mandatul poate fi acordat strict unui avocat sau consilier juridic. Noțiunea de structura cu atribuții juridice -pe lângă faptul că nu exista ca și instituție, nu se identifică cu noțiunea de consilier juridic.

III Potrivit art. 1 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, consilierul juridic poate asigura reprezentarea autorității p______ centrale și locale (…) ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum și ale persoanelor juridice de drept privat, în slujba cărora se afla. Deci, mandatul trebuie acordat unui consilier juridic aflat „în slujba” persoanei juridice de drept public, sau a autorității p______, deci a Statului R____ sau a Ministerului Finanțelor P______. Ori consilierul juridic semnatar al Cererii reconvenționale, d-na. M______ C___ este angajată a AJFP C___, și nu a persoanei reprezentate (S_____ R____ prin MFP). Conchizând, înțelege să invoce excepția lipsei calității de reprezentant a semnatarilor cererii reconvenționale, cu consecința anularii acestui act de procedura.

1.2. Excepția de necompetenta materială a Tribunalului C___, secția civilă:

Potrivit Legii contenciosului administrativ, contractele care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publica sunt asimilate actelor administrative (art. 2 alin. 1 lit. c teza finală din Legea 554/2004). Soluționarea unei acțiuni în anularea unui act administrativ, incluzând aici și contractele administrative asimilate, cade în competența exclusivă a instanței de contencios administrativ.

În acest sens sunt prevederile art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) lit. f), și art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004. Competența instanței de contencios administrativ este o competentă de ordine publica. Instanța competenta material pentru soluționarea prezentului litigiu, inclusiv a cererii reconvenționale formulate, este Tribunalul C___ – secția de contencios administrativ și fiscal. Astfel, Contractul de asociere este încheiat cu USAMV C___-N_____, aceasta fiind o autoritate publica locală. În considerarea celor de mai sus, a solicitat declinarea către Tribunalul C___ secția de contencios administrativ și fiscal.

1.3. Excepția neîndeplinirii procedurii prealabile și respingerea cererii reconvenționale formulate de Statutul R____, prin M_________ Finanțelor P______, ca inadmisibila. A arătat că contractul de asociere încheiat ____________________ F___ este supus, sub aspect formal și procedural Legii nr. 554/2004. Concluzia se impune dat fiind că, potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea 554/2004, este asimilat actului administrativ orice contract care are ca obiect punerea În valoare a bunurilor proprietate publica. Aplicându-se Legea 554/2004, prealabil introducerii acțiunii este obligatorie parcurgerea procedurii prealabile. Procedura prealabilă nu a fost îndeplinita în cauză, astfel cum am detaliat deja în cuprinsul întâmpinării depuse fata de cererea introductivă a USAMV. În aceste condiții, au fost încălcate prevederile art. 7 din Legea 554/2004

Mai mult, a arătat că potrivit art. 7 alin. (6) lit. a) din Legea 554/2004, procedura prealabilă trebuie parcursa în termen de 6 luni de la data încheierii contractului, în cazul litigiilor legate de încheierea lui. Orice procedură prealabilă legată de încheierea contractului (inclusiv privitoare la anularea acestuia) trebuia formulata în 6 luni de la încheierea acestui contract, ceea ce firește, nu este cazul, dat fiind ca asocierea datează din 2006.

În considerarea celor de mai sus, a solicitat admiterea prezentei excepții și să se respingă cererea reconvențională drept inadmisibila.

1.4. Excepția inadmisibilității cererii reconvenționale:

A arătat că potrivit art. 209 alin. (2) C.pr. civ: în cazul în care pretențiile formulate prin cerere reconvențională privesc și alte persoane decât reclamantul, acestea vor putea fi chemate în judecata că pârâți. Mai departe, potrivit art, 209 alin. (5) C.pr.civ.: Cererea reconvențională se comunica reclamantului șl, după caz, persoanelor prevăzute la alin. (2) pentru o formulă întâmpinare. Dispozițiile art. 201 se aplică în mod corespunzător.

Prin aceste prevederi legiuitorul a redus posibilitățile procesuale ale persoanelor atrase în proces în temeiul art. 209 alin. 2 C .pr. civ., în relație cu paratul inițial, doar la depunerea întâmpinării. Același punct de vedere a fost evidențiat și în doctrina.3 De altfel, dacă am considera admisibila cererea reconvențională a Statului R____, am ajunge în situația unei cereri reconvenționale formulate împotriva unei reconvenționale, ceea ce este din nou inadmisibil. S_____ R____ este chemat în judecata ca parat în baza unei cereri reconvenționale a paratului inițial, și nu poate formula, la rândul său o alta cerere reconvențională.

1.5. Excepția lipsei de interes a cererii reconvenționale:

Cererea formulată de S_____ R____ este, de asemenea, lipsită de interes. În acest sens, S_____ R____ a fost chemat în judecata printr-o cerere reconvențională care, prin ipoteza, se va admite doar dacă s-ar admite și acțiunea principală de anulare. În acest caz însă, cererea reconvențională a Statului R____ este lipsită de interes pentru ca, admițându-se ex absurdo acțiunea în anulare formulată de USAMV, nu mai exista niciun interes actual pentru ca S_____ R____ să solicite anularea aceluiași act.

În situația în care însă acțiunea principală a USAMV se respinge, și cererea reconvențională formulată împotriva Statului R____ se va respinge, pentru ca cererea reconvențională depinde în mod direct de acțiunea în anulare. Ori, dacă se respinge cererea reconvențională formulată împotriva Statului R____, acesta nu mai are niciun interes în a formula, la rândul său, o alta cerere reconvențională.

1.6. Excepția prescripției dreptului material la acțiune:

În prezenta cauza suntem în situația în care Statutul R____ introduce acțiunea în anulare a unui act administrativ asimilat împotriva particularului. Statutul R____ nu se identifică cu autoritatea emitentă a actului – USAMV, mai mult, acesta nu a fost parte în Contract.

În aceste condiții, făcând abstracție de prevederea specială care se aplica acțiunilor introduse de autorul actului administrativ (inclusiv asimilat), prescripția operează în speța prin aplicarea prevederilor generale de la art. 11 din Legea contenciosului.

Prevederile art. 7 alin. (6) și art. 11 alin. (1) conturează următoarele termene de respectat:

I) art. 7 alin. (6) lit. a) și d) impune parcurgerea procedurii prealabile în termen de 6 luni de la data apariției cauzei de nulitate. Art. 7 alin. (6) lit, a) stabilește că punct de plecare al unei eventuale acțiuni în anulare data încheierii contractului, în litigiile legate de încheierea lui, iar art. 7 alin. (6) lit. d) vorbește de data apariției oricărei alte cauze care atrage stingerea obligațiilor contractuale, în cazul litigiilor legate de încetarea contractului.

Indiferent la care din cele două articole se vor include acțiunea în anularea contractului, concluzia este aceeași și anume: termenul de 6 luni pentru parcurgerea procedurii prealabile curge de la data încheierii contractului, pentru ca la această dată a apărut pretinsa cauza de nulitate.

II) art. 11 alin. (1) lit. a), respectiv e) din Legea nr. 554/2004 stabilește obligativitatea introducerii acțiunii în anulare în termen de 6 luni de la data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă, respectiv de la data încheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, în cazul contractelor administrative. În ambele ipoteze, acțiunea în anulare trebuie introdusă în termen de 6 luni de la finalizarea procedurii prealabile. Cumulând cele două prevederi, chiar dacă, spre exemplu, am considera că procedura prealabilă nu este obligatorie sau că ar fi fost ad absurdum parcursa, rămân în vigoare termenele prevăzute de Legea 554/2004, din a căror aplicare rezulta că acțiunea În anularea unui contract poate fi introdusă în termen de un an de la încheierea acelui contract.

În concluzie, aplicând termenele generale de prescripție, cererea în anulare formulată de Statutul R____ prin intermediul cererii reconvenționale, este formulata cu încălcarea termenului de prescripție reglementat prin Legea 554/2004.

2. Pe fond, a arătat că cererea reconvențională formulată de S_____ R____ este nefondată.

2.1. A arătat că prin contractul de asociere nu s-au realizat acte de dispoziție juridică asupra bunurilor imobile aflate în proprietatea publică. Actul de dispoziție juridică este acel act care presupune înstrăinarea bunului, trecerea bunului într-un alt patrimoniu, sau dezmembrarea bunului în favoarea unui alt patrimoniul. Din lectură tuturor clauzelor contractuale, rezulta că asupra imobilelor aflate în administrarea Universității, ar urma se fie întreprinse următoarele acte: modernizarea și exploatarea în comun a imobilelor (art. 3.1. Din Contract), realizarea unei ferme cu 200 capete bovine {art. 3.2 Contract); M_____ Fărm SRL ar urma sa albă un drept de folosința asupra imobilelor, potrivit art. 6.1. Lit. c) din Contract, însă, coroborat cu art. 3.1. Din Contract, rezulta că acest drept de folosința se exercita în comun cu USAMV C___-N_____ ; – U____________ își rezerva o suprafața de teren agricol (20 – 50 ha ) pentru nevoi proprii (câmpuri experimentale, furaje, clinici veterinare etc.) – art. 9.4. Părag. 1 din Contract; U____________ își înființează o biobază (20 – 30 capete animale/specie) pentru instruirea practica a studenților art. 9.4. Părag. 2 din Contract; U____________ reamenajează sediul actual al stațiunii în cămin studențesc, cu finanțarea M_____ F___ SRL – art. 9.4. Parag. 3 Contract; U____________ reamenajează castelul în centru de instruire a studenților, cu finanțarea M_____ Fărm SRL – art. 9.4. Parag. 4 Contract.

Prevederile citate mai sus indica toate actele ce urmau să fie întreprinse asupra imobilelor, în temeiul contractului de asociere. Niciunul din aceste acte nu poate fi considerat ca fiind un act de dispoziție. Pe de o parte, modernizarea imobilelor este un act de conservare sau administrare, pentru că nu schimba regimul juridic al imobilului, și nu înstrăinează/dezmembrează imobilul. Pe de altă parte, a subliniat aici ca prin contract nu se transmite ei o folosința exclusivă a imobilelor. Cu alte cuvinte, nu se stipulează o înstrăinare a folosinței pe o perioadă îndelungata, astfel încât USAMV C___-N_____ să fie lipsită de folosința bunurilor. Dimpotrivă, prin contract se agreează exploatarea în comun a imobilelor.

Mai departe, a arătat că există mult mai multe clauze care prevăd o ________ prerogative exclusive ale USAMV: folosința exclusivă a unei suprafețe de 20 – 50 ha , înființarea unei biobaze, a unui cămin studențesc, și a unui centru de instruire a studenților. Deci, USAMV păstrează folosința acestor Imobile, Într-un anumit procent chiar folosința exclusivă.La fel de relevant, art. 9.5. Din Contract prevede faptul că orice investiții, altele decât cele stipulate în prezentul Contract, se vor face numai cu consultarea prealabilă a universității. Această clauză previne orice posibilitate de a realiza eventuale acte de dispoziție asupra bunurilor.2.2. Chiar dacă s-ar aprecia, ex absurdo, ca prin contract s-au realizat acte de dispoziție juridică, USAMV C___-N_____, în calitate de titular al dreptului de administrare, poate dispune de bunurile aflate în administrare.

Chiar în situația în care instanța ar califica obiectul contractului drept un act de dispoziție, conform art. 12 alin. (3) din Legea 213/1998, „Titularul dreptului de administrare poate să posede, să folosească bunul $1 să dispună de acesta, în condițiile actului prin care I-a fost dat bunul în administrare”. Cu alte cuvinte, USAMV are, în baza dreptului de administrare, aceleași prerogative precum cele deținute de proprietarul bunului – inclusiv prerogativa încheierii unui act de dispoziție. Singura limita a actelor de dispoziție realizate de titularul dreptului de administrare este ca acestea să fie realizate în condițiile actului prin care “i-a fost dat bunul în administrare. Este deci important a nu se depăși limitele dreptului de administrare.

Ori, prin art. 7 din HG 2155/2004, act normativ prin care USAMV C___-N_____ a preluat în administrare imobilele de la fostul administrator (Academia de Științe A_______ și Silvice G_______ I______-Sisesti), se stipulează următoarele: Instituțiile de învățământ superior de stat preiau toate drepturile și obligațiile unităților de cercetare-dezvoltare (…) “.

Pe scurt, a arătat că USAMV a preluat un drept de administrare asupra acestor imobile, ale cărui limite erau aceleași cu cele pe care le avusese administratorul anterior,

Ori, limitele dreptului de administrare deținut anterior de Academia G_______ I______-Sisesti sunt cele statuate prin Legea nr. 290/2002, privind organizarea și funcționarea acestei instituții. Prin Capitolul III din Lege se reglementează Finanțarea unităților și a activității de cercetare-dezvoltare, sens în care art. 14 lit. j) stipulează următoarele: Finanțarea activităților din instituțiile p______ de cercetare-dezvoltare din domeniul agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, aflate în coordonarea sau în subordonarea Academiei de Științe A_______ și Silvice G_______ I______ – Sisești, se realizează din venituri provenite, după caz, din: (…) j) contracte de parteneriat public-privat, precum și din diferite forme de participare directă a capitalului privat la activitatea de cercetare-dezvoltare

Deci, potrivit textelor legale, Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare J___, pentru obținerea de venituri, se putea finanța prin încheierea unor contracte de parteneriat public privat, precum și prin diferite forme de participare directă a capitalului privat la activitățile de cercetare-dezvoltare. Având în vedere că întreaga activitate a Stațiunii este legată strict de imobilele din J___, este evident că prin aplicarea art. 14 lit. j) din Legea 290/2002, se pot încheia parteneriate și alte forme de participare a capitalului privat având ca obiect aceste imobile.

Ori, dacă un asemenea drept, de a încheia asocieri cu societăți de capital privat exista în privința dreptului de administrare al Academiei G_______ I______-Sisesti, acest drept s-a transmis și către USAMV C___-N_____. În virtutea art. 7 din HG 2155/2004.

2.3. Dreptul de proprietate publica nu este încălcat, respectiv dezmembrat prin realizarea Investițiilor și prin încheierea Contractului de asociere; Prin acest motiv de nulitate, Statutul R____ invoca încălcarea inalienabilității proprietății p______ prin instituirea unei veritabile superficii asupra terenurilor aflate în administrarea Universității.

(I) Clauzele din Contractul de asociere nu instituie un drept de superficie prezenta, care să încalce inalienabilitatea proprietății p______.

Pentru a determina scopul urmărit de părți prin art. 3 și art. 6.1. Din contract, se impune să se facă aplicarea regulilor generale de interpretare a convențiilor, prevăzute în Vechiul Cod civil. A arătat că va avea în vedere în primul rând art. 977 Cod civil – interpretarea contractelor se face după intenția comună a parților, iar nu duna sensul literal al termenilor. Construcțiile edificate de subscrisa nu se afla (încă) în proprietatea Statului R____, și nici în administrarea USAMV. Secunda facie, parata reclamanta nu propune nicio probă pentru acest petit, ci se prevalează doar de înscrisurile de la dosar, Or, înscrisurile de la dosar nu pot lămuri chestiuni precum bună credința, identificarea construcțiilor edificate de subscrisa, etc. Din acest motiv, acțiunea formulată este în întregime neprobată, și trebuie respinsă ca fiind nefondată.

În fine S_____ R____ nu a indicat niciun temei de drept pentru solicitarea adresată. Mai precis, nu ni se precizează care este temeiul de drept în baza căruia se solicita ridicarea construcțiilor.

În privința susținerilor pe fondul cererii, precizează că paratul confunda cazurile în care se poate dispune ridicarea construcțiilor. Subscrisa am invocat unui dintre cazurile de accesiune prevăzute de art. 494 Cod civil, și anume situația în care o persoane construiește, de bună credința, în baza unui titlu, pe terenul altei persoane. În acest caz de accesiune, reglementat prin art. 494 Cod civil, cel care construiește știe că nu este proprietar asupra terenului, dar construiește în temeiul unui act juridic încheiat cu proprietarul sau administratorul terenului. Prin urmare, nu este necesar ca persoana care construiește să creadă că este proprietar asupra terenului, ci este suficient ca această persoană să aibă un temei (act juridic etc.) pe baza căruia să considere că are dreptul de a construi și de a folosi construcțiile.

În cazul de fată, nu s-a considerat niciodată a fi proprietarul terenurilor, acestea fiind în proprietate publică, ci a considerat, cu bună-credință, ca în baza contractului de asociere în participațiune, are dreptul și chiar obligația de a edifica mai multe construcții. Deși S_____ R____ susține că a construit fără a avea acordul Statului R____ sau al USAMV, acest acord exista și este exprimat prin art. 3,2 din Contractul de asociere. În fine, acordul Statutului R____ nu este necesar în situații precum cea din acest dosar, mai ales în condițiile în care art. 166 alin. (6) din Legea învățământului permite în mod expres Universității să închirieze bunurile aflate în administrarea să. D____ urmare, neobținerea acordului Statutului R____, nu ne transforma în constructori de rea credința cât timp acest acord nu este cerut de lege.

M_________ Educației Naționale (fost M_________ Educației Naționale și Cercetării Științifice) a formulat cerere reconvențională împotriva pârâților: S.C. M_____ F___ S.R.L și U____________ de Științe A_______ și M_______ V_________ C___-N_____ (f. 71-77 vol. IV) , prin care a solicitat să se pronunțe o sentință prin care:

1. să se constate nulitatea absolută a contractului de asociere în participațiune nr. 4773/24.07.2006 modificat prin act adițional nr. 1/2009, încheiat între pârâtele de mai sus;

2. să fie obligată pârâta S.C. M_____ F___ S.R.L să ridice construcțiile edificate pe terenurile aflate în proprietatea Statului R____ și asupra cărora există un drept de administrare, conferit în temeiul H.G. nr. 2155/30.11.2004.

În fapt, a arătat că având în vedere situația de fapt prezentată de către USAMV în cererea introductivă de instanță, apreciază că perfectarea contractului de asociere în participațiune s-a realizat cu încălcarea prerogativelor conferite dreptului de administrare.

În ceea ce privește regimul juridic al bunurilor ce au fost aduse ca aport în contractul de asociere în participațiune de către USAMV C___-N_____, a învederat instanței că, potrivit art. 5 din H.G. nr. 2155/2004, acestea sunt bunuri aflate în proprietate publică a statului.

Prin H. G. nr. 2155/2004 s-a aprobat preluarea prin absorbție a Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști J___, cu sediul în localitatea J___, județul C___, unitate de cercetare-dezvoltare aflată în subordinea Academiei de Științe A_______ și Silvice “G_______ I______-Șișești”, cu suprafața totală de 1.390,24 ha , de către U____________ de Științe A_______ și M_______ V_________ C___-N_____, cu sediul în municipiul C___-N_____, ___________________, județul C___, instituție aflată în subordinea Ministerului Educației și Cercetării.

Astfel, deși la art. 5 din H.G. 2155/2004 se prevede că terenurile construcțiile, aferente, proprietate publică a statului, se transferă din administrarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Agenția Domeniilor Statului, în administrarea Ministerului Educației și Cercetării, la art. 7 s-a stipulat că “instituțiile de învățământ superior de stat preiau toate drepturile și obligațiile unităților de cercetare-dezvoltare” iar la art. 8 că “Bunurile imobile și mobile ale unităților de cercetare-dezvoltare se preiau de către fiecare instituție de învățământ superior de stat nominalizată în anexele nr. 1-4, pe bază de protocol de predare-preluare încheiat, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezenței hotărâri, conform bilanțului contabil încheiat la data de 30 iunie 2004”.

Conținutul dreptului de administrare este asemănător cu cel al dreptului de proprietate publică pe baza căruia s-a format, dar nu este identic cu acesta. Cu toate acestea, dreptul de administrare nu este susceptibil de dezmembrare, dezmembrămintele dreptului de proprietate nefiind compatibile cu dreptul de proprietate publică pe care se întemeiază.

Art. 867 Cod civil prevede că (1) Dreptul de administrare se constituie prin hotărâre a Guvernului, a consiliului județean sau, după caz, a consiliului local. (2) Autoritățile prevăzute la alin. (1) controlează modul de exercitare a dreptului de administrare”.

La art. 868 legiuitorul prevede exercitarea dreptului de administrare și dispune că ” (l) Dreptul de administrare aparține regiilor autonome sau, după caz, autorităților administrației p______ centrale sau locale și altor instituții p______ de interes național, județean ori local.

(2) Titularul dreptului de administrare poate folosi și dispune de bunul dat în administrare în condițiile stabilite de lege și, dacă este cazul, de actul de constituire.”

Legea nr. 213/1998 la art. 12 alin. (3) dispune: “Titularul dreptului de administrare poate să posede, să folosească bunul și să dispună de acesta, în condițiile actului prin care i-a fost dat bunul în administrare”.

În ceea ce privește dreptul de administrare, regulă generală, potrivit dispozițiilor legale este ca titularul dreptului de administrare are folosința și dispoziția bunului asupra căruia poartă acest drept și, totodată, acesta se bucură, în mod firesc, și de prerogativa posesiei. Folosința este cel mai complex și important atribut al dreptului de administrare, deoarece conferă titularului aptitudinea de a utiliza bunul, dar și pe cea de a-i culege fructele, atât pe cele naturale sau industriale, cât și pe cele civile. Ținând cont de prevederile art. 8 din H.G. nr. 2155/2004 a învederat faptul că bunurile au fost date în folosința USAMV C___-N_____, acestuia conferindu-i-se doar o prerogativă a dreptului de administrare.

Față de cele expuse, a învederat că încheierea contractului de asociere în participațiune s-a realizat cu încălcarea prevederilor Legii nr. 213/1998 și ale Legii învățământului nr. 84/1995 în vigoare la acea dată. În acest sens s-a pronunțat și înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 2388/2005, în care reține următoarele:

“Potrivit art. 136 alin. (4) din Constituția României, bunurile proprietate publică pot fi concesionate ori închiriate în condițiile legii organice. Corespunzător dispoziției menționate din legea fundamentală, prin art. 166 alin. (6) din Legea nr. 84/1995, republicată, în vigoare la data încheierii contractului de asociere în participațiune, cu referire la bunuri disponibile temporar aflate în administrarea instituțiilor de învățământ superior, acestea pot fi închiriate pe bază de contract încheiat în conformitate cu prevederile legale.

Art. 166 alin. (6) “închirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor disponibile temporar, aflate în patrimoniul instituțiilor de învățământ superior de stat sau în administrarea acestora, se poate face pe bază de contract, încheiat în conformitate cu prevederile legale, cu revizuire anuală. Bunurile, inclusiv terenurile aflate în administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, disponibile temporar, pot fi închiriate pe bază de contract, încheiat în conformitate cu prevederile legale, cu revizuirea anuală a acestuia, numai în conformitate cu metodologia stabilită de M_________ Educației și Cercetării. Închirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor, în condițiile prevăzute Legea 84/1995, republicată la alineatele precedente se face cu prioritate pentru activități de învățământ.

Aceleași dispoziții de principiu, cu referire la bunurile proprietate publică a statului, se regăsesc în art. 12, 14 și 15 din Legea nr. 213/1998, în vigoare la data încheierii contractului de asociere în participațiune ce face obiectul acțiunii în constatarea nulității absolute”.

În ceea ce privește susținerea Ministerului Finanțelor P______ cu privire la adresa cu nr. xxxxx/11.07.2006, rugăm onorată instanță să rețină că M_________ Educației Naționale nu a avizat favorabil încheierea contractului de asociere în participațiune între cele două părți. M_________ Educației Naționale a transmis USAMV C___- N_____ că încheierea unui contract de asociere în participațiune se poate realiza cu respectarea legislației în vigoare și cu condiția de a nu schimba destinația bazei materiale.

De asemenea, a arătat că prin aceeași adresă i se comunică USMAV C___-N_____ faptul că în baza principiului autonomiei universitare, ” negocierea și stabilirea clauzelor contractuale sunt atribuții ale Universității, căreia îi revine întreaga răspundere în acest sens.”

Potrivit art. 89 alin. (1) din Legea nr. 84/1995, republicată, în forma în vigoare la data perfectării contractului de asociere în participațiune “Autonomia universitară constă în dreptul comunității universitare de a se conduce, de a-și exercita libertățile academice fără nici un fel de ingerințe ideologice, politice sau religioase, de a-și asuma un ansamblu de competențe și obligații în concordanță cu opțiunile și orientările strategice naționale ale dezvoltării învățământului superior, stabilite prin lege “.

Mai mult decât atât, a reținut că, una dintre formele prin care se realizează autonomia universitară este prevăzută la art. 92 alin. (3) lit. g) din Legea nr. 84/1995 care dispune că “Autonomia universitară se realizează, în principal, prin stabilirea necesității financiare și materiale; folosirea fondurilor și gestionarea lor, cu respectarea prevederilor legale; găsirea și stabilirea surselor suplimentare de venituri; organizarea și controlul serviciilor economico-gospodărești”.

Mai mult decât atât, a arătat că potrivit art. 213 alin. (6) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, “Rectorul reprezintă legal u____________ în relațiile cu terții și realizează conducerea executivă a universității. Rectorul este ordonatorul de credite al universității.

Având în vedere cele menționate, a solicitat să se rețină faptul că adresa cu nr. xxxxx/11.07.2006 nu reprezintă un aviz favorabil acordat de către M_________ Educației Naționale pentru încheierea contractului de asociere în participațiune între cele două părți prin care USAMV aduce ca aport bunurile proprietate publică a statului prevăzute în anexa nr. 2 la H , G. nr. 2155/2004. Chiar dacă M_________ Educației Naționale conform H. G. nr. 2155/2004 este titularul dreptului de administrare al bunurilor ce formează obiectul contractului de asociere în participațiune, nici măcar acesta în calitate de administrator al bunurilor nu avea dreptul de a încheia un astfel de contract prin care se instituia un drept de superficie asupra unui teren proprietate a statului, cu atât mai puțin USAMV C___-N_____, căreia i-a fost conferita doar atributul folosinței, nu avea dreptul de a încheia un astfel de contract de asociere în participațiune prin care au fost aduse ca aport bunuri proprietate publică a statului.

Având în vedere cele menționate, legislația aplicabilă în domeniu, apreciază că prin contractul de asociere în participațiune încheiat între părți nu se poate constitui un mijloc de dobândire a unui drept de proprietate privată asupra unor construcții edificate în cadrul asocierii pe terenul proprietate publică a statului de către S.C. M_____ F___ S.R.L. și nici nu îi poate constitui societății un drept de folosință asupra terenurilor proprietate publică a statului.

Prin urmare, bunurile proprietate publică a statului, aflate în folosința reclamantei USAMV C___-N_____, nu puteau face obiectul altui contract, decât cel de închiriere încheiat în condițiile legii. Cum acestea au făcut obiectul unui contract de asociere în participațiune, neprevăzut de textele legale menționate, rugăm onorată instanță să admită cererea de constatare a nulității absolute a acestui contract.

II. Ca urmare a constatării nulității absolute a contractului de asociere în participațiune încheiat între cele două părți, fără acordul Ministerului Educației Naționale care este titularul dreptului de administrare, solicităm, totodată, să obligați pârâta S.C. M_____ Fărm S.R.L să ridice construcțiile edificate pe terenurile aflate în proprietatea publică a statului.

Ținând cont de faptul că dreptul de administrare nu este susceptibil de dezmembrare, dezmembrământ dreptului de proprietate nefiind compatibile cu dreptul de proprietate publică pe care se întemeiază , și având în vedere faptul că edificarea construcțiilor s-a realizat fără a exista nici acordul proprietarului și nici al titularului dreptului de administrare, apreciem că se impune ridicarea acestora pe cheltuială proprie a constructorului.

Potrivit art. 586 Cod civil ” (l) Autorul lucrării este de bună-credință dacă se întemeiază fie pe cuprinsul cărții funciare în care, la data realizării lucrării, era înscris ca proprietar al imobilului, fie pe un mod de dobândire nesupus înscrierii în cartea funciară, dacă, în ambele cazuri, nu rezultă din cartea funciară și nu a cunoscut pe nicio altă cale viciul titlului său. (2) Cu toate acestea, nu poate invoca buna-credință cel care construiește în lipsă sau cu nerespectarea autorizațiilor cerute de lege”

Față de prevederile art. 586, nu se poate reține buna-credință a pârâtului M_____ F___ SRL, care a cunoscut regimul juridic al bunurilor ce făceau obiectul contractului de asociere în participațiune.

După cum se poate observa, la art. 3.1 din contractual de asociere în participațiune se stipulează că “obiectul contractului îl constituie modernizarea și exploatarea în comun a imobilelor construcții și terenuri identificate în anexa 2 la H.G. nr. 2155/2004, fără schimbarea destinației acestora”.

Astfel, așa cum am arătat în cuprinsul H.G. nr. 2155/2004 s-a conferit Ministerului Educației Naționale un drept de administrare, iar USAMV C___-N_____ i-a fost conferită prerogativa folosinței acelor bunuri.

Pârâta M_____ F___ SRL a formulat întâmpinare fata de cererea reconvențională formulată de M_________ Educației Naționale (f. 109-117 vol. IV), prin care a solicitat a se dispune respingerea cererii reconvenționale formulate de către M_________ Educației Naționale, prin admiterea excepțiilor invocate, sau ca nefondată, precum și cheltuieli de judecată, pentru următoarele motive:

I. Excepții procesuale:

1.1. Excepția lipsei de interes:  reamintește faptul că, la data de 20.09.2017, Statutul R____, prin M_________ Finanțelor P______, a formulat o cerere de chemare în garanție împotriva Ministerului Educației Naționale și împotriva USAMV. Cererea de chemare în garanție a fost formulată pentru situația în care Instanța ar admite atât cererea introductivă a reclamantului inițial cât și cererea reconvențională formulată de societate, deci, cererea de chemare în garanție a fost formulată pentru situația în care instanța ar dispune: (I) Constatarea nulității contractului de asociere în participațiune încheiat _____________________ Fărm SRL; (II) Obligarea să la ridicarea construcțiilor edificate pe terenurile aflate în proprietatea Statului R____.

În considerarea aspectelor mai sus menționate, a arătat că apreciază ca demersul procesual înaintat de M_________ Educației este lipsit de interes. Totodată, în măsura în care se admite cererea de chemare în judecata promovată de USAMV, cererea reconvențională înregistrata de M_________ Educației Naționale – în măsura încuviințării sale în principiu ar rămâne lipsită de obiect.

În fine, în orice caz, în actuala configurație procesuală, M_________ Educației nu poate justifica niciun folos practic, determinat, material, personal, actual și legitim în exercitarea cererii sale reconvenționale.

Prin raportare la prevederile art. 32 alin. (1) lit. d) și art. 33 C .pr. civ, a solicitat admiterea excepției lipsei de interes a cererii reconvenționale promovate de M_________ Educației și, pe cale de consecința, să dispuneți respingerea acesteia în temeiul art. 40 alin. (1) C.pr. civ.

1.2. Excepția de necompetenta materială a Tribunalului C___, secția civilă:

Având în vedere că M_________ Educației a formulat, la rândul său, o cerere reconvențională prin care a reiterat conținutul cererii introductive a Universității, reia aceleași apărări evocate deja prin întâmpinarea înregistrata fata de acțiunea USAMV, respectiv fata de cererea reconvențională a Statutului R____ prin M_________ Finanțelor P______:

Potrivit Legii contenciosului administrativ, contractele care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publica sunt asimilate actelor administrative (i.E. art. 2 alin. 1 lit. c teza finală din Legea 554/2004). Soluționarea unei acțiuni în anularea unui act administrativ, incluzând aici și contractele administrative asimilate, cade în competența exclusivă a Instanței de contencios administrativ.

În acest sens sunt prevederile art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) lit. f), și art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, competenta instanței de contencios administrativ este o competentă de ordine publica.

Instanța competenta material pentru soluționarea prezentului litigiu, inclusiv a cererii reconvenționale formulate, este Tribunalul C___ – secția de contencios administrativ și fiscal.

1.3. Excepția neîndeplinirii procedurii prealabile și respingerea cererii reconvenționale ca inadmisibila:

Contractul de asociere încheiat _____________________ Fărm este supus, sub aspect formal și procedural Legii nr. 554/2004, concluzia se impune dat fiind că, potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea 554/2004, este asimilat actului administrativ orice contract care are ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publica.

Aplicându-se Legea 554/2004, prealabil introducerii acțiunii este obligatorie parcurgerea procedurii prealabile. Procedura prealabilă nu a fost îndeplinita în cauză, astfel cum am detaliat deja în cuprinsul întâmpinării depuse fata de cererea introductivă a USAMV. În aceste condiții, au fost încălcate prevederile art. 7 din Legea 554/2004

Mai mult, a reținut că potrivit art. 7 alin. (6) lit. a) din Legea 554/2004, procedura prealabilă trebuie parcursa în termen de 6 luni de la data încheierii contractului, în căzui litigiilor legate de încheierea lui. Orice procedură prealabilă legată de încheierea contractului (inclusiv privitoare la anularea acestuia) trebuia formulata în 6 luni de la Încheierea acestui contract, ceea ce firește, nu este cazul, dat fiind ca asocierea datează din 2006.

1.4. Excepția prescripției dreptului material la acțiune

M_________ Educației introduce acțiunea în anulare a unui act administrativ asimilat împotriva particularului. În aceste condiții, făcând abstracție de prevederea specială care se aplica acțiunilor introduse de autorul actului administrativ {inclusiv asimilat), prescripția operează în speța prin aplicarea prevederilor generale de la art. 11 din Legea contenciosului.

Prevederile art. 7 alin. (6) și art. 11 alin. (1) conturează următoarele termene de respectat: art. 7 alin. (6) lit. a) și d) impune parcurgerea procedurii prealabile în termen de 6 luni de la data apariției cauzei de nulitate. Art. 7 alin. (6) lit. a) stabilește că punct de plecare al unei eventuale acțiuni în anulare data încheierii contractului, în litigiile legate de încheierea lui, iar art. 7 alin. (6) lit. d) vorbește de data apariției oricărei alte cauze care atrage stingerea obligațiilor contractuale, în cazul litigiilor legate de încetarea contractului. Indiferent la care din cele două articole vor include acțiunea în anularea contractului, concluzia este aceeași, și anume: termenul de 6 luni pentru parcurgerea procedurii prealabile curge de la data încheierii contractului, pentru ca la această dată a apărut pretinsa cauza de nulitate.

II) art. 11 alin. (1) lit. a), respectiv e) din Legea nr. 554/2004 stabilește obligativitatea introducerii acțiunii în anulare în termen de 6 luni de la data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă, respectiv de la data încheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, în cazul contractelor administrative.

În ambele ipoteze, acțiunea în anulare trebuie introdusă în termen de 6 luni de la finalizarea procedurii prealabile. Cumulând cele două prevederi, chiar dacă, spre exemplu, am considera că procedura prealabilă nu este obligatorie, sau că a fost parcursa, rămân în vigoare termenele prevăzute de Legea 554/2004, din a căror aplicare rezulta că acțiunea În anularea unul contract poate fi introdusă în termen de un an de la încheierea acelui contract.

În concluzie, a reținut că aplicând termenele generale de prescripție, cererea în anulare formulată de Statutul R____ prin intermediul cererii reconvenționale, este formulata cu încălcarea termenului de prescripție reglementat prin Legea 554/2004,

II. Pe fond, cererea reconvențională este nefondată.

A arătat că având în vedere că: (I) poziția procesuală a Ministerului Educației este expusă pe baza stării de fapt prezentate de USAMV (II) cererea reconvențională evidențiază aceleași argumente precum cele deja tratate prin cererea introductivă a USAMV, nu va relua aici, din nou, apărările deja evidențiate prin întâmpinarea depusă la dosar, ci se va mărgini în a puncta câteva aspecte esențiale.

2.1. Bunurile se afla în administrarea USAMV. Susținerile Ministerului Educației potrivit cărora USAMV ar deține doar o prerogativă aferenta dreptului de administrare sunt total lipsite de fundament.

Prima facie, USAMV C___-N_____ este titularul dreptului de administrare. Că este așa rezulta din cuprinsul cărților funciare corespondente imobilelor preluate, care se regăsesc la dosarul cauzei, în care regimul juridic al tuturor imobilelor este următorul: Proprietar S_____ R____, în administrarea USAMV C___-N_____. Cu titlu exemplificativ, redă mai jos conținutul unui extras de carte funciară: înscrieri privitoare la dreptul de proprietate 51 alte drepturi rente. Secunda facie, dreptul de administrare aparține USAMV, conform art. 2 din HG 2155/2004, care statuează următoarele:

„Se aprobă preluarea prin absorbție a Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști J___, cu sediul în localitatea J___, județul C___, unitate de cercetare-dezvoltare aflată în subordinea Academiei de Științe A_______ și Silvice G_______ I______-Șișești, cu suprafața totală de 1.390,24 ha , de către U____________ de Științe A_______ și M_______ V_________ C___-N_____, (..) instituție aflată în subordinea Ministerului Educației și Cercetării”.

Ultima facie, din moment ce dreptul de administrare al USAMV era și este înscris în CF, devin incidente prezumțiile în materie. Conform art. 30 alin. (1) din Legea nr. 7/1996, în vigoare la data încheierii Contractului, Dacă în cartea funciara s-a înscris un drept real, în condițiile prezentei legi, în folosul unei persoane, se prezuma că dreptul exista în folosul ei, dacă a fost dobândit sau constituit cu bună-credință, cât timp nu se dovedește contrariul. Sintetizând, atât din HG 2155/2004, cât și din Cărțile funciare trecute și prezente, rezulta că titularul dreptului de administrare este UMSAV C___-N_____, iar proba contrară nu a fost făcuta.

2.2. Contractul de asociere s-a încheiat în considerarea Adresei Ministerului Educației și Cercetării – Cabinetul Ministrului cu nr. xxxxx/11.07.2006.

M_________ Educației a fost informat despre particularitățile și specificul Contractului de asociere previzionat a fi încheiat ____________________ analizării tuturor datelor și informațiilor relevante, M_________ Educației a avizat pozitiv încheierea Contractului de asociere între USAMV și M_____ Fărm SRL Tocmai de aceea, astfel cum rezultă din cuprinsul Adresei cu nr.xxxxx/11.07,2006, M_________ Educației a arătat că nu este necesar un alt acord din partea sa:

„La scrisoarea dvs. cu nr. 3132/2006 completată cu adresa nr. 4119/2006 prin care se solicita acordul M_________ Educației și Cercetării privind încheierea unui contract de asociere în participațiune _______________________ societate comercială vă facem cunoscute următoarele:

(…) având În vedere că nu se schimba destinația baze materiale, din adresa reieșind că se dezvolta și modernizează cea existentă. U____________ are posibilitatea încheierii unul contract de asociere cu respectarea legislației în vigoare.

(…) fata de cele de mai sus, vă comunicam că nu mai este necesar un alt acord al Ministerului Educației și Cercetării sau o aprobare a contractului de asociere despre care ne informați”

2.3. Contrar susținerilor Ministerului Educației, dreptul de proprietate publica nu este alienat, respectiv dezmembrat prin realizarea investițiilor, și prin încheierea Contractului de asociere;

A) Clauzele din Contractul de asociere nu instituie un drept de superficie prezenta, care să încalce inalienabilitatea proprietății p______.

Pentru a determina scopul urmărit de părți prin art. 3 și art. 6.1. Din contract, se impune să se aplice regulile generale de interpretare a convențiilor, prevăzute în Vechiul Cod civil. Vom avea în vedere în primul rând art. 977 Cod civil – Interpretarea contractelor se face după intenția comună a parților, iar nu după sensul literal al termenilor. Faptul că s-a stipulat în contract ca M_____ Fărm va fi proprietar al construcțiilor edificate, având și un drept de folosința asupra terenului aferent, nu înseamnă, ab initio, instituirea unui drept de superficie.

De altfel, părțile nici nu au folosit acest termen în contract. Art. 982 Cod civil îi obliga să interpreteze toate clauzele, unele prin altele dându-se fiecărei înțelesul ce rezulta din actul întreg. Dacă ne raportăm și la celelalte clauze din contract, vom conchide că partite nu au dorit instituirea unei superficii asupra unor terenuri aflate în proprietate publica. În acest sens, prin art. 9.2 din Contract, se prevede ca Asociatul nu are voie să închirieze, să concesioneze sau să înstrăineze sub orice formă imobilele – teren și construcții – unor terțe persoane, sau să schimbe destinația acestora. Clauza este una generală, cu referire la toate imobilele (terenuri și construcții), deci inclusiv la construcțiile care ar trebui să fie în proprietatea M_____ F___ SRL.

Ori care ar fi rațiunea art. 3 paragraf final din contract, dacă ulterior, părțile convin ca M_____ F___ SRL nu are niciun drept asupra construcțiilor? Explicația este simplă: părțile au agreat, prin art. 3 și art. 6.1. Lit. e), o obligație personală de a recunoaște M_____ F___ SRL un drept de proprietate asupra construcțiilor, în ipoteza în care legea și regimul juridic vor permite vreodată acest lucru. Deci, părțile nu au convenit un drept de proprietate prezent și implicit un drept de superficie, ci au avut în vedere un drept de proprietate și un drept de superficie viitor, afectate de o condiție suspensivă: încetarea regimului de domenialitate publica al terenurilor.

În același sens, art. 8.2 din Contract: La încetarea contractului, în situația în care u____________ nu dorește să cumpere investițiile făcute de asociat sau nu se realizează o altă formă de înțelegere între părți acestea se obliga să revină la situația inițiala. Și această clauză este una generală, cu referire la toate imobilele (terenuri și construcții), fără a face vreo distincție. Or, dacă într-adevăr părțile ar fi dorit ca M_____ F___ SRL să devină direct proprietar al construcțiilor și titular al unei superficii, de ce au mai stipulat, printr-o clauză referitoare la efectele încetării contractului, faptul că, dacă USAMV C___-N_____ nu cumpăra investițiile asociatului, se va reveni la situația inițiala – înțelegând aici demolarea construcțiilor?

A invocat dispozițiile art. 166 alin. (6), „închirierea bunurilor, (…) aflate în patrimoniul instituțiilor de învățământ superior de stat sau în administrarea acestora, se poate face pe bază de contract, încheiat în conformitate cu prevederile legale, cu revizuire anuală”. Într-adevăr, în ipoteza în care s-ar fi încheiat un contract de închiriere a imobilelor administrate de către USAMV, acesta ar fi trebuit să respecte prevederile art. 166 alin. (6). Cu toate acestea, în speța, contractul Încheiat nu este unul de închiriere al imobilelor – ci unul de asociere În participație, astfel Încât art. 166 alin. (6) nu este aplicabil.

Mai mult decât atât, a arătat că art. 166 alin. (6) din Legea nr. 84/1995 nu prevede faptul că Universitățile nu pot Încheia decât contracte de închiriere. De altfel, o asemenea interpretare ar fi absurdă și ar bloca întreaga activitate a Universităților: nu se poate accepta, de plano, ca o Universitate poate încheia, cu privire la bunurile deținute, doar contracte de închiriere.

Prin interpretarea teleologică/sistemica a prevederilor Legii învățământului, rezulta că, în măsura În care U____________ nu încheie un contract de închiriere cu privire la un bun aflat în administrarea acesteia în baza art. 166 alin. (6), sunt aplicabile dispozițiile art. 92 alin. (3) lit. g, conform cărora u____________ are prerogativa: (a) stabilirii necesității financiare și materiale; (b) folosirii fondurilor și gestionarii lor; (c) găsirii și stabilirii surselor suplimentare de venituri; (d) organizării și controlului serviciilor economico-gospodărești.

În completarea acestei susțineri, sunt dispozițiile art. 8 din Ordinul 4363/1999 emis de către M_________ Educației Naționale, conform cărora „universitățile sunt încurajate să încheie în condițiile leali (…) contracte de asociere (…) cu agenți economici din sectorul privat și public, precizând, de fiecare dată, drepturile și obligațiile flecarei părți semnatare”. De altfel, M_________ Educației a făcut trimitere la dispozițiile ante-menționate prin Adresa sa cu nr. xxxxx/11,07,2006.

În plus, conform art. 252 Cod comercial, „asociațiunea în participațiune poate să aibă loc asemenea și pentru operațiunile comerciale făcute de către necomercianți”. Niciuna din prevederile din legile educației nu interzic încheierea unui contract de asociere în participațiune, la fel cum niciuna din aceste norme nu prevăd, limitativ, care sunt contractele ce pot fi încheiate de o Universitate. Acest fapt nu înseamnă decât că U____________ poate încheia orice contract, numit sau nenumit, atât timp cât nu încalcă prevederile dreptului comun în materia contractelor.

În situația în care ar considera că U____________ nu ar putea încheia decât contracte de închiriere, ar însemna că suntem în prezența unei incapacități speciale de folosința. Potrivit art. 950 pct. 4 din Vechiul Cod civil, Necapabili de a contracta sunt: (…) 4. În genere toți acei cărora legea le-a prohibit anumite contracte. Doctrina vorbește, în acest caz, fie de o Incapacitate specială de folosința, fie de o incapacitate de exercițiu. Indiferent de calificarea naturii juridice, cert este ca regulă în dreptul civil este capacitatea de folosința/exercițiu, iar excepția este incapacitatea. Or, excepțiile trebuie prevăzute expres și interpretate restrictiv. De altfel, chiar art. 950 pct. 4 C . civ. Se referă la acei cărora legea le-a prohibit, fiind deci necesară o interdicție expresă în lege. Or, în cazul de fată, nu există nicio prevedere expresă care să limiteze categoriile de contracte pe care le-ar putea încheia U____________. D____ urmare, art. 166 alin. (6) din legea educației nu poate fi Interpretat ca instituind o incapacitate de folosința/exercițiu în privința încheierii asocierilor În participațiune.

2.5. Bunurile proprietate publica pot fi aduse ca aport într-o asociere în participațiune.

Potrivit art. 5.1. Din contract, USAMV aduce drept aport în cadrul asocierii, imobilele construcții și terenuri, identificate în Anexa 2 a HG 2155/2004, iar subscrisa aduce drept aport finanțarea în integralitate a investițiilor ce urmează a fi dezvoltate în privința imobilelor.

Astfel cum s-a arătat și în doctrina de specialitate, proprietatea bunurilor care fac parte din domeniul public, nu poate fi adusă ca aport într-o asociere, fiind inalienabile. Cu toate acestea, nimic nu împiedica că dreptul de folosința asupra acestor bunuri să constituie aport într-o asociere În participațiune, întrucât. În acest mod, nu se aduce nicio atingere inalienabilității dreptului de proprietate publică.

În susținerea acestei opinii, autorul conferă un exemplu extrem de relevant din practica judiciara a Curții Supreme de Justiție (actuala înalta Curte de Casație și Justiție), în care instanța supremă a statuat următoarele:, Consiliul Local al unității administrativ-teritoriale poate dispune neîngrădit de exploatarea bunului aparținând domeniului public (…) inclusiv în vederea obținerii unor venituri, prin concesionare, închiriere, locație de gestiune sau chiar prin participarea la constituirea unei societăți comerciale pe acțiuni”. Decizia 530/1994, Curtea Supremă de Justiție.

În plus, a reiterat ca prin Contractul de asociere, nu a dobândit folosința exclusivă a imobilelor aflate în administrarea USAMV. Specificul contractului de închiriere este transmiterea folosinței unui bun de la locator către locator. Am arătat însă într-o altă secțiune ca prin prezentului Contract subscrisa nu am preluat folosința exclusivă a Imobilelor, ci am asumat o folosința comună, alături de Universitate, asupra Imobilelor.

2.5. Cu privire la incidența art. 494 C .Civ. a arătat că a invocat unul dintre cazurile de accesiune prevăzute de art. 494 Cod civil, și anume situația în care o persoane construiește, de bună credința, în baza unui titlu, pe terenul altei persoane. În acest caz de accesiune, reglementat prin art. 494 Cod civil, cel care construiește știe că nu este proprietar asupra terenului, dar construiește în temeiul unui act juridic încheiat cu proprietarul terenului.

Prin urmare, nu este necesar ca persoana care construiește să creadă că este proprietar asupra terenului, ci este suficient ca această persoană să aibă un temei (act juridic etc.) pe baza căruia să considere că are dreptul de a construi și de a folosi construcțiile.

Reclamanta U____________ de Științe A_______ și M_______ V_________ C___-N_____, în temeiul art. 205, a formulat întâmpinare în contradictoriu cu chematul în garanție reclamant reconvențional M_________ Educației Naționale și pârâtul M_____ F___ S.R L. (f. 103-105 vol. IV) prin care a solicitat admiterea cererii reconvenționale formulată de către M_________ Educației Naționale împotriva pârâtului Modem F___ S.R. L. și pe cale de consecință să se constate nulitatea absolută a contractului de asociere în participațiune nr. 4773/24.07.2006 modificat prin actul adițional nr. 1/2009 și obligarea pârâtului Modem F___ S.R L. la ridicarea construcțiilor edificate pe terenurile aflate în proprietatea Statului R____.

A arătat că prezenta întâmpinare se fundamentează pe următoarele:

Prin cererea reconvențională M_________ Educației Naționale a solicitat constatarea nulității absolute a contractului de asociere în participațiune, precum și obligarea M_____ Fărm de a ridica construcțiile edificate pe terenurile aflate în proprietatea Statului R____.

A învederat faptul că se raliază poziției exhibate de M_________ Educației Naționale, care în mod corect a arătat că „ținând cont de prevederile art. 8 din H.G. nr. 2155/2004 învederăm onoratei instanțe faptul că bunurile au fost date în folosința USAMV C___-N_____, acestuia conferindu-se doar o prerogativă a dreptului de administrare”.

Mai mult decât atât, a arătat că prin intermediul cererii reconvenționale formulate la data de 24.10.2017 se ilustrează și aserțiunile referitoare cu reaua credință a Modem F___ ilustrate pe larg de către subscrisa prin intermediul acțiunii introductive de instanță. Astfel, în mod pertinent se subliniază faptul că față de prevederile art. 586 C .civ. 1864 nu se poate reține bună credință a pârâtului M_____ Fărm, care a cunoscut regimul juridic al bunurilor ce făceau obiectul contractului de asociere în participațiune. După cum se poate observa la art. 3.1. Din contractul de asociere în participațiune se stipulează că „obiectul contractului îl constituie modernizarea și exploatarea în comun a imobilelor construcții și terenuri identificate în anexa 2 la KG. nr. 2155/2004, fără schimbarea destinației acestora”. Mai mult, potrivit art. S și a anexei nr. 2 din cadrai HG nr. 2155/2004 imobilele construcții și terenuri prevăzute constituie proprietatea publică a statului ce reprezentau active ale Stațiunii de cercetare-dezvoltare J___ s-au transferat din administrarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Agenția Domeniilor Statului, în administrarea Ministerului Educației și Cercetării. Mai mult decât atât în cuprinsul Anexei 2 a H.G. 2155/2004 se statuează în mod expres că „datele de identificare a imobilelor-construcții și terenuri aferente-proprietatea publică a statului, care se transferă din administrarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Agenția Domeniilor Statului, în administrarea Ministerului Educației fi Cercetării, pentru U____________ de Științe A_______ și M_______ V_________ C___-N_____”. Adițional, trebuie menționat și că la data aprobării HG nr. 2155/2004 și la data încheierii contractului de asociere în participațiune, instituțiile din învățământul superior erau subordonate Ministerului Educației și Cercetării, conform prevederilor HG nr. 410/2004 și HG nr. 223/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării. Întreaga argumentație cu privire la starea de fapt și temeiurile de drept ilustrate prin cererea de chemare în judecată, întâmpinările și răspunsul la întâmpinare formulat în cadrul prezentului dosar rămân neschimbate.

Pârâtul M_________ Educației Naționale (fost M_________ Educației Naționale și Cercetării Științifice) a depus întâmpinare , la cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul S_____ R____ prin M_________ Finanțelor P______ București (f. 78-83 vol. IV) , prin care a solicitat respingerea cererii, pentru următoarele considerente:

La data de 24.07.2006 USAMV a încheiat cu __________________ un contract de asociere în participațiune având ca obiect, potrivit art. 3.1, modernizarea și exploatarea în comun a imobilelor construcții și terenuri identificate în anexa 2 la H.G. nr. 2155/2004, fără schimbarea destinației acestora. Ținând cont de data perfectării contractului de asociere în participațiune și de dispozițiile art. 6 alin. (2) și (3) Cod civil, precum și de art. 102 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, potrivit căruia “contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la dată când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea să”, învederăm onoratei instanțe că acest contract este supus dispozițiilor Codului comercial și ale Codului civil de la 1864.

În Legea nr. 213/1998, în forma în vigoare la data încheierii contractului de participațiune, prevede la art. 12 alin. (I) că “Bunurile din domeniul public pot fi date, după caz, în administrarea regiilor autonome, a prefecturilor, a autorităților administrației p______ centrale și locale, a altor instituții p______ de interes național, județean sau local”,

Potrivit art. 2 din Legea nr. 84/1995, republicată, în forma în vigoare la data încheierii contractului de asociere în participațiune (în continuare Legea nr. 84/1995) în România învățământul constituie prioritate națională, iar potrivit art. 55 alin. (2) Misiunea instituțiilor de învățământ superior este de învățământ și de cerce/are sau numai de învățământ.

Potrivit doctrinei, dat fiind faptul că instituțiile de învățământ superior sunt înființate de către stat, fiind subordonate Ministerului Educației Naționale care este o autoritate publică centrală, și care desfășoară o activitate preponderent de serviciu public, universitățile sunt instituții p______.

Potrivit art. 89 alin. (1) din Legea nr. 84/1995, republicată, în forma în vigoare la data perfectării contractului de asociere în participațiune (denumită în continuare Legea nr. 84/1995) “Autonomia universitară consta în dreptul comunității universitare de a se conduce, de a-și exercita libertățile academice fără nici un fel de ingerințe ideologice, politice sau religioase, de a-și asuma un ansamblu de competențe și obligații în concordanță cu opțiunile și orientările strategice naționale ale dezvoltării învățământului superior, stabilite prin lege “. Una dintre formele prin care se realizează autonomia universitară este prevăzută la art. 92 alin. (3) lit. g) din Legea nr. 84/1995 care dispune că “Autonomia universitară se realizează, în principal, prin stabilirea necesității financiare și materiale; folosirea fondurilor și gestionarea lor, cu respectarea prevederilor legale; găsirea și stabilirea surselor suplimentare de venituri; organizarea și controlul serviciilor economico-gospodărești”.

Mai mult decât atât, a arătat că potrivit art. 213 alin. (6) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, “Rectorul reprezintă legal u____________ în relațiile cu terții și realizează conducerea executivă a universității. Rectorul este ordonatorul de credite al universității. Contractul de asociere în participațiune este un contract comercial, numit, bilateral sau multilateral, sinalagmatic, consensual, oneros, comutativ, intuitu personae și cu executare succesivă. La data perfectării actului contractual de asociere în participațiune era reglementat de art. 251-256 Cod comercial.

Potrivit prevederilor art. 254 alin. (1) C. Corn. În vigoare la data semnării, “participanții nu au niciun drept de proprietate asupra lucrurilor puse în asociațiunii, chiar dacă au fost procurate de dânșii”. Convențiile părților determină forma, întinderea și condițiile asociațiunii. Asociații participanți care participă efectiv la asociere numai prin aport, care poate consta în sume de bani, bunuri, folosința acestora sau chiar prestații au în schimbul aporturilor lor dreptul la împărțirea beneficiilor și pierderilor obținute de pe urma asocierii. Aporturile în cadru! Asocierii în participațiune pot fi în egală măsură sume de bani, folosința unor bunuri sau chiar prestații în natură. La încetarea contractului de asociere părțile își recapătă bunurile pe care fiecare asociat le-a adus ca aport.

În ceea ce privește regimul juridic al bunurilor ce au fost aduse ca aport în contractul de asociere în participațiune de către USAMV C___-N_____, a învederat instanțe că, potrivit art. 5 din H.G. nr. 2155/2004, acestea sunt bunuri aflate în proprietate publică a statului.

Prin H. G. nr. 2155/2004 s-a aprobat preluarea prin absorbție a Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști J___, cu sediu! În localitatea J___, județul C___, unitate de cercetare-dezvoltare aflată în subordinea Academiei de Științe A_______ și Silvice “G_______ I______-Șișești”, cu suprafața totală de 1.390,24 ha , de către U____________ de Științe A_______ și M_______ V_________ C___-N_____, cu sediul în municipiul C___-N_____, ___________________, județul C___, instituție aflată în subordinea Ministerului Educației și Cercetării.

Astfel, deși la art. 5 din H.G. 2155/2004 se prevede că terenurile construcțiile aferente, proprietate publică a statului, se transferă din administrarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Agenția Domeniilor Statului, în administrarea Ministerului Educației și Cercetării, la art. 7 s-a stipulat că “instituțiile de învățământ superior de stat preiau toate drepturile și obligațiile unităților de cercetare-dezvoltare” iar Ia art. 8 că “Bunurile imobile și mobile ale unităților de cercetare-dezvoltare se preiau de către fiecare instituție de învățământ superior de stat nominalizată în anexele nr, 1-4, pe bază de protocol de predare-preluare încheiat, în termen de 30 de zile de ia data intrării în vigoare a prezenței hotărâri, conform bilanțului contabil încheiat la data de 30 iunie 2004”. După cum se poate observa, părțile în contractul de asociere în participațiune cu nr. 4773/24.07.2006 sunt USAMV C___-N_____ și __________________, M_________ Educației Naționale nefiind parte în acest contract.

Ținând cont de faptul că bunurile au fost date în folosința USAMV C___-N_____, conform art. 8 din H.G. nr. 2155/2004, această instituție este responsabilă de bunurile încredințate, așa cum se prevede în mod expres în art. 22 alin. (2) pct. d) și h) din Legea finanțelor p______ nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, care dispune că: “responsabilitățile ordonatorilor de credite sunt de a păstra integritatea bunurilor încredințate instituției pe care o conduc și organizarea și ținerea la zi a evidenței patrimoniului, conform prevederilor legale, ”

În ceea ce privește dreptul de administrare, regulă generală, potrivit dispozițiilor legale este că titularul dreptului de administrare are folosința și dispoziția bunului asupra căruia poartă acest drept și, totodată, acesta se bucură, în mod firesc, și de prerogativa posesiei. Folosința este cel mai complex și important atribut al dreptului de administrare, deoarece conferă titularului aptitudinea de a utiliza bunul, dar și pe cea de a-i culege fructele, atât pe cele naturale sau industriale, cât și pe cele civile. Cu toate acestea, legiuitorul i-a conferit titularului dreptului de proprietate posibilitate ca prin actul prin care dă în administrare bunul proprietate publică să reglementeze anumite condiții de exercitare a dreptului de administrare.

În acest sens, Legea nr. 213/1998 la art. 12 alin. (3) dispune: “Titularul dreptului de administrare poate să posede, să folosească bunul și să dispună de acesta, în condițiile actului prin care i-a fost dat bunul în administrare”.

Având în vedere prevederile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 titularul dreptului de proprietate a înțeles să reglementeze condițiile în care se exercită dreptul de administrare asupra bunurilor imobile și mobile ale Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști J___. Așadar, rezultă indubitabil că proprietarul bunurilor a stabilit ca acestea să fie date în folosința Universității de Științe A_______ și M_______ V_________ C___-N_____,

A învederat că U____________ de Științe A_______ și M_______ V_________ C___-N_____ este instituție de învățământ superior fiind subordonată Ministerului Educației Naționale, atât la data încheierii contractului de asociere în participațiune cât și în prezent.

Cu toate acestea, potrivit art. 222 Cod civil chiar dacă, din punct de vedere juridic, ar exista o relație de subordonare între două persoane juridice, legea oprește confuziunea patrimonială între acestea și, în consecință, oprește răspunderea reciprocă a celor două persoane juridice pentru datoriile proprii. Acest articol consacra principiul potrivit căruia persoana juridică având în subordine o altă persoană juridică nu răspunde pentru neexecutarea obligațiilor acesteia din urmă și nici persoana juridică subordonată nu răspunde pentru persoana juridică față de care este subordonată, dacă prin lege nu se dispune altfel.

Față de cele expuse mai sus, a solicitat să se rețină că M_________ Educației Naționale nu poate fi chemat în garanție pentru plata sumelor de bani solicitate de către M_____ Fărm SRL prin cererea reconvențională.

Astfel, a arătat că potrivit art. 14 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele p______ „nici o cheltuială nu poate fi înscrisa în bugetele prevăzute la art. l (2) și nici angajată și efectuată din aceste bugete, dacă nu există buză legală pentru respectiva cheltuială.” Față de cele expuse, totodată, a arătat că încheierea contractului de asociere în participațiune s-a realizat cu încălcarea prevederilor Legii nr. 213/1998 și ale Legii învățământului nr. 84/1995 în vigoare la acea dată, în acest sens s-a pronunțat și înalta curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 2388/2005 în care reține următoarele:

“Potrivit art. 136 alin. (4) din Constituția României, bunurile proprietate publică pot fi concesionate ori închiriate în condițiile legii organice.

Corespunzător dispoziției menționate din legea fundamentală, prin art. 166 alin. (6) din Legea nr. 84/1995, republicată, în vigoare la data încheierii contractului de asociere în participațiune, cu referire la bunuri disponibile temporar aflate în administrarea instituțiilor de învățământ superior, acestea pot fi închiriate pe bază de contract încheiat în conformitate cu prevederile legale.

Art. 166 alin. (6) “închirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor disponibile temporar, aflate în patrimoniul instituțiilor de învățământ superior de stat sau în administrarea acestora, se poate face pe bază de contract, încheiat în conformitate cu prevederile legale, cu revizuire anuală. Bunurile, inclusiv terenurile aflate în administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, disponibile temporar, pot fi închiriate pe bază de contract, încheiat în conformitate cu prevederile legale, cu revizuirea anuală a acestuia, numai în conformitate cu metodologia stabilită de M_________ Educației și Cercetării. Închirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor, în condițiile prevăzute Legea 84/1995, republicată la alineatele precedente se face cu prioritate pentru activități de învățământ”.

Aceleași dispoziții de principiu, cu referire la bunurile proprietate publică a statului, se regăsesc în art. 12, 14 și 15 din Legea nr. 213/1998, în vigoare la data încheierii contractului de asociere în participațiune ce face obiectul acțiunii în constatarea nulității absolute ”

Prin urmare, bunurile proprietate publică a statului, aflate în folosința reclamantei USAMV C___-N_____, nu puteau face obiectul altui contract, decât cel de închiriere încheiat în condițiile legii. Cum acestea au făcut obiectul unui contract de asociere în participațiune, neprevăzut de textele legale menționate, rugăm onorată instanță să admită cererea de constatare a nulității absolute a acestui contract.

Având în vedere cele menționate, legislația aplicabilă în domeniu, a arătat că apreciază că prin contractul de asociere în participațiune încheiat între cele două părți nu se poate constitui un mijloc de dobândire a unui drept de proprietate privată asupra unor construcții edificate în cadrul asocierii pe terenul proprietate publică a statului de către S.C. Modem Fărm S.R.L. și nici nu îi poate constitui societății un drept de folosință asupra terenurilor proprietate publică a statului.

Referitor la plata cheltuielilor de judecată, a învederat faptul că, potrivit prevederilor art. 453 din Codul de pr, civ., partea care a pierdut procesul poate fi obligată să suporte cheltuielile ocazionate de proces, însă prin aceasta trebuie ca partea care a pierdut procesul să se afle în culpă procesuală sau, prin atitudinea sa în cursul derulării procesului, să fi determinat aceste cheltuieli.

Reclamanta U____________ de Științe A_______ și M_______ V_________ C___-N_____ , în temeiul art. 205 raportat la art. 74 C .pr. civ., a formulat întâmpinare în contradictoriu cu pârâtul reclamant reconvențional M_____ F___ S.R.L,               S_____ R____ prin M_________ Finanțelor P______ București, (f. 66-68 vol. IV) prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție formulată împotriva sa, de către pârâtul reconvențional S_____ R____, ca urmare a respingerii cererii reconvenționale, arătând următoarele:

1. Raportat la admisibilitatea cererii de chemare în garanție:

A arătat că potrivit dispozițiilor art. 72 C .pr. civ. Alin. 1 „Partea interesată poate să cheme în garanție o terță persoană, împotriva căreia ar putea $ă se îndrepte cu o cerere separată în garanție sau în despăgubiri.”

Prin cererea de chemare în garanție formulată împotriva sa se menționează faptul că M_________ Educației Naționale și USAMV sunt instituții p______ aflate în relație de subordonare, arătându-se în mod expres faptul că „prin Hotărârea de Guvern nr. 2155/30.11.2014 imobilele menționate în anexa 2 au fost date în administrarea MEC pentru USAMV, astfel că M_________ avea obligația de a supraveghea activitatea USAMV”. În acest sens a menționat și că la data aprobării HG nr. 2155/2004 și la data încheierii contractului de asociere în participațiune, instituțiile din învățământul superior erau subordonate Ministerului Educației și Cercetării, conform prevederilor HG nr. 410/2004 și HG nr. 223/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării.

În acest context a opinat că cererea de chemare în garanție trebuie formulată doar împotriva Ministerului Educației Naționale, acesta fiind titularul dreptului de administrare a imobilelor aduse ca aport în cadrul contractului de asociere în participațiune. Mai mult decât atât, după cum precizează chiar S_____ R____ „MEC a dat aviz favorabil USAMV pentru încheierea contractului de asociere în participațiune încheiat ulterior cu reclamanta reconvențională M_____ F___”.

2. Raportat la motivele ce impun respingerea cererii reconvenționale:

În ipoteza în care instanța va aprecia că admisibilă cererea de chemare în garanție formulată împotriva USAMV, a solicitat respingerea cererii reconvenționale formulată împotriva Statului R____ pentru următoarele rațiuni:

2.1. Excepția inadmisibilității cererii reconvenționale:

Prin intermediul cererii reconvenționale se solicită obligarea sa în solidar cu S_____ R____ la plata sumei de minim 904.145, 02 lei cu titlu de spor de valoare adus terenurilor și a sumei de 4.373.805 lei contravaloarea construcțiilor edificate fiind invocate răspunderea civilă delictuală, îmbogățirea fără justă cauză și accesiunea imobiliară.

Ori, după cum a subliniat și S_____ R____ prin intermediul întâmpinării formulate, S_____ nu răspunde potrivit dispozițiilor dreptului comun pentru fapta proprie potrivit dispozițiilor art. 998- 999 C .civ. decât în ipoteza erorilor judiciare, în toate celelalte cazuri S_____ răspunzând în mod subsidiar pentru obligațiile organelor, autorităților și instituțiilor p______. Similar s-a arătat și prin intermediul jurisprudenței naționale 1 că „nu poate fi atrasă o răspundere civilă a statului ca subiect distinct de drept – o răspundere subiectivă, bazată pe culpa, în condițiile art. 998-999 Cod civil – pentru acțiuni ale unor autorități p______ (în sensul avut în vedere de Titlul III din Constituția României) sau, mai mult, pentru fapte ale funcționarilor care activează în cadrul acestor autorități conform legii, fapte care, la rândul său ar trebui să poată fi calificate ca fiind delicte civile, calificare care este esențiala pentru a putea atrage o eventuală răspundere a acestor autorități cu personalitate juridică și patrimoniu distinct afectat obiectului lor de activitate întemeiata pe art.1000 alin.3 Cod civil (iar nu a Statului R____).”

2.2. Respingerea cererii reconvenționale ca nefondată .

2.2.1. Raportat la îmbogățirea fără justă cauză, se reține prin cererea reconvențională și acordarea despăgubirilor în cuantum de 9.246.936 Lei în temeiul îmbogățirii fără justă cauză, iar în ipoteza în care și această pretenție va fi respinsă, acordarea sumei de 904.145,02 lei cu titlu de spor de valoare adusă terenurilor. Ori, întreaga argumentare în ceea ce privește îmbogățirea fără justă cauză rezidă în susținerile M_____ F___ cu privire la sporirea valorii terenurilor începând cu anul 2007 prin investiții realizate, deoarece, la data preluării folosinței terenurilor acestea nu puteau fi practicate pentru agricultură.

În primul rând, a precizat faptul că reclamanta reconvențională nu a furnizat nicio probă din care să reiasă faptul că starea terenurilor nu permitea practicarea agriculturii, iar în al doilea rând, investițiile și îmbunătățirile efectuate de către M_____ F___ s-au realizat prin fonduri europene acordate tocmai datorită imobilelor din J___ și prin contracte de împrumut a căror dobânzi și speze au fost suportate de către asociere, deci inclusiv de către ea, acestea influențând în mod evident profitul realizat. Pe cale de consecință nu se poate vorbi nici despre o însărăcire a M_____ F___.

Se raliază și la opinia exhibată de către S_____ R____ prin intermediul întâmpinării la cererea reconvenționala și anume faptul că M_____ Fărm nu se poate prevala de calitatea de constructor de buna-credință în vederea uzitării mecanismelor accesiunii imobiliare sau a îmbogățirii fără justă cauză. În acest sens amintim și că raportat la principiul opozabilității față de terți a înscrierilor în cartea funciară, potrivit art. 24 și 30 din Legea nr. 7/1996 coroborat cu art. 74 din Regulamentul de Carte Funciară aprobat prin Ordinul Directorului ANCPI 634/2006 în forma în vigoare la data înscrierii în cartea funciară, reclamanta reconvențional este terț de rea credință în sensul că a cunoscut calificarea juridică a dreptului înscris în cartea funciară prin semnarea contractului de asociere în participațiune prin care se făceau trimitere la normele legale cuprinse în HG 2155/2004. Mai mult, înscrierile în Cartea funciară au fost realizate ulterior încheierii contractului de asociere în participațiune.

2.2.2. În ceea ce privește plata sumei de minim 4.373.805 lei, contravaloarea construcțiilor edificate de M_____ Fărm, a arătat că suma antemenționată este solicitată raportat la valoarea totală a construcțiilor edificate pe terenurile Stațiunii de Cercetare, învederându-se și faptul că „Euroferma 200 capete vaci lapte” are o valoare de 3.999.848 lei.

Prima facie, a învederat că respectivele construcții edificate de către reclamanta reconvenționala nu constituie investiții realizate de către M_____ F___ exclusiv din fonduri proprii, după cum am exemplificat și prin intermediul întâmpinării formulate în cauză. A reiterat că finanțarea investițiilor care s-a realizat prin finanțare europeană prin intermediul proiectelor încheiate cu autoritățile de management începând cu anul 2007, aport propriu al pârâtei reconvenționale, dar și credite/împrumuturi contractate de asociat. Din cadrul actelor contabile puse de către M_____ F___ la dispoziția să i rezultă că asociatul unic al reclamantei reconvenționala a contractat credite bancare începând cu anul 2007, astfel ca la finele anului 2014 soldul acestora era de 5.074.712 Lei.

In probațiune, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.

Aspecte procedurale: La termenul de judecată din data de 19.12.2018 instanța a pus în discuție excepțiile procesuale ridicate în cauză și a dispus următoarele, conform celor reținute în cuprinsul încheierii de ședință de la acel termen:

Admite excepția de tardivitate a invocării excepției lipsei procedurii prealabile și va dispune decăderea USAMV din dreptul de a mai invoca excepția lipsei procedurii prealabile raportat la cererea reconvențională a __________________.

Admite cererea pârâtului __________________,  de a fi repus în termenul de a formula întâmpinare și răspuns la întâmpinare, raportat la cererea reconvențională  și întâmpinarea depusă de S_____ R____, respectiv în termenul de a formula întâmpinare la cererea reconvențională a Ministerului Educației Naționale, precum și în termenul de a formula răspuns la întampinarea USAMV.

Admite cererea pârâtului S_____ R____,  de a fi repus în termenul de a formula răspuns la întâmpinarea depusa de __________________.

Admite în principiu cererea de chemare în garanție formulată de S_____ R____ împotriva chematului în garanție M_________ EDUCAȚIEI NAȚIONALE.

Respinge ca neîntemeiată exceptia insuficientei timbrari a cererii reconventionale depusă de pârâta __________________.

Respinge ca neintemeiată exceptia lipsei calității de reprezentant și nulitatea întampinarii formulată de pârâtul S_____ R____, invocată de pârâta reclamantă __________________ .

Respinge ca neîntemeiată exceptia lipsei calității de reprezentant și nulitatea cererii reconvenționale formulată de pârâtul S_____ R____, invocată de pârâta reclamantă __________________ prin întampinarea la cererea reconvențională formulata de S_____ R____.

Respinge ca neîntemeiată excepția inadmisibilității cererii reconvenționale formulată de pârâtul S_____ R____, invocată de pârâta reclamantă reconvențională __________________, prin întâmpinarea la cererea reconventională a Statului R____.

Admite excepția neîndeplinirii procedurii prealabile în privința cererii principale formulate de reclamanta USAMV C___-N_____.

În subisiar, admite exceptia prescripției dreptului material la acțiune în ceea ce privește cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta USAMV, exceptie invocată de pârâta reclamantă reconvenționala __________________.

Admite excepția neîndeplinirii procedurii prealabile în privința cererii reconvenționale formulata de S_____ R____.

Admite excepția neîndeplinirii procedurii prealabile în privința cererii reconvenționale formulata de M_________ Educației.

Ca efect al admiterii excepțiilor invocate în cauză se constată că trebuie soluționate pe fond petitele 1 și 2 din cererea reconvențională a pârâtului __________________, respectiv constatarea nulității absolute a art. 7.2 din contractul de asociere in participatiune (independent și indiferent de  actiunea principala) și obligarea USAMV la plata sumelor aferente pierderilor inregistrate de asocierea in participațiune in perioada 2006-2017, în cuantum de minim 528.178,14 lei.

Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:

Prealabil, în ceea ce privește cererea principală formulată de U____________ DE ȘTIINȚE A_______ ȘI M_______ V_________ C___-N_____ în contradictoriu cu pârâta ________________.R.L., tribunalul o va respinge ca inadmisibilă, ca efect al admiterii excepției neîndeplinirii procedurii prealabile în privința cererii principale formulate de reclamanta USAMV C___-N_____.

Ca efect al respingerii cererii principale, tribunalul va respinge ca rămase fără obiect petitele 3-7 din cuprinsul cererii reconvenționale formulate de pârâta reclamantă reconvențională _________________.R.L. în contradictoriu cu reclamanta pârâtă reconvențională U____________ DE ȘTIINȚE A_______ ȘI M_______ V_________ C___-N_____ și cu pârâtul S_____ R____ prin M_________ Finanțelor P______, având în vedere că aceste petite au fost formulate numai pentru ipoteza în care s-ar admite cererea principală formulată de USAMV C___-N_____. Din moment ce acțiunea principală a fost respinsă, este evident că petitele 3-7 din cuprinsul cererii reconvenționale formulate de pârâta reclamantă reconvențională _________________.R.L. devin lipsite de obiect.

În ceea ce privește cererile reconvenționale formulate de pârâții S_____ R____ și M_________ EDUCAȚIEI NAȚIONALE, în contradictoriu cu reclamanta pârâtă reconvențională USAMV C___-N_____ și cu pârâtul reclamant reconvențional __________________, ca efect al admiterii excepțiilor neîndeplinirii procedurii prealabile, conform încheierii de ședință din data de 19.12.2018, tribunalul va respinge ca inadmisibile cererile reconvenționale formulate de S_____ R____ și M_________ EDUCAȚIEI NAȚIONALE în contradictoriu cu reclamanta pârâtă reconvențională USAMV C___-N_____ și cu  pârâtul reclamant reconvențional __________________.

In ceea ce privește cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul S_____ R____ prin M_________ FINANȚELOR P______ (F.32-34 vol. IV) împotriva chemaților în garanție M_________ EDUCAȚIEI NAȚIONALE și U____________ DE ȘTIINȚE A_______ ȘI M_______ V_________ C___ N_____, tribunalul o va respinge ca rămasă fără obiect, în ceea ce privește fondul cererii, având în vedere că petitele 3-6 ale cererii reconvenționale formulate de __________________ (F.157 vol. II) care erau formulate în contradictoriu cu S_____ R____ au fost respinse ca rămase fără obiect, prin urmare, este evident că rămâne fără obiect și cererea de chemare în garanție formulată de acest pârât.

În ceea ce privește fondul cererii reconvenționale formulate de pârâta reclamanta __________________ în contradictoriu cu reclamanta pârâtă reconvențională U____________ DE ȘTIINȚE A_______ ȘI M_______ V_________ C___-N_____ , tribunalul reține următoarele:

În fapt, între reclamanta USAMV C___-N_____ și pârâta __________________  a fost încheiat un contract de asociere în  participațiune nr. 4773/27.06.2006, având ca obiect modernizarea și exploatarea în comun a imobilelor construcții și terenuri identificate în anexa 2 a HG 2155/2004. (f. 14 și urm. vol. I)

Potrivit punctului V din contract, U____________ va aduce ca aport imobilele construcții și terenuri identificate în anexa 2 a HG 2155/2004, imobile care au fost preluate prin absorbția stațiunii de cercetare dezvoltare pentru pajiști J___ iar asociatul __________________ aduce ca aport finanțarea în integralitate a proiectelor care urmează a fi  dezvoltate în imobilele aduse ca aport de Universitate.

Potrivit art. 7.1 din contract, cota de participare la profit este de 25% pentru Universitate și 75% pentru asociat. C___ de profit pentru Universitate urmează a fi achitată începând cu anul 2008.

Potrivit art. 7.2 din contract, eventualele pierderi generate de derularea activității comerciale vor fi suportate în întregime de asociat, care sub aspect juridic au fost generate în exclusivitate de activitatea acestuia.

Problema care trebuie lămurită de instanță este dacă prevederile clauzei 7.2 din contract constituie o clauză  leonină, astfel cum susține pârâta reclamantă reconvențională M_____ F___ SRL.

In susținerea caracterului clauzei, pârâta invocă prevederile art. 1513 din Vechiul Cod Civil, dar și art. 251 din Vechiul Cod Comercial. (f. 158 vol. II)

Potrivit art. 1513 din Vechiul Cod Civil, articol cuprins în Titlul VIII-Despre contractul de societate, Este nul contractul prin care un asoci at își stipuleaza totalitatea câ stigurilor.

Asemenea, nula este conventia prin care s-a stipulat ca unul sau mai multi asociati sa fie scutiti de a participa la pierdere.

Potrivit art . 251 din Vechiul Cod Comercial:

      Despre asociaț iunea în participațiune

      ART. 251

      Asociatiunea în participațiune are loc atunci când un comerciant sau o societate comercială acordă uneia sau mai multor persoane ori societăți o participațiune în beneficiile și pierderile uneia sau mai multor operațiuni, sau chiar asupra întregului comerț .

Doctrina mai veche a statuat că prevederile art. 1513 din vechiul Cod Civil interzic contractul de asociere în participațiune prin care un asociat își stipulează totalitatea câștigurilor, precum și acea convenție prin care  se hotărâște scoaterea unora dintre asociați de la participarea la pierderi, sancțiunea fiind nulitatea convenției.

În primul rând, contrar susținerilor pârâtei M_____ F___ SRL, din cuprinsul clauzei rezultă clar că sunt suportate de acest asociat numai pierderile care sunt generate în exclusivitate, sub aspect juridic, de activitatea acestuia.

Tribunalul nu poate face abstracție de această prevedere expresă din cuprinsul contractului, care stabilește indubitabil că nu toate pierderile sunt suportate doar de către asociat, ci doar acele pierderi care sub aspect juridic au fost generate în exclusivitate de activitatea acestuia, de unde rezultă că a fost avută în vedere culpa exclusivă , din punct de vedere juridic, a asociatului în producerea acelei pierderi.

Cu alte cuvinte, prin contractul încheiat, U____________ a fost absolvită de  suportarea acelor pierderi pentru care nu se poate reține nicio culpă a acesteia din punct de vedere juridic.

Prin urmare, nu se poate afirma că pct. 7.2 din contract constituie o clauză leonină, raportat la conținutul acesteia.

Aspectele invocate de pârâta M_____ F___, cum că nu s-ar putea confirma caracterul nul al clauzei prin referire la această precizare,  deoarece și U____________ a fost consultată în deciziile relevante, nu pot fi primite.

Este real că nu se poate afirma, cu titlu general, că orice pierdere este cauzată exclusiv de activitatea pârâtei __________________, prin urmare prevederea  “pierderile care sub aspect juridic au fost generate în exclusivitate de activitatea acestuia “,  nu semnifică suportarea tuturor pierderile asocierii de către M_____ F___, ci doar unele dintre aceste pierderi, cu privire la care se poate stabili că s-au cauzat în mod exclusiv de asociat, prin activitatea sa.

Pentru aceste motive, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea pârâtei M_____ F___ SRL de constatare a nulității absolute a clauzei 7.2.din contract și pe cale de consecință și petitul accesoriu, privind obligarea USAMV la plata sumelor afer ente pierderilor î nregistrate de asocierea in participațiune in perioada 2006- 2017, in cuantum de minim 528.178,14 lei

In privința cheltuielilor de judecată, tribunalul ia act că __________________ a arătat că va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată, conform mențiunilor din încheierea de ședință din data de 13.03.2019 iar reclamanta USAMV C___-N_____, a solicitat cheltuieli de judecată, fiind depusă la t ermenul din data de 13.03.2019 extrasul de cont privind onorariu l de  avocat, în valoare de 9877 lei. (f 190-191 )

In privința cheltuielilor de judecată pretinse de Universitate, instanța constată că taxa de timbru aferentă cererii principale nu poate fi acordată din moment ce s-a respins această cerere, iar suma de 9877 lei reprezintă onorariul de avocat pentru întregul dosar, conform contractului de asistență juridică nr. 23/2017.

Astfel, din suma de 9877 lei, instanța va presupune, din moment ce nu s-a indicat altfel de parte, că 50% este aferent cererii principale iar 50% este aferent apărărilor pentru cererea reconvențională a pârâtului M_____ F___ SRL.

Este adevărat că litigiul a fost generat de Universitate, dar este de asemenea de remarcat că __________________ a formulat o cerere reconvențională din care 5 petite (3-7) erau formulate numai pentru ipoteza în care s-ar fi admis cererea principală iar 2 petite (1-2) erau formulate independent de cererea principală, acestea din urmă fiind respinse pe fond.

Prin urmare, din partea de 50% (4938 lei) a onorariului avocat aferent apărărilor formulate de Universitate raportat la cererea reconvențională a pârâtei M_____ F___ SRL, pentru petitele 1-2, formulate independent de cererea principală, reclamanta USAMV C___-N_____ justifică dreptul de a beneficia de acordarea cheltuielilor de judecată, astfel că din suma de 4938 lei, Tribunalul, în temeiul art. 453 alin. 1 C__,  va obliga pârâta __________________ la plata către USAMV C___-N_____ a sumei de 1994 lei.

Instanța ia act că celelalte părți nu au depus dovezi privind cheltuielile de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE :

Respinge ca inadmisibilă cererea principală formulată de reclamanta U____________ DE ȘTIINȚE A_______ ȘI M_______ V_________ C___-N_____, cu sediul în C___-N_____, Calea Mănăștur, nr. 3-5, jud. C___ în contradictoriu cu pârâta _________________.R.L., cu sediul în C___-N_____, __________________________, nr. 10-12, jud. C___ și cu sediul procesual ales la S___ M____ , I___ și Asociații, în C___-N_____, ____________________. 8, jud. C___.

Respinge ca inadmisibilă cererea reconvențională formulată de S_____ R____ prin M_________ FINANȚELOR P______, cu sediul în București, _____________________, sector 5 și cu sediul procesual ales în C___-N_____, ____________________. 19, jud. C___ în contradictoriu cu reclamanta pârâtă reconvențională U____________ DE ȘTIINȚE A_______ ȘI M_______ V_________ C___-N_____ și cu  pârâtul reclamant reconvențional __________________.

Respinge ca inadmisibilă cererea reconvențională formulată de M_________ EDUCAȚIEI NAȚIONALE, cu sediul în București, ____________________, nr. 28-30, sector 1, în contradictoriu cu reclamanta pârâtă reconvențională U____________ DE ȘTIINȚE A_______ ȘI M_______ V_________ C___-N_____ și cu  pârâtul reclamant reconvențional __________________.

Respinge ca rămase fără obiect petitele 3-7 ale cererii reconvenționale formulate de pârâta reclamantă reconvențională _________________.R.L. în contradictoriu cu reclamanta pârâtă reconvențională U____________ DE ȘTIINȚE A_______ ȘI M_______ V_________ C___-N_____ și cu pârâtul S_____ R____ prin M_________ Finanțelor P______.

Respinge ca neîntemeiate petitele 1-2 ale cererii reconvenționale formulate de pârâta reclamantă reconvențională _________________.R.L. în contradictoriu cu reclamanta pârâtă reconvențională U____________ DE ȘTIINȚE A_______ ȘI M_______ V_________ C___-N_____.

Respinge ca rămasă fără obiect cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul S_____ R____ prin M_________ FINANȚELOR P______ împotriva chemaților în garanție M_________ EDUCAȚIEI NAȚIONALE și U____________ DE ȘTIINȚE A_______ ȘI M_______ V_________ C___ N_____.

Obligă pârâta __________________ la plata către U____________ DE ȘTIINȚE A_______ ȘI M_______ V_________ C___-N_____ a sumei de 1994 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune la Tribunalul C___.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei, azi, 05.04.2019.

          PREȘEDINTE,                                                                         GREFIER,

        A___ M____ R__                                                 M______ M____ C____

Red./Dact./AMR/05.04.2019

Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer Romania pentru Fundatia RoLII.

Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro