Stati in balcoane …
Nu stiu daca cineva isi mai aminteste leitmotivul invocat din cand in cand cu ocazia unor proteste de revolutionarii autentici sau de serviciu: “Nu stati in balcoane ca muriti de foame !”. De cand cu coronavirusul pare ca s-a transformat, acum fiind “Stati in balcoane sa muriti de foame !” Fiindca, desi nu cred nici o iota in predictiile apocaliptice privind un viitor haos economic si penurie alimentara, in schimb sunt convins ca diferiti speculatori avari vor incerca sa pescuiasca averi din aceste ape tulburi. Despre coronavirus -ca despre morti -numai de bine ! Cum a venit tot asa se va duce. Oricum aparitia virusului nu este tulburatoare. Lumea se confrunta – dupa o perspectiva de arheologie medicala – cu gripa incepand chiar cu anul 470 e.n., iar din 1722 situatiile epidemice au fost incadrate mult mai precis. Italia insasi a mai fost atacata intr-un mod atat de ingrozitor, incat nu e de descris. Acest coronavirus care produce o gripa ce actioneaza distructiv indeosebi asupra aparatului respirator a mai fost cunoscuta, ea purtand denumirea de gripa bronho-pneumonala. Statisticile pastrate ne indica o mortalitate asemanatoare cu cea prezenta, insa numai pentru acele persoane care nu au beneficiat de suportul unui tratament adecvat. Si ce fel de tratamente se efectuau atunci ? Sangerare cu lipitori, injectii cu albastru de metilen sau oxigen gazos, urotropina (2g/zi), frectii cu mustar pisat, bai etc, toate incomparabile cu ceea ce ne pune la dispozitie medicina de astazi. Poate ca nu va vine sa credeti dar medicii timpurilor trecute raporteaza un procent de vindecare de 98%, ceea ce este admirabil. Consultand o multime de carti vechi despre gripa puse la dispozitie in mod gratuit de biblioteca digitala nationala franceza, am constatat ca foarte multe persoane s-au salvat de la gripa recurgand la masuri preventive. Astfel, gargara de mai multe ori pe zi cu o solutie calduta de apa cu putin bicarbonat de sodiu, introducerea in nari a catorva picaturi de ulei gomenolat, ingerarea unor extrem de mici cantitati de antiseptice, badijonarea gatului cu albastru de metil etc. Vazand ca in urma cu peste 100 de ani, prin aplicarea acelor tratamente primitive in raport cu cele actuale, rata de succes a vindecarii era de 98 dintr-o suta de oameni, eu nu imi fac deloc probleme privind aceasta pandemie, care nu-mi pare deloc periculoasa prin efectele medicale, cat extrem de grava prin panica ce apare si prin consecintele acesteia. Lasand deoparte problemele medicale, strict tehnice, noi nu putem ocoli faptul ca parca Uniunea Europeana a lasat ca actuala criza sa apara, sa ia amploare si sa se mentina. Nu-i pot banui pe capii Uniunii in lipsa de specialisti si oameni competenti care sa stavileasca valul imens de panica cu reverberatii dintre cele mai neasteptate. Asa incat, nevrand a fi susceptibil, nu pot decat sa-mi manifest uimirea. Uimire care, in parte provine, in plan intern, si din faptul ca nu i s-au recomandat populatiei si alte mijloace de prevenire cum ar fi lampi cu lumina ultravioleta, generatoare cu ozon etc. Acestea fiind zise, se poate spune ca fie din incompetenta ori prostie, fie din rea credinta, ceva mai grav decat aceasta gripa, anume o mica sau mai mare criza economica e posibila. Nu putem fi siguri ca se va intampla, dar oare nu ar fi bine sa o preintampinam ? Pentru aceasta, cred ca ar fi bine ca inainte de a da ajutoare pentru nemunca, guvernul sa treaca la realizarea si implementarea unor masuri de stimulare a muncii in contextul existentei riscului de contaminare cu coronavirus in cadrul firmelor de productie. Conversia industriala nationala pentru anumite produse conjuncturale. Linii industriale de producere a tuturor bunurilor susceptibile de a fi la un moment dat in penurie sa fie deschise si adaptate imediat, in mod identic unei situatii de razboi. Securitatea alimentara pentru cetateni trebuie sa devina cea mai mare problema a conducatorilor nostri. Un program pentru cultivarea terenurilor marilor si in special ale micilor fermieri trebuie pus in opera, concomitent cu redistribuirea judicioasa a fortei de munca. Un gen de “kibutz-uri” temporare ar trebui sa preia imediat toate terenurile agricole nelucrate si sa le puna in valoare. Fiindca, legile economiei de piata sunt inexorabile. Degeaba a vorbit presedintele Romaniei cu sefii “mall”-urilor. Iata ca nu se gaseste in orice moment al zilei drojdie, uleiul comestibil s-a scumpit si poate ca mai sunt si altele despre care nu stiu.
Este timpul sa trecem la treaba. Sa nu ne imaginam ca marile puteri aflate in dificultate vor prefera sa ne ajute, fiindca deja s-a dovedit ca e mai aproape camasa decat haina. De asemenea, sa nu ne imaginam ca cei bogati vor suferi identic saracilor, fie ca sunt bogatasii nostri autohtoni sau internationali. De aceea mai multa implicare cetateneasca si personala nu strica ! Sa nu stam in balcoane ca ne poate costa scump.

Emil Pop, militar