Medicul Florian Berghea, cadru didactic la Universitatea de Medicniă Carol Davila, îi adresează secretarului de stat Raed Arafat o interpelare, prin intermediul unui material de opinie, De ce se rup medicii, publicat pe site-ul online republica.ro legat de contextul unor demisii din sistem, cu ceea ce aşteaptă personalul medical de la cei care conduc Sănătatea. Încercați să oferiți oamenilor din armatele dumneavoastră și încurajarea bărbătească, dar și o vorbă care să sune altfel decât zgomotul unei mitraliere.

Berghea a reluat în apelul său, mesajele Oganizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru medici, apoi a transmis mesajele sale faţă de pacienţi şi faţă de secretarul de stat Raed Arafat.

Un medic ATI, înțelegem că singurul din acel spital, a spus „Nu mai rezist, îmi e frică” și a părăsit echipa. O țară întreagă și-a oprit respirația la auzul acestei vești. Nu am de unde să știu care a fost motivul acestei decizii, dar am credința că managerul acelui medic, înainte de toate, a încercat să afle cauzele. De ce a clacat acel om și ce trebuie să facă pentru ca următorul să nu mai cedeze la tensiunea zilelor? Lăsând pentru după război acuzele și apelul la instanțele morale. Din fericire, Organizația Mondială a Sănătății se dovedește de ajutor și acum pentru că a pregătit un set de mesaje pentru cei implicați în prima linie din această cumplită luptă.

Ce transmite OMS medicilor în aceste momente:

„Este foarte probabil să simți că tu și colegii tăi sunteți sub o presiune enormă. Stresul și sentimentele amestecate nu sunt sub nici o formă dovada că ești slab sau că nu îți poți îndeplini sarcinile! Trebuie să ai grijă de tine și să te îngrijești în această perioadă deopotrivă de echilibrul tău mental, de starea ta de bine psihosocială, ca și de întreaga sănătate fizică. Ai grijă de tine, încearcă să te odihnești cât mai mult, mănâncă suficient și sănătos, stai în contact cu familia și prietenii. Întoarce-te către colegii tăi, către manager sau către cei în care ai încredere pentru a primi sprijin – nu uita că și colegii tăi trec probabil prin aceleași experiențe”.

Ce transmite OMS managerilor de spital în aceste momente:

„În aceste momente trebuie să te îngrijești ca oamenii tăi să fie protejați de stresul prelungit și să fie într-o stare psihică cât mai bună – astfel aceștia își vor îndeplini sarcinile mai bine. E bine să gândești că aceasta nu este o situație de o zi și că trebuie să-ți concentrezi eforturile pe dezvoltarea unei soluții care funcționeze pe termen lung și nu pe rezolvarea punctuală a unor crize repetitive. Asigură-te că există o bună comunicare și că informațiile corecte și actualizate ajung rapid la toți membrii echipei tale. Inițiază și încurajează ca echipa ta să facă pauze care să rupă tensiunea muncii. Asigură construirea unei echipe în care fiecare poate să ofere și să primească sprijin social și emoțional. Ia seama că și managerii sunt acum sub aceeași presiune a unei enorme responsabilități și că e foarte posibil să te confrunți cu aceleași probleme ca oamenii din echipa ta”.

Ce aș transmite eu celor mult prea virulenți în astfel de situații:

Când un medic pleacă și refuză să-și mai facă datoria este o pierdere pentru noi toți. Noi, ceilalți medici va trebui să-i preluăm și munca lui. Voi cei lipsiți de o sursă de ajutor medical aveți tot dreptul să vă simțiți trădați. Dar trebuie să înțelegem că Jurământul lui Hipocrat, cel la care se face mult prea des referire asemenea unui bici cu care strunești caii, acest jurământ este de fapt un contract. Un contract social și moral. În acest contract sunt medicii, pe de o parte, și întreaga societate, pe de alta. Fiecare cu drepturi și obligații. Societatea nu a jurat în fața lui Hipocrat sau cu mâna pe Biblie că va respecta acest Jurământ. Dar atunci când medicul spune „Jur” se asumă că fiecare membru al societății acceptă să fie parte a acestui contract și să-și îndeplinească obligațiile sale pentru a se putea bucura de drepturile sale. Iar una din obligațiile asumate în contract este ca societatea să asigure condiții de protecție fizică și echilibru psihic medicilor săi. Atunci când societatea nu face asta medicii au tot dreptul din lume să întrebe dacă nu cumva acest contract social și moral, a fost anulat. Pentru că dacă nu ești medic ci, să spunem, electrician, niciun jurământ din lume și nici o condiție contractuală și chiar nici o ordonanță militară nu va ține loc de echipament de protecție când va trebui să pui mâinile goale pe firele de înaltă tensiune!

Ce aș transmite eu Domnului Arafat:

Am zis (și am lăsat și scris) că măsurile dumneavoastră în această criză au creat structura unui răspuns adecvat la această imensă provocare. Dacă s-ar fi putut lua în alt tempo sau dacă ar fi putut avea o formă diferită – sunt lucruri pe care le vom diseca pe îndelete când totul se va fi rezolvat. Dar până atunci v-ați asumat rolul greu de comandant al armatelor de medici, manageri de spital și administratori ai comunităților locale. Sunt multe care merg bine, dar și multe care merg insuficient față de ce am avea nevoie. Sunt oameni care performează, dar și oameni care clachează. La fel cum mamele nu își nasc copiii cu gândul că vor merge vreodată la război nici medicii nu își aleg această profesie cu gândul la asemenea vremuri în care pericolul sacrificiului să nu fie o vorbă goală. Știți la fel de bine ca noi că expunerea profesională are alte consecințe față de expunerea întâmplătoare. Așa încât, ca un comandant de armate ce sunteți, încercați să oferiți oamenilor din armatele dumneavoastră și încurajarea bărbătească, dar și o vorbă care să sune altfel decât zgomotul unei mitraliere. Cu toții suntem pe câmpul de luptă încercând să acționăm uniți și responsabili.

Și DA! – si această pandemie va trece!

Dr Florian Berghea, Universitatea de Medicină Carol Davila

text preluat cu acceptul republica.ro