Jurnalistul Luis Lazarus a fost obligat de judecători să verse în conturile Oanei Zăvoranu, suma de 15.000 de euro, cu titlu de daune morale, pentru afirmaţii calomnioase făcute în repetate rânduri, la adresa sa, în emisiuni de televiziune precum WOW BIZ şi Teo Show, din perioada 2014- 2015. Lazarus mai are o cale de atac.

Oana l-a reclamat pe Luis pentru afirmaţiile privind semi- asasinatul imaginar asupra mamei sale, prin plătirea unei vrăjitoare criminale, vânzarea înmormântării răposatei, toate fiind susţinute cu termeni duri despre reclamantă, precum centuristă, drogată, piţipoancă, iresponsabilă.

Zăvoranu a arătat că potrivit codului deontologic al ziaristului, pârâtul avea datoria să relateze adevărul în informațiile pe care le prezenta, să dea publicității doar informațiile de a căror veridicitate era sigur, să nu prezinte opiniile personale drept fapte dovedite, să respecte viața privată a cetățenilor, inclusiv viața privată a reclamantei, să evite detalierea unor vicii, să nu distorsioneze informația, să nu facă acuzații nefondate și să nu calomnieze.

Reclamanta a mai obţinut un beneficiu important, şi anume ca Lazarus Luis Vicenţiu să se abţină ca pe viitor să facă afirmaţii publice nedovedite temeinic cu privire la reputaţia sau viaţa privată.

Lazarus nu a putut fi convocat la dezbaterea fondului, în lipsa domiciliului, dar curatorul său special numit de instanţă a afirmat că între reclamant şi pârât exista o stare de amiciţie, fiind de notorietate şi certurile dintre aceştia. Curatorul a spus că şi Zăvoranu a replicat agresiv, cu expresii jignitoare la adresa pârâtului.

Judecătorul Tribunalului i-a acordat reclamantei daune morale în cuantum de 30.000 de euro. La apel Lazarus a apărut, invocând statutul de persoană controversată autoasumată de reclamantă.

Comportamentul dezinhibat al reclamantei in emisiuni televizate este demonstrat inclusiv de gestul acesteia care, spre exemplu, in emisiunea cu o seara înainte de decesul mamei, si-a scos lenjeria intima in direct, astfel cum este redat si in emisiunea „WOWBiz”.

Prin urmare, de calitatea morala a comportamentului reclamantei nu este responsabil paratul, ci chiar reclamanta care, alegând sa facă un astfel de gest in direct la o emisiune televizata, si-a asumat un anumit standard moral, si un grad evident mai ridicat de ingerința din partea presei in sfera vieții private. Practica Instanței Europene, constanta de altfel, a statuat ca in multe situații, integritatea morala are a fi apărata, mai întâi, de însăși persoana care pretinde ca i se încalcă dreptul la viața privata de către alte persoane.

Instanţa de apel a redus daunele morale la jumătate, doar 15.000 de euro având de achitat Lazarus în conturile Oanei Zăvoranu. Următoarea rundă dintre cei doi va avea loc la Curtea Supremă.

Vă prezentăm motivarea Curţii de Apel Bucureşti.

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A IV A CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ NR. 161 A/2019

Ședința din publică de la 05.02.2019

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE – JUDECĂTOR : M_____ D______ L____

JUDECĂTOR : Z___ D_____

GREFIER : M____ S_____

……………………

Pe rol pronunțarea asupra cererii de apel formulată de apelantul pârât L______ L___ V_______ , împotriva sentinței civile nr. 497/11.04.2017, pronunțată de Tribunalul București – Secția a V a Civilă, în dosarul nr. XXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata reclamantă Z_______ I____, având ca obiect „acțiune în răspundere delictuală”.

Dezbaterile cauzei au avut loc în ședința publică de la 15.01.2019, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea – pentru a da posibilitate părților să depună note scrise și în vederea deliberării – a amânat pronunțarea la data de 22.01.2019, la 29.01.2019 și apoi la 05.02.2019, hotărând următoarele :

C U R T E A

Soluționând apelul civil de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 la data de 30.06.2016 sub nr. xxxxx/299/2015, reclamanta Z_______ I____ l-a chemat în judecată pe pârâtul L______ L___ V_______, solicitând instanței: 1) să constate încălcarea drepturilor la demnitate, onoare, reputație și viața privată, prin formularea unor afirmații denigratoare, defăimătoare, ironice, batjocoritoare și mincinoase, în cadrul emisiunilor wOWBiz din 30 septembrie 2014, 20 și 21 precum și în cadrul emisiunii Teo Show în ediția din 17 aprilie 2015, difuzate de postul de televiziune Kanal D,  având ca realizator pe M______ I______ și respectiv Teo T________.

2. Obligarea pârâtului la plata sumei de 100 mii euro (echivalentul a 4511.000 lei), cu titlu de daune morale pentru atingerea adusă drepturilor la reputație onoare și demnitate respectiv la viața privată a reclamantei în cadrul emisiunilor amintite mai sus.

3. În temeiul Art 253 alin 1 lit b cod Civil să i se interzică pentru viitor pârâtului se încalce dreptul la reputatie și dreptul la viata privata a reclamantei prin afirmații în emisiunile în care este invitat.

4. Obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul dosar.

În motivarea acțiunii reclamanta arată că postul de televiziune Kanal D difuzează de luni până joi începând cu ora 22 30, emisiunea Wowbiz cu marcajul 12, până la ora 23, iar după această oră cu marcajul 15, genul programului fiind de divertisment, prezentat de mădălin I______ și A______ P_______.

a) în cadrul emisiunii WOWBiz din 20 Aprilie 2015 difuzată între orele 22 28 – 00 32 singura temă de dezbatere, au fost problemele familiei Z_______, invitați în studio fiind de jurnaliștii: M______ Pribu,  C_______ Ș______, L___ L______, actorul C_____ Mărc______, avocatul Tonel P__. Subiectul de senzație în exclusivitate la constituit decesul mamei I_____ Z_______, atitudinea Oanei Z_______ față de mama sa înainte de a muri, discuțiile dintre mama și fiica legate de avere, am tam îndeosebi a consumului de substanțe și calitatea de nedem succesorală a reclamantei.

În promo-ul emisiunii WOWbiz se preciza: „ în această seară la WOWBiz află motivul pentru care I____ Z_______ ar putea pierde întreaga avere…La wOWbiz în exclusivitate, nicăieri în altă parte… Am aflat ce substanțe consuma I____ Z_______ în secret în toată această perioadă. Veți rămâne șocați când veți auzi compoziția cocktailului pe care îl consumați zi de zi… Este o nadă volanul la un pas de moarte?… Răspunsul șocant la Wowbiz”.

Invitații din Studio au făcut numeroase afirmații privind atitudinea I_____ Z_______ față de mama sa de a lungul timpului. Invitatul L___ L______ a susținut că reclamanta este sub efectul stupefiantelor; nu este normală la cap; este în faza de iresponsabilitate. De asemenea, a afirmat că ai O___ Z_______ este nedemnă succesoral, căci Ura mama, ia dorit moartea și interesul pe care îl avea față de aceasta era doar legat de avere.

b) din 21 aprilie 2015 a emisiunii WOWbiz, sau discutat subiecte referitoare la I____ Z_______ și la relația cu mama acesteia, invitați fiind L___ L______, mădălin pribu și N___ (menajera marioarei Z_______). În emisiune s-a vehiculat ideea susținută atât de L___ L______ cât și de V____ T____, că I____ Z_______ a vrut să omoare pe mama sa și pentru acest motiv a apelat la vrăjitoare.

2. Același post de televiziune difuzează și emisiunea Teo Show cu diverse teme de dezbateri și invitați, având ca realizator pe Teo T________. În ediția din 17 aprilie 2015 a emisiunii Teo Show, au fost invitați M______ I______, C_______ Ș______ și L___ L______, care au comentat ultimele evenimente din familie Z_______, respectiv ultima dispută dintre cele două și moartea Marioarei Z_______. În cadrul emisiunii, pârâtul L___ L______ a calificat-o pe I____ Z_______ drept semi-asasină. Subiectul legat de reclamanta sa dezbătut în intervalul orar 16,47 – 17.21.

3. Consiliul N_______ al Audiovizualului, prin decizia nr 250 din 26 mai 2015 a sancționat-o pe D____ media pentru postul de televiziune Kanal D cu amendă, apreciind că difuzare a emisiunilor care au avut ca subiect probleme legate de viața personală și familială a Marioarei și Oanei Z_______, trebuie făcută cu bună credință, în mod rezonabil, cu respectarea libertății de exprimare dar și a dreptului publicului la informare.

Consiliul a concluzionat că libera exprimare, ca principiu fundamental al statului de D____, presupune respectarea normelor de D____ International naționale care garantează tuturor persoanelor dreptul de a se manifesta potrivit propriilor opțiuni în relațiile cu ceilalți membri ai colectivității, cu condiția ca alți membri ai societății să nu fie lezați.

În cuprinsul deciziei se reține la pagina nr 3, ca: „L___ L______ a făcut-o pe O___ Z_______ semi-asasina”. Alte afirmații făcute de invitații au fost că I____ Z_______ este nedemnă succesoral, ura mama și interesul pe care îl avea față de aceasta era doar legat de avere”. Reclamanta consideră că tocmai cuvintele utilizate de invitați la adresa acesteia, mai precis afirmațiile pârâtului L___ L______, au condus la o lezare a drepturilor sale la onoare demnitate reputație și viața privată.

4. Precizează că și anterior acestor emisiuni, respectiv în emisiunea WOWBiz din 30 septembrie 2014, pârâtul a catalogat o drept „ domnișoara centuristă, cu un comportament de centură stă”; „ s-a înscris în epopeea pițipoancelor”, afirmații pe care, de asemenea, le consideră defăimatoare.

I. Privind motivele de D____ pentru care a inițiat demersul judiciar, reclamanta Z_______ I____ arată că D____ media International sa deținătoare a postului de televiziune Kanal D, a desfășurat în zilele de 17 aprilie 20- 21 aprilie 2015 împotriva acesteia, în cadrul emisiunilor TV Show și WOWbiz, o campanie virulentă de denigrare și de defăimare prin toate mijloacele de comunicare, prin care se urmări o atingere gravă a drepturilor nepatrimoniale privind demnitatea, marea și reputația, respectiv viața privată.

1. În data de 17 aprilie 2015 în cadrul emisiunii teo Show sau dezbătut probleme legate de disputele dintre I____ Z_______ și mama sa, înmormântarea Marioarei Z_______, amândoi și o ________ aspecte legate de vrăjitoare, emisiunea folosind drept titlu: „L___ L______: Eu spun că O___ este o semi-asasină”.

În data de 20 Aprilie 2015, postul de televiziune Kanal D a realizat emisiunea Wowbiz sub apanajul „senzațional”, „în exclusivitate”, în care sau dezbătut așa zisei probleme din viața privată a I_____ Z_______, folosindu-se drept titluri: „Ce substanțe consuma zăvo zi de zi. Își face un cocktail de medicamente! Este O___ la un pas de moarte? Șocant! Am aflat ce substanțe ar consuma zilnic O___ Z_______. O___ Z_______ pierde întreaga moștenire”.

Și anterior, în emisiunea WOWBiz din 30 septembrie 2014, sub apanajul „exclusivitate”, sa dezbătut cel mai grav la tot la persoana reclamantei și la pretinșii săi iubiți, subtitlul: „L______: O___ – o femeie ușoară! Ei niște tăntălăi”.

2. În emisiunea din 20 Aprilie 2015, pârâtul L___ L______ a formulat și susținut afirmații și acuzații grave care o vizează direct pe reclamant a I____ Z_______, fără a fi prezentată nicio bază probatorie, urmând doar prezentarea reclamantei într o lumină negativă, afirmații care depășesc limitele libertății de exprimare și nu justifică un interes public.

2.1. Pârâtul a susținut ideea vehiculată de M______ Pribu, că I____ Z_______ consumă stupefiante. Numitul M______ Pribu, a afirmat că: „O___ Z_______ nu Ia medicamente de ieri, de azi, ia de ani de zile. Le ia între o combinație”. ” în ultima vreme a fost tot timpul sub efectul lor”.

Pârâtul L___ L______ a replicat: „ păi și atunci când de sub efectul stupefiantelor sau între ghilimele stupefiante, cocktail cum le-a numit ea…”, pârâtul susținând astfel despre reclamantă, că ar fi consumat stupefiante.

Numitul M______ I______, a afirmat: „ a recunoscut la un moment dat că ia un cocktail de medicamente”, anunță pârâtul L___ L______, accentuat în continuare că este vorba despre stupefiante și nu medicamente, afirmând: „ la numit așa, într un mod elegant, atunci când de sub efectul lor își dorește moartea mamei sale și când nu e ce își dorește? Simte că nu are bani, se supără pe mămica, pentru că mămica nu vrea să îi dea bani și atunci ia medicamente și după ce ia medicamente își dorește moartea mamei”. „Eu cred că în al 12-lea ceas, pentru un moment de luciditate în care nu își luase cocktail-ul, brusc, „ dar ce fac eu? Oameni buni, că vine Gigicu și îmi aruncă un proces acum ca sunt nedemnă succesoral…”.

2.2. Reclamanta susține că pârâtul ar fi vehiculat ideea că I____ Z_______ a dorit moartea mamei sale apelând la vrăjitoare și că reclamanta a inventat noțiunea de „vânzare a înmormântării”.

Astfel, pârâtul L___ L______ a afirmat: „S-a inventat vânzarea înmormântării, s-a vândut până acum botezul, nuntă, acum a debutat O___ cu înmormântarea”. Afirma despre reclamanta O___ Z_______, ca: „ nu vrea să o mormânt As A pentru că nu a semnat un contract… Și vinde înmormântarea. … Ea nu vrea să O înmormânteze pentru a face audiențe vreo două-trei zile”. Pârâtul a mai justificat așa numitul comportament al I_____ Z_______ susținând: „ femeia nu e normală la cap, or drogată”, „fie că era în fază de iresponsabilitate”.

La întrebarea lansată de către moderatorul M______ I______: „ cum ar putea fi decăzută O___ din drepturile moștenirii?”, pârâtul L___ L______ a afirmat despre reclamantă că: „ ea nu iubește pe mamă, ca blestemată la vrăjitoare… Mie mi se pare aberant că un asemenea om care inclusiv după moartea mamei ei se poartă absolut execrabil, să moștenească o asemenea avere. Domnul avocat a dat soluția… Adică decăderea din drepturi. Eu am spus atunci că mi se pare foarte ciudat că ea se comportă așa și nu pot fi decât două situații: Situația unu, ori femeia nu e normală la cap, ori era drogată”.

La intervenția moderatorului M______ I______, care a afirmat că: „ poate există și o altă variantă? Nu aș vrea să o jignim”, pârâtul L___ L______ a replicat prompt: „ ba da. Asta era în fază de iresponsabilitate”.

2.4. Pârâtul L___ L______, analizând comportamentul reclamantei, a sugerat și a pus în discuție chiar sancțiunea nedemnității succesorale, afirmând: „… Avocatul Tonel P__ ia trântit o exact cu parul în cap, nedemnitatea succesorală”.

Reclamanta arată că aceste idei și comentarii au fost preluate și în alte emisiuni și în mediul online.

Astfel emisiunea În cadrul cărora au fost folosite aceste expresii, este disponibilă și pe pagina online a postului de televiziune Kanal D, accesat la adresa www Kanal D/ro, putând fi accesată și ulterior difuzării zilelor de 20 aprilie, de către un număr mare de persoane. Având în vedere că emisiunea poate fi vizualizată online și în prezent, reclamanta a susținut că încălcarea drepturilor personale nepatrimoniale subzistă și implicit și tulburarea pe care o creează vieții private și demnității reclamantei.

3. În emisiunea wOWBiz din 21 aprilie 2015 pârâtul a confirmat ideea invitatul lui V____ T____, în sensul că reclamanta sa dorit moartea mamei sale.

V____ T____ a afirmat: „ știi cum să punem noi problema, M______?! Există un proces sau Vrăjitoarelor, oare de ce? Că ar vrea să își recupereze banii. De ce le-a dat bani? S-o omoare pe maică-sa! Asta e fondul problemei, de ce la dat sute de mii de euro? S-o omoare pe mă-sa!”

Pârâtul L___ L______ a întărit acestea afirmații susținând că: „Există documentul semnat de ea. E ceva în neregulă aici?”, întărind astfel concluzia că reclamanta ar fi plătit bani Vrăjitoarelor cu scopul de a omorî mama.

4. În emisiunea Teo Show din 17 aprilie 2015, pârâtul L___ L______ a calificat apă reclamanta O___ Z_______, drept o „hienă care trăiește din moartea mamei ei”.

Astfel, pârâtul L___ L______ a susținut: „ pe de altă parte, eu văd altceva acum. O___ Z_______ trăiește ca o hienă din moartea mamei ei. Își negociază aparițiile și ei bani ca să discute despre ce? Despre moartea mamei ei? Despre moartea mamei tale te duci la televizor să discuți și să iei bani? Când îți moare mama Dispari din Media, dispari, pleci, te duci…”

Plecând de la problema reclamantei cu vrăjitoarele, pârâtul L___ L______ a concluzionat ca: „O___ este o semi-asasină, deoarece disputele avut a cu mama ei, i-au grăbit acesteia decesul”.

La intervenția numitei C_______ Ș______ care a întrebat că: „ atunci când a avut problema cu vrăjitoarele cine i-a rezolvat-o?”, pârâtul a L___ L______ a replicat prompt: „ și ea se dusese la vrăjitoare să zic ce?! „să moară mama”. În orice caz, ideea este de a te certa în final, i-a grăbit moartea, ea poate să se considere o semi-asasină”.

Moderatorul emisiunii Teo T________ a intervenit: „ nu pot să spui asta, nu cred. L___, îmi pare rău, nu pot să spui asta”.

Pârâtul L___ L______ a replicat însă, în același mod: „O___ este o sanie asasina! Asta e de fapt! Pentru că mama ta vrea să te securizeze, să fi sigură că după ce moare ea, îți lasă o avere”.

5. În emisiunea WOWBiz din 30 septembrie 2014, în promo emisiuni sa difuzat un interviu acordat de L___ L______ acestei emisiuni, prin care acesta își exprimă părerea personală despre o emisiune anterioară, în care invitată a fost reclamanta a I____ Z_______, calificând-o pe aceasta drept „centuristă”.

Acesta a afirmat textual: „ am fost siderat aseară uitând uma la emisiune și văzând o persoana în ce hal a putut să ajungă să se comportă așa ca o domnișoară centurista sărutându-se cu doi puști pe care nu i-a văzut nimeni niciodată, cărora li ar fi putut fi chiar și mamă, că unul avea 21, ea are 41, deci îl putea naște cu liniște și foarte ok și Să se sărute, când cu unul, când cu altul și tăntălăii ăia să se uite tare entuziasmați la acest tip de atitudine. Cred că a luat-o pe o pantă lină pe care va coborî până când va ajunge la ultimele consecințe”.

Ulterior, fiind invitat în emisiunea WOWBiz, pârâtul L___ L______ a explicat Ce reprezintă un atare comportament: „centuristă este persoana care se sărută și face amor cu mai mulți bărbați”„… Asta e imaginea care pleacă în public… Eu mă gândeam la O___ ca la un posibil model… O___ nu poate fi model… Am fost șocat să văd că O___ sa înscris în epopeea pițipoancelor”. „Aseară a avut un comportament de centuristă”.

II. Referitor la cererea de acordare a unor compensații materiale pentru daunele morale, reclamanta Z_______ I____ a susținut că o astfel de cerere este justificată de criterii obiective rezultând din gradul de lezare suferit de aceasta, raportat la afectarea dreptului la demnitate și a vieții private prin afirmațiile pârâtului efectuate în emisiunile WOWbiz din datele de 20 și 21 aprilie 2015 respectiv 30 septembrie 2014, precum și în emisiunea Teo Show din 30 septembrie 2014.

1. În acest sens, reclamanta consideră că Trebuie avut în vedere caracterul profund insultător ale expresiilor folosite în emisiunea din 20 Aprilie 2015 menționate mai sus: „ e sub efectul stupefiantelor sau între ghilimele stupefiante, cocktail Cum la numit ea. La numit așa, în mod elegant, atunci când e subiectul lor își dorește moartea mamei sale și când nu e ce își dorește? Simte că nu are bani, se supără pe mămica, pentru că mămica nu vrea să îi dea bani și atunci ia medicamente și după ce iei medicamente își dorește moartea mamei”; „ s-a inventat vânzarea înmormântării, sa vândut până acum botezul, nunta, acum a debutat O___ cu înmormântarea”; „ea n-o iubește pe mamă, că a blestemat-o la vrăjitoare… Mie mi se pare aberant că un asemenea om, care inclusiv după moartea mamei ei, se poartă absolut execrabil, să moștenească o asemenea avere”; „ ori femeia nu e normală la cap, ori era drogată… Erau în fază de iresponsabilitate”; „ea este nedemnă succesoral”; ” tot ce sar putea face… Pentru ca un om să nu merite o moștenire, pe toate le-a făcut”; „ ea nu vrea să o înmormânteze, pentru că nu a semnat un contract… Și vinde înmormântarea. Ea nu vrea să o înmormânteze pentru a face audiențe vreo două trei zile”.

2. În emisiunea Teo Show din 17 aprilie 2015 pârâtul a calificat-o pe reclamanta I____ Z_______, că ca„ trăiește ca o haină din moartea mamei ei. Își negociază aparițiile și ei bani ca să discute despre ce? „Și ea se dusese la vrăjitoare, să zică ce? „să moară mama”. În orice caz, ideea asta de a te certa final, i-a grăbit moartea, ea poate să se considere o semi-asasină”. ”O___ este o semi-asasină! Asta e de fapt!

3. Cuvintele indecente au culminat în emisiunea Wowbiz din 30 septembrie 2015, când pârâtul a calificat-o pe reclamantă drept „centuristă” și că „s-a înscris în epopeea pițipoancelor”.

2. Conform art. 252 Cod Civil, reclamanta arată că: „ orice persoană fizică are dreptul la ocrotire a valorilor intrinseci ființei umane cum sunt: Viața, sănătatea, integritatea fizică și psihică, demnitatea, intimitatea vieții private….”.

a) potrivit art. 72 alin. 1 și 2 cod civil, „ orice persoană are dreptul la respectarea demnității sale. (2) este interzisă orice atingere adusă onoarei și reputației unei persoane, fără consimțământul acestuia ori fără respectarea limitelor prevăzute de art. 75”.

Astfel dreptului la demnitate îi este proclamată existența în art. 72 alin 1, în timp ce în alineatul 2 al aceluiași articol, se Indică conținutul acestui drept, ce cuprinde onoarea și reputația unei persoane și interdicția de a aduce orice atingere, oricât de minimă, fără consimțământul titularului sau fără autorizarea prevăzută de art. 75 Cod Civil.

În doctrină se apreciază că granița dintre onoare și reputație este destul de greu de stabilit, acestea fiind considerate de fapt, două fațete ale dreptului la demnitate, două elemente distincte care compun acest drept.

Onoarea este un sentiment complex, determinat de percepția pe care fiecare o are despre demnitatea sa, în timp ce reputația înseamnă felul în care o persoană este considerată în societate.

Reputația poate să varieze de la o persoană la alta. Reputația nu este înnăscută, ci, este de cele mai multe ori dobândită, prin modul exemplar în care persoana se comportă în viața privată sau în cea socială. Astfel, orice atingere adusă de mită ții omului și implicit reputației sale, alex pune pe acesta excluderii _____________________ sau mai mică din sfera relațiilor sociale.

b) dreptul la viață privată este reglementat de Art 71 Cod Civil: „(1) Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private. (2) nimeni nu poate fi supus unor imixtiuni în viața intimă, personală și de familie… fără consimțământul său ori fără respectarea limitelor prevăzute la Art 75”.

Totodată, în sensul 74 Cod Civil, arată că: „Sub rezerva aplicării dispozițiilor art.75, pot fi considerate ca atingeri aduse vieții private… f) difuzarea de știri, dezbateri, anchetei sau de reportaje scrise sau audiovizuale privind viața intimă, personală sau de familie, fără acordul persoanei în cauză”.

c) reclamanta arate că emisiunile în care pârâtul a făcut afirmații denigratoare la adresa acesteia, au fost realizate fără consimțământul ei și fără respectarea limitelor prevăzute de Art 75 Cod Civil. Reclamanta nu știa dat consimțământul pentru realizarea unei emisiuni la adresa acesteia și cu atât mai mult, nu i-a permis pârâtului să facă astfel de afirmații, apreciind că atingerile aduse nu se încadrează în limitele prevăzute de 75 Cod Civil („ nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în această secțiune – respectul vieții private și al demnității persoanei umane – atingeri care sunt permise de lege sau de convențiile și pactele internaționale privitoare la drepturile omului la care România este parte. Exercitarea drepturilor și libertăților constituționale cu bună credință și cu respectarea pactelor și convențiilor internaționale la care România este parte, nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în prezenta secțiune”).

III. Reclamanta arată că prejudiciul suferit de aceasta, în principal este unul de natură ne patrimonială, invocând sentimentul de umilință pe care i la o produse expresiile și comentariile pârâtului generate și în rândul invitaților – prejudiciul intrinsec, care nu are o exprimare exterioară.

Totodată, consideră că este imposibil să probeze întregul prejudiciu creat, întrucât afirmațiile mincinoase ale pârâtului, au ajuns deja la audiență posturii de emisiune Kanal D care a difuzat emisiunile Teo Show și WOWbiz și pot avea efecte atât în prezent cât și în viitor.

Astfel cum sa afirmat în jurisprudență, evaluarea în cazul altor categorii de prejudicii decât cele corporale, cum sunt atingerile aduse onoarei și demnității, elementelor vieții private, este anevoioasă întrucât prejudiciul constă într o suferință pur morală, iar gravitatea suferinței depinde de atitudinea sentimentală a victimei raportate la viața familială și personală”.

Reclamanta apreciază că în acest caz există două tipuri de prejudicii create de afirmațiile mincinoase ale pârâtului, în emisiunile menționate. Prejudiciul ce constă în suferința ce a fost indusă reclamantei prin chiar afirmația pârâtului, care a fost dezbătută astfel și de ceilalți invitați, precum și prejudiciul ce a rezultat și va rezulta și în viitor, datorită difuzării emisiunii, constând în asocierea numelui și a imaginii reclamantei, cu apelative precum: „ femeia nu e normală la cap”; „era drogată”; „era în fază de iresponsabilitate”; „ ea este nedemnă succesoral”; ” domnișoara centuristă”; „O___ s-a înscris în epopeea pițipoancelor” ori „semi că nu mai – asasină”.

Acest ultim tip de prejudiciu nu poate fi evaluată în mod obiectiv, însă există o ________ indicii cu privire la existența lui: Asocierea cu apelativul drogată a fost preluată de telespectatori dar și de alți reporteri. Astfel, ori De câte ori apare în spațiul public, întrebarea reporterilor este: „O___ ești drogată?”, ”Te-ai drogat acum?”.

Reclamanta arată că în mod indirect, prejudiciul a fost reținut chiar și de prin decizia Consiliului N_______ al Audiovizualului, la pagina nr 6 din decizie, Consiliul apreciind că: „ libertatea de exprimare, ca principiu fundamental al statului de D____, presupune respectarea normelor de D____ intern și internaționale care garantează tuturor persoanelor dreptul de a se manifesta potrivit propriilor opțiuni în relațiile cu ceilalți membri ai colectivității, cu condiția ca alți membri ai societății să nu fie lezați”.

Legătura de cauzalitate dintre fapta ilicita și prejudiciu moral suferit de reclamantă, rezultă din însăși fapta ilicită, iar ca urmare a afirmațiilor făcute de către pârâtul L___ L______, atât în emisiunea WOWBiz difuzată în datele de 20 și 21 aprilie 2015, cât și în cadrul emisiunii Teo Show din 17 aprilie 2015, afirmații ofensatoare la adresa reclamantei, aceasta consideră că a suferit un prejudiciu moral.

Arată că în acest sens, Curtea Europeană a drepturilor omului în cauza Tolstoy Miloslavsky, că proba faptei ilicite este suficientă, urmând ca prejudiciul și raportul de cauzalitate să fie prezumate.

Mai mult instanțele române, deduc producerea prejudiciului moral din simpla existență a faptei ilicite, de natură să determine un asemenea prejudiciu.

Sub aspectul vinovăției pârâtului, reclamanta arată că afirmațiile acestuia din cadrul emisiunilor menționate, referitoare la consumul de stupefiante, afirmația că este o semi-asasină, că trăiește ca o hienă din moartea mamei sau că este o domnișoară centuristă, au fost făcute cu rea credință, fără să fie întemeiate pe o ________ probe veridice.

Demersul pârâtului nu a fost motivat de necesitatea unei dezbateri publice, ci dimpotrivă, a urmărit să aducă în atenția publicului, disputa reclamantei cu mama acesteia și să motiveze practic, ca aceasta este creată în fapt, de consumul de stupefiante din partea reclamantei. A susținut că cearta cu mama, ia grăbit acestuia din urmă moartea, motiv pentru care este o sanie asasina. A afirmat că este o domnișoară centuristă, ulterior motivând cu lux de amănunte ce reprezintă o „centuristă” și că aceasta este imaginea pe care o creează O___ publicului.

Consideră că înainte de aparițiile și afirmațiile televizate, pârâtul L___ L______ trebuia să facă verificări corespunzătoare, astfel încât afirmațiile sale și acuzațiile sale să se fundamenteze pe fapte reale.

Dimpotrivă, apreciază că pârâtul, cu rea-intenție, a prezentat aspecte din viața privată a reclamantei, deturnând adevărul, crezând în adevărul afirmațiilor sale și determinând și pe alții să creadă În astfel de afirmații.

Consideră că afirmațiile pârâtului nu privesc niciun element de interes public și că dimpotrivă, privesc probleme considerate de societate ca fiind strict probleme de viață privată, astfel că reaua-credință și intenția directă a pârâtului de a provoca un prejudiciu de ordin moral, cel puțin cu privire la reputație, rezultă cu evidență din cele prezentate.

În plus, modalitatea de exprimare, mimica, cuvintele jignitoare și ironice utilizate, conturează faptul că pârâtul a acționat cu intenția directă de a aduce grave prejudicii reclamantei, pârâtul având reprezentarea și conștientizarea efectelor afirmațiilor sale asupra opiniei publice. Aceasta cu atât mai mult cu cât, emisiunile sunt transpuse și în mediul online, aspecte ce indică efectul imediat și intens produs de posibilitatea de accesare continuă a acestor informații.

Reclamanta solicită să se aibă în vedere obligația pe care o avea pârâtul în calitatea sa de ziarist, să respecte normele codului deontologic al acestei profesii cât și limitele dreptului la libera exprimare stabilite prin jurisprudența curs europene a drepturilor omului.

Arată că potrivit codului deontologic al ziaristului, pârâtul avea datoria să relateze adevărul în informațiile pe care le prezenta, să dea publicității doar informațiile de a căror veridicitate era sigur, să nu prezinte opiniile personale drept fapte dovedite, să respecte viața privată a cetățenilor, inclusiv viața privată a reclamantei, se evită detalierea unor vicii, să nu distorsioneze informația, să nu facă acuzații nefondate și să nu calomnieze, toate acestea fiind cuprinse în articolele 1-9 din Codul deontologic al ziaristului.

Reclamanta consideră că dimpotrivă, prin activitatea sa mediatică, pârâtul L___ L______ a depășit sfera caracterului informativ care prezintă interes pentru opinia publică, aduc în grave atingeri drepturilor constituționale ale reclamantei.

Apreciază astfel că în cauză sunt îndeplinite condițiile pentru a angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, prevăzute de Art 1357 Cod Civil („cel care cauzează altuia un prejudiciu printr o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare”).

IV. Reclamanta consideră că pârâtul este responsabil de faptele ilicite constând în afirmațiile făcute la adresa acesteia și prezentarea unor informații false, de natură să contureze o imagine degradantă a acestei persoane, chiar cu conotații penale, în cauză fiind incidente dispozițiile art.252 și 253 alineatul 3 Cod Civil.

Conform art. 252 Cod Civil, „ orice persoană are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci ființei umane, cum sunt viața, sănătatea,  integritatea fizică și psihică, demnitatea, intimitatea vieții private, libertatea de conștiință…”.

Potrivit art. 253 Alin 3 Cod Civil, arată că: „ cel care a suferit o încălcare a unor asemenea drepturi poate cere instanței să oblige pe autorul faptei să îndeplinească orice măsuri socotite necesare de către instanță spre a ajunge la restabilirea dreptului atins, cum sunt: a) obligarea autorului pe cheltuiala sa, la publicarea hotărârii de condamnare; b) orice alte măsuri necesare pentru încetarea faptei ilicite sau pentru repararea prejudiciului cauzat.

Alin. 4 al aceluiași articol, prevede, de asemenea, că „ persoana prejudiciata poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparație patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile”.

Potrivit art. 1318 Cod Civil, „ orice prejudiciu dă dreptul la reparație”, iar potrivit Art 1357, „ cel care cauzează aude un prejudiciu printr o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare”.

V. În măsura în care se va aprecia că cererea acesteia este întemeiată, reclamanta a solicitat să i se interzică pârâtului, ca pe viitor să mai facă afirmații cu privire la persoana reclamantei I____ Z_______, în emisiuni tv, având ca obiect dezbaterea unor aspecte legate de persoana reclamantei, în temeiul Art 253 alin 1 lit b cod Civil („ persoana fizica ale cărei drepturi nepatrimoniale au fost încălcate ori amenințate, poate cere oricând instanței: b) încetarea încălcării și interzicerea pentru viitor, daca aceasta durează”.

Raportat la motivele de fapt dezvoltate, reclamanta apreciază că fapta ilicita a pârâtului a continuat și ulterior emisiunilor menționate, în permanență apărând știri, reportaje, articole conținând opinii personale ale acestuia.

În drept, reclamanta a invocat dispozițiile Art. 72, 71 și 73 la raportate la Art 75 Cod Civil, precum și toate normele indicate în cuprinsul cererii de chemare în judecată.

În cadrul probei cu înscrisuri și înregistrări video, reclamanta a depus la dosar: Înregistrări audio-video ale emisiunilor wOWbiz și Teo Show, pe suport informatic CD, privind emisiunile Tv din 20 Aprilie 2015, 1 aprilie 2015 și 17 aprilie 2015; transcrierea materială pe suport scris, a discuțiilor ce sau purtat în emisiunile la care se referă reclamanta, privind afirmațiile făcute de către pârâtul L___ L______; decizia numărul 250 din 26 mai 2015 a Consiliului N_______ al Audiovizualului; titlurile sub care au apărut promo-urile emisiunilor incriminate, precum și diverse articole culese din mediul virtual, care cuprind, atât opinii personale ale pârâtului despre persoana reclamantei, cât și opinii ale altor persoane, despre scandalul mediatic ce vizează afirmațiile pârâtului despre persona și viața reclamantei.

În condițiile în care adresa reală de domiciliu a pârâtului L______ L___ V_______ nu a putut fi identificată în urma demersurilor întemeiate pe care le a făcut reclamanta, instanța a dispus citarea pârâtului prin publicitate conform art. 167 Cod de Procedură Civilă, iar potrivit alineatului 3 din același articol art. 58 cod de Procedură Civilă a fost desemnat drept curator special și citate în cauză, domnul Avocat M____ D____ A_______, din cadrul Baroului București, pentru a apăra interesele pârâtului în cauză și pentru a îndeplini actele de Procedură pe care le consideră necesare în apărare.

Astfel curatorul special Avocat M____ D____ A_______, din cadrul Baroului București, a formulat Întâmpinare pentru pârâtul L______ L___ V_______ (filele 104 – 107 din dosar), prin care a solicitat, în esență, respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

În motivare, a arătat, în esență, că atitudinea și afirmațiile pârâtului nu au fost de natură să-i creeze un prejudiciu moral reclamantei.

Astfel, curatorul special a susținut că afirmațiile pârâtului cu privire la persoana a reclamantei din emisiunile de televiziune invocate de către aceasta, nu sunt de natură să aducă atingere onoarei și reputației acesteia, dat in faptul că pe de o parte sunt de notorietate disputele televizate dintre părțile din prezenta cauză, iar pe de alta parte, caracterul de divertisment al emisiunilor de televiziune la care se repetă reclamanta și în cadrul cărora ar fi fost încălcat dreptul la demnitate onoare și reputație, exclude prejudiciile invocate de reclamantă, cu atât mai mult cu cât, văzând dreptul la replică al reclamantei privind afirmațiile pârâtului, se constată că și aceasta a utilizat cuvinte și expresii la fel de jignitoare la adresa pârâtului.

De pildă în legătură cu emisiunea WOWBiz din 30 septembrie 2014, denumită „exclusivitate”, în care pârâtul a menționat că „O___ este o femeie ușoară! A mișcă tăntălăi”, se arată ca a doua zi, pe 1 octombrie 2014, a apărut în ziarul Click, dreptul la replică, dar prin intervenție telefonică în direct în cadrul aceleiași emisiuni, prin care, reclamanta Z_______ I____ a afirmat la adresa pârâtului L______ L___ V_______: „ dacă eu nu mai exist, tu nu mai exiști la TV. Cine ești tu să comentezi? Ești un caracter infect, de la mine ai încurcat-o. Du-te acasă și să îți bagi unghia în gât ca ai zis de mine că sunt eu centuristă. E strigător la cer. Sunt stupefiată. Mă deranjează persoanele care, probabil având o viață extrem de neinteresantă, se mai trezesc să ciugulească de pe spinarea celor care au o viață interesantă, și aici mă refer la L___ L______. Eu nu știu care e ocupația lui. Vreau să știu și eu dacă la văzut pe la zaruri în altă situație în afară de ar da cu părerea. Eu am luptat cu clanuri de țigani, eu sunt o șmecheră. Eu fac ce vreau. Tu nu poți să fii O___ Z_______. Nu mai stau la pândă, ca să ai și tu bani de benzină. Eu sunt născută în D________, unde aerul e prea fin pentru tine”.

De asemenea, reclamanta a confirmat faptul că ia propus lui L___ L______ să vină la el acasă, dar nu pentru ceea ce a sugerat el în platou, iar în cadrul emisiunii WOWbiz, a intrat în direct prin telefon și a spus: „E adevărat că am invitat pe L______ la mine acasă. Am avut o discuție cu el, voia să discutăm o chestiune. Nu am vrut să am niciodată o relație intimă cu L___ L______. Râdem, glumim dar nu mă Puneți în lumină proastă. Dacă tot ești acolo, vrei să îi săruți și tu pe A___ și C_____? Tu nu crezi că poate ai treabă Și noi te reținem? Eu stau la TV pentru ca tusea nu stai acasă. Cu mine nu ține L______. Cu mine ai be..t-o”, arătând că de fapt dreptul la replică dat de către reclamantă a fost la fel de jignitor.

Văzând modul în care sau purtat discuțiile, așa cum au fost consemnate / redate de ziarul Click, rezultă fără putință de tăgadă că relația dintre cei doi a fost una de amiciție, chiar dacă în anumite momente, limbajul utilizat atât de către pârât cât și de către reclamantă, a fost de natură să dea naștere la unele replici mai tăioase din partea ambilor, apreciind că această situație nu a fost de natură să-i aducă reclamantei o atingere cu privire la onoare și reputație astfel cum susține în mod neîntemeiat.

Așa se explică și faptul că pe parcursul mai multor emisiuni de divertisment, pârâtul a folosit și alte expresii de natura celor menționate de reclamantă, adică prin prisma relației de amiciție dintre cei doi, dar și a unor provocări venite din partea celorlalți invitați care au participat la emisiunile respective, împreună cu pârâtul L___ L______.

Un alt exemplu este cel din cadrul emisiunii WOWBiz din 20 Aprilie 2015 al postului de televiziune Kanal D, în care ceilalți invitați din platou,  fac o ________ referiri cu privire la decesul mamei reclamantei, dar și cu privire la tratamentul medical pe care îl urmează O___ Z_______, tratament pe care unii dintre invitați o numesc cocktail, cum de altfel el numește și reclamanta, sau folosesc cuvântul „stupefiante”, cu scopul de a ieși mai mult în evidență într-o emisiune televizată, în condițiile în care toți invitații, știau că este vorba de fapt despre un tratament medical.

Un om ca aspect care la vremea respectivă creștea audiența postului Kanal D, era acela al moștenirii rămase de pe urma de fum taie M_______ Z_______, subiect care a fost preluat și dezbătut de către toată presa din România. În cadrul aceleiași emisiuni s-a pus în discuție, o situație ipotetică, și anume, cum ar putea fi decăzută O___ Z_______ din drepturile succesorale, situație față de care afirmațiile pârâtului L___ L______, nu au fost cu nimic diferite față de cele ale celorlalți invitați, cu mențiunea că unele aspecte referitoare la nedemnitatea succesorală, au fost mai nuanțate. Astfel pârâtul detaliază unele aspecte referitoare la problemele pe care reclamanta le are în dosarul Vrăjitoarelor, iar altele atât de mediatizate, cum ar fi cele referitoare la înmormântarea Marioarei Z_______, dar care, în niciun caz, nu au fost de natură să aducă atingere reputației și onoarei reclamantei.

Referitor la nedemnitatea succesorală invocată de către toți invitații prezenți în platoul emisiunii respective, curatorul special, pentru pârât, a susținut faptul că părerile acestora, indiferent de modul în care au fost prezentate, nu a fost în măsură să ducă la decăderea reclamantei din drepturile succesorale sau să afecteze în drum film calitatea de moștenitoare a acesteia, cu atât mai mult cu cât afirmațiile au fost făcute între emisiune de divertisment la care pârâtul a participat alături de alți invitați.

Referitor la sancțiunea aplicată postului de televiziune Kanal D de către Consiliul N_______ al Audiovizualului prin decizia nr 250 din 26 mai 2015, curatorul special pentru pârât arată că această sancțiune nu se datorează culpei pârâtului L___ L______ V_______, astfel cum încearcă reclamanta să susțină.

Decizia de sancționare vizează emisiunile postului de televiziune din perioada 14-19 aprilie și 20-21 aprilie 2015, perioadă în care pârâtul a participat doar la 3 emisiuni.

Față de aspectele menționate și de motivele invocate de către reclamantă, precum și față de apărările făcute prin întâmpinare, curatorul pârâtului a solicitat respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată, apreciind că prin prezența și atitudinea sa respectiv prin afirmațiile pe care le au făcut la adresa reclamantei, pârâtul L______ L___ V_______ nu ia cauzat acestuia un prejudiciu nepatrimonial. În consecință apreciază că este neîntemeiată și cererea de acordare a sumei de 100.000 cu titlu de daune morale, solicităm respingerea acțiunii reclamantei.

În D____ au fost invocate dispozitiile Art 205 Cod de Procedură Civilă.

Prin Sentința civilă nr. 454/16.01.2016 pronunțată de Judecătoria sectorului 1 București în dosarul nr. xxxxx/299/2016, această instanță a admis excepția necompetenței materiale a judecătoriei, invocată din oficiu și a declinat  în favoarea Tribunalului București – Secția civilă, competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Z_______ I____  și pe pârâtul L______ L___ V_______.

Pentru a hotărî astfel, analizând excepția invocată, prima instanța a reținut că potrivit art. 248 alin. (1) C. pr. civ. instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

În aceste condiții, instanța s-a pronunțat cu prioritate asupra excepției necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 1 București, excepție de procedură, absolută și dilatorie, pe care a admis-o.

S-a reținut că competența materială presupune o delimitare între instanțele de grad diferit, iar normele de competență materială sunt stabilite sub aspect funcțional (după felul atribuțiilor jurisdicționale) și sub aspect procesual (după obiectul, valoarea sau natura cererii), în Codul de procedură civilă și în alte acte normative speciale.

Competența materială funcțională este aceea care determină și precizează funcția și rolul atribuite fiecăreia dintre categoriile instanțelor judecătorești, în timp ce competența materială procesuală este aceea care determină categoria de pricini ce pot fi rezolvate, în concret, de o categorie de instanțe judecătorești. Normele care reglementează competența materială sunt norme de ordine publică, acestea având caracter absolut, astfel încât părțile nu pot conveni să deroge de la aceste norme, nici chiar cu autorizarea instanței.

În acest sens sunt și dispozițiile art. 129 alin. (2) pct. 2 C. pr. civ, care statuează că necompetența este de ordine publică în cazul încălcării competenței materiale, când procesul este de competența unei instanțe de alt grad.

De asemenea, instanța a reținut că necompetența materială și teritorială de ordine publică poate fi invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, conform art. 130 alin. 2 C. pr. civ., la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe, judecătorul fiind obligat, din oficiu, să verifice și să stabilească dacă instanța sesizată este competentă general, material și teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile de drept pentru care constată competența instanței sesizate, potrivit art. 131 alin. (1) C. pr. civilă.

Conform art. 95 pct. 1 C. pr. civ., s-a reținut că tribunalele judecă în primă instanță, toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe.

Conform art. 94 pct. 1 lit. k) C. pr. civ., judecătoriile judecată orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști.

Instanța a constatat că obiectul prezentei acțiuni îl reprezintă obligarea pârâtului la plata sumei de 100.000 euro (451.000 lei) constând în daune morale pentru pretinse atingeri aduse dreptului la demnitate și viață privată.

În consecință, în raport de considerentele arătate, în baza art. 132 C. pr. civ., instanța a admis excepția invocată din oficiu si a declinat competenta de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București – Secția civilă, instanță competentă material după valoare.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a V-a Civilă sub nr. XXXXXXXXXXX.

În fața acestei instanțe au fost depuse la dosar înscrisuri vizând practică judiciară comparativă în materia daunelor morale și a exercițiului dreptului la liberă exprimare (filele 13 -57 din dosar), diverse convenții încheiate între reclamanta I____ Z_______ în calitate de reprezentant al ____________________ SRL și ____________________________ SA, privind participarea la diverse emisiuni televizate, inclusiv la emisiunea Wowbiz în care sau făcut afirmațiile care se impută pârâtului, precum și o ________ alte articole apărute în media online cu privire conflictul dintre pârât și reclamantă, respectiv, la afirmațiile și analizele critice, pe care acesta continuă să le facă la adresa reclamantei, respectiv, la aparițiile acesteia în emisiunile televizate, de divertisment.

Și în fața Tribunalului interesele pârâtului L______ L___ V_______ au fost apărate prin același curator special avocat M____ D____ A_______, care a depus la dosar concluzii scrise prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată în aceeași notă pe care a făcut-o prin întâmpinarea depusă la dosar și expusă mai sus.

Prin sentința civilă nr. 497/11.04.2017, Tribunalul București – Secția a V-a Civilă a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta Z_______ I____, în contradictoriu cu pârâtul L______ L___ V_______, a obligat pe pârâtul L______ L___ V_______ să-i plătească reclamantei Z_______ I____, suma de 30.000 Euro (echivalent în lei la data plății efective), cu titlu de daune morale, a obligat pe pârâtul L______ L___ V_______ să se abțină ca pe viitor să facă afirmații publice nedovedite temeinic, cu privire la reputația sau viața privată a reclamantei Z_______ I____ și a obligat pe pârât la plata sumei de 5180 lei către reclamantă, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Analizând cererile și apărările părților, precum și probele administrate în cauză și expuse mai sus, tribunalul a reținut că reclamanta Z_______ I____ a dovedit încălcarea drepturilor sale fundamentale la demnitate, onoare, reputație și viața privată, de către pârât, prin formularea unor afirmații denigratoare, defăimătoare, ironice, batjocoritoare și insuficient verificate, în cadrul emisiunilor WOWBiz din 30 septembrie 2014, 20 și 21 aprilie 2015, precum și în cadrul emisiunii Teo Show în ediția din 17 aprilie 2015, difuzate de postul de televiziune Kanal D,  avându-i ca realizatori/moderatori, pe numiții M______ I______ și Teo T________.

Afirmațiile și susținerile pârâtului, au fost făcute, astfel cum au fost redate transcrierile discuțiilor din aceste emisiuni, în scris, pe suport material și cum rezultă și din înregistrările audio-video depuse la dosar pe suport informatic CD și verificate nemijlocit de către tribunal.

În cadrul acestor emisiuni televizate și transmise în direct, într-un interval orar accesibil publicului larg, dar care au fost propagate și în mediul virtual online și pot fi accesate în continuare, pârâtul a afirmat în esență la adresa reclamantei: Că este sub efectul stupefiantelor; că este iresponsabilă; este nedemnă succesoral pentru că și-a urât mama, i-a dorit moartea apelând la serviciile Vrăjitoarelor cu care se și află în litigii pentru recuperarea bunurilor, o interesează doar averea moștenită de la mama, a caracterizat-o ca fiind o „semi-asasină”, pentru că s-a certat cu mama acesteia chiar înainte de moartea mamei și că de fapt trăiește ca o hienă din moartea mamei.

În ceea ce privește relațiile reclamantei cu diverși bărbați, astfel cum au fost postate pe posturile de televiziune, având în vedere comportamentul reclamantei, care, cel puțin în aparență, l-a revoltat, pârâtul a afirmat la adresa acesteia, că a avut comportamente de „femeie ușoară”, de „centuristă” și că „s-a înscris în epopeea pițipoancelor”, venind ulterior în cadrul aceleiași emisiuni WOWbiz și explicând înțelesul acestor termeni și al afirmațiilor pe care le-a făcut la adresa reclamantei.

Tribunalul a constatat astfel că în cadrul emisiunilor televizate menționate mai sus, pârâtul a făcut afirmații denigratoare, defăimătoare, ironice și insuficient verificate, cu privire la viața personală a reclamantei, într-o manieră indirectă, a acuzat-o și de consum de droguri, pe care le-ar masca sub forma unui cocktail de medicamente, aspecte care nu au fost suficient verificate și pentru dovedirea cărora nu s-au adus probe pertinente, unele fapte imputate având conotație penală, deși reclamanta se bucură de prezumția de nevinovăție.

Același pârât a făcut o ________ afirmații privind relațiile dintre reclamantă și mama acesteia, a afirmat că prin manifestările sale, reclamanta a dat dovadă de nedemnitate succesorală și a făcut afirmații privind vânzarea în premieră, de către fiica Z_______ I____, a procesiunii de înmormântare a mamei, tranzacție din care aceasta ar fi urmărit în mod evident, realizarea de beneficii financiare.

Tribunalul a apreciat  că atât afirmațiile privind viața personală cât și afirmațiile legate de relațiile dintre reclamantă și mama acesteia nu reprezintă informații care să justifice un interes public și care să fie prezentate publicului în această manieră și fără acordul persoanei vizate.

Din întâmpinarea formulată în cauză de către curatorul special, în condițiile în care adresa de fapt a pârâtului L______ L___ V_______ nu a putut fi identificată, se reține că astfel de afirmații au fost făcute fie pentru că moderatorii emisiunilor l-au invitat să comenteze comportamentul reclamantei, fie că astfel de afirmații au fost făcute și susținute și de către alți participanți la emisiunile respective, situații care nu-l exonerează însă pe pârât de responsabilitatea propriilor afirmații.

Totodată, Tribunalul a apreciat că deși emisiunile în care s-au făcut astfel de afirmații sunt cotate ca fiind emisiuni de divertisment, afirmațiile făcute în mod vehement de către pârât depășesc limitele divertismentului și chiar dacă uneori ar fi fost animat de ideea de a o ajuta pe reclamantă să-și revizuiască un anumit comportament, pe care el îl considera inadecvat, pârâtul nu a adus nici o justificare legitimă pentru afirmațiile sale, luate ca atare de către audiența emisiunilor respective.

Conform art. 1.349 alin. 1 și 2 C. civil, tribunalul a reținut că „orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire, răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral”.

Potrivit art. 252 cod Civil, orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci ființei umane valori printre care se înscriu și demnitatea și intimitatea vieții de familie.

În temeiul art. 253 alineatul 1 Cod Civil persoana fizica ale cărei drepturi nepatrimoniale au fost încălcate ori amenințate, poate cere oricând instanței, constatarea caracterului ilicit al faptei săvârșite dacă tulburarea pe care a produs-o subzistă precum și interzicerea acestor încălcări pentru viitor, dacă acestea durează încă.

Totodată potrivit art. 253 alineatul 3 C. civil, persoana care a suferit încălcarea acestor drepturi poate să solicite instanței să-l oblige pe autorul faptei să îndeplinească orice măsuri necesare pentru restabilirea dreptului atins, precum, obligarea autorului faptei ilicite, pe cheltuiala sa, la publicarea hotărârii de condamnare, sau orice alte măsuri necesare pentru încetarea faptei ilicite și pentru repararea prejudiciului cauzat.

În temeiul art. 253 alineatul 4 cod civil, persoana prejudiciată, poate solicita inclusiv o reparație patrimonială pentru prejudiciul nepatrimonial cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile.

Incidente în cauză sunt și dispozițiile art. 30 din Constituția României privind libertatea de exprimare și art. 10 din Convenția europeană asupra drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care ocrotește libertatea de exprimare, ca drept fundamental al omului.

Totodată nu sunt excluse restrângerile ori sancțiunile referitoare la această libertate de exprimare, atunci când sunt prevăzute de lege, sunt necesare într-o societate democratică și constituie măsuri necesare pentru apărarea ordinii și prevenirea săvârșirii infracțiunilor respectiv pentru protecția sănătății, a moralei, a reputației sau a drepturilor altor persoane.

În cauza de față, măsurile de sancționare respectiv de restricție a libertății de exprimare sunt necesare pentru apărarea reputației și a drepturilor personale ale reclamantei care nu constituie probleme de interes public, sau care ar trebui să fie aduse la cunoștința publicului, ora în dezbatere publică, fără acordul reclamantei.

Totodată, Tribunalul a constatat că afirmațiile pe care le-a făcut pârâtul la adresa reclamantei nu se înscriu nici în categoria judecăților de valoare care să-l exonereze de răspunderea civilă delictuală.

Conform art. 1357 Cod Civil: „(1) cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să o repare. (2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă”.

Condițiile răspunderii Civile delictuale ce decurg din aceste dispoziții legale sunt: existența faptei ilicite; cauzarea unui prejudiciu chiar și de natură nepatrimonială; legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciul cauzat; și existența vinovăției autorului faptei ilicite, chiar și sub formă celei mai ușoare culpe, așa cum s-a reținut mai sus.

Fapta ilicită a pârâtului L______ L___ V_______ a fost dovedită cu înscrisurile depuse la dosar, confirmată și prin întâmpinarea depusă în apărarea acestuia de către curatorul special, iar afirmațiile au o natură ilicită în condițiile în care nu au fost suficient verificate, nu au o bază reală incontestabilă și aduc atingere drepturilor la demnitate, onoare, reputație și la viața privată a reclamantei.

Dezbaterea publică în emisiune televizată a acestor chestiuni care vizau persoana reclamantei nu era necesară, iar faptul că reclamanta a beneficiat imediat sau mai târziu, de un anumit drept la replică prin intervenții în cadrul emisiunilor vizate, sau că uneori a folosit cuvinte ori expresii la fel de jignitoare, precum afirmațiile făcute la adresa acesteia, nu justifică comportamentul pârâtului, astfel că acesta a săvârșit o faptă ilicită prejudiciabilă.

În condițiile în care afirmațiile redate în concret mai sus, au fost de natură să-i creeze reclamantei anumite suferințe psihice și în condițiile în care asemenea afirmații și dezbateri ce vizau persoana reclamantei, au ajuns la cunoștința publicului larg interesat, tribunalul apreciază că prin aceste afirmații s-au încălcat demnitatea (onoarea și reputația), precum și viața privată a reclamantei, aceasta suferind un prejudiciu de natură nepatrimonială.

Cum pârâtul a fost principalul actor care a susținut dezbaterile vizând persoana reclamantei, a făcut afirmațiile denigratoare, defăimătoare, uneori ironice și batjocoritoare și care nu au o bază factuală dovedită, ulterior venind și explicând termenii denigratori folosiți la adresa reclamantei, tribunalul a constatat că a fost dovedită legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită a pârâtului și prejudiciul suferit de către reclamantă, legătură cerută pentru antrenarea răspunderii civile delictuale.

În cauza de față nu se pot reține: fapta victimei sau a unui terț, ori apărarea libertății de exprimare, ca fapte exoneratoare de răspundere civilă delictuală, astfel că pârâtul L______ L___ V_______, răspunde chiar și pentru cea mai ușoară culpă, conform dispoziției legale citată mai sus.

În consecință, Tribunalul a apreciat  că în cauza de față sunt îndeplinite condițiile legale privind antrenarea răspunderii civile delictuale în sarcina pârâtului iar pentru acoperirea prejudiciului moral suferit de către reclamantă Tribunalul a apreciat că o reparație patrimonială de 30.000 de euro, echivalent în lei la data plății efective, este în măsură să asigure o reparație justă și echitabilă în raport cu valoarea socială a drepturilor încălcate și ocrotite de lege.

Prin urmare, tribunalul a admis  în parte acțiunea reclamantei, iar pârâtul L______ L___ V_______ a fost obligat să-i plătească reclamantei Z_______ I____, suma de 30.000 Euro (echivalent în lei la data plății efective), cu titlu de daune morale.

Totodată, pârâtul L______ L___ V_______ a fost obligat să se abțină ca pe viitor să facă afirmații publice nedovedite temeinic, cu privire la reputația sau viața privată a reclamantei Z_______ I____.

În termenul legal de 30 de zile prevăzut de dispozițiile art.468 Noul Cod procedură civilă, împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul L______ L___ V_______.

În dezvoltarea motivelor de apel s-a susținut că hotărârea apelata nu răspunde, în suficienta măsură, exigentelor menționate, având în vedere următoarele aspecte:

Referitor aspectele invocate de reclamanta, si validate de instanța de fond, rezulta cu evidenta ca angajarea răspunderii civile delictuale, așa cum este reglementata de art. 1357 si urm. Cod civil, presupune întrunirea cumulativa a celor patru condiții, respectiv fapta ilicita, prejudiciu, vinovăție și existenta raportului de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu.

Apreciază că în prezenta cauza nu sunt întrunite cumulativ condițiile, așa cum rezulta din textul de lege enunțat, pentru angajarea răspunderii civile delictuale a paratului având in vedere, pe de o parte, inexactitatea aspectelor factuale prezentate de aceasta iar, pe de alta parte, imposibilitatea identificării unei fapte ilicite săvârșita de parat, afirmațiile acestuia, reprezentând citate din presa ultimilor ani sau prezentarea unor subiecte aduse la cunoștința opiniei publice chiar de reclamanta, nefiind de natura sa depășească limitele exercitării dreptului la libera exprimare, așa cum este recunoscuta de Constituție, de art. 70 din Codul civil, de art. 10 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului.

Validând susținerile reclamantei, deși afirmațiile acesteia sunt scoase din context,- aducând acuzații paratului fără baza factuala solida, instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegala si netemeinica, fără a face o analiza corespunzătoare, in sensul dispozițiilor legale anterior enunțate, a tuturor aspectelor cu relevanta in cauza, acordând, cu mare ușurința, o nejustificata importanta juridica unor simple afirmații ale reclamantei, iar, pe de alta parte, înlăturând „susținerile” paratului, de altfel aspecte de notorietate, cu motivări sumare si lipsite de orice suport probator.

Apelantul precizează cu privire la existența faptelor ilicite pretins comise de parat că un prim aspect, ignorat de instanța de fond, îl reprezintă contextul in care a intervenit situația reclamata in prezentul demers juridic, precum si calitatea persoanelor ________________________ acest proces.

Astfel, trebuie remarcat ca din materialul probator aflat la dosarul cauzei, deși incomplet si trunchiat, rezulta ca în cadrul emisiunilor reclamate au participat mai mulți invitați, (M______ Pribu, C_______ Siscanu, L___ L______, C_____ Ma________, avocatul Tonei P__-emisiunea din 20.04.2015) (L___ L______, M______ Pribu, C_______ V____ T____-emisiunea din 21.04.2015), etc., având ca subiecte, in esența, decesul M_______ Z_______ precum si atitudinea I_____ Z_______, fiica sa, față de decesul mamei sale.

Toate aceste persoane au fost persoane apropiate reclamantei, (dar si mamei sale M______ Z_______) persoane care dețineau informații certe despre familia Z_______, inclusiv despre relațiile reclamantei cu mama sa.

Pe de alta parte, decesul M_______ Z_______ cat si atitudinea reclamantei fata de mama sa, iar, ulterior fata de decesul acesteia au fost intens mediatizate pe toate posturile de televiziune, atât mama cat si fiica fiind persoane publice, acestea apărând deseori in diverse emisiuni de genul celor in care au fost făcute afirmațiile pretins calomniatoare.

Dovada participării la acest gen de emisiuni o constituie si înscrisurile de la filele 58-67 ale dosarului XXXXXXXXXXX, respectiv mai multe contracte si angajamente de exclusivitate remunerate cu subiectul I____ Z_______. Reclamanta fiind o persoana care s-a expus publicului cu declarații si apariții televizate șocante.

Prin urmare este evident faptul ca susținerile invitaților s-au întemeiat, într-o măsura covârșitoare, pe afirmațiile reclamantei in diferite momente din trecut, atât cu privire la relațiile cu mama sa, cat si cu privire la viața sa privata, dovezi in acest sens existând si in presa ultimilor ani. (Anexele 1-21).

Așa fiind, sunt nesusținute, de actele si lucrările dosarului, chiar daca înregistrările sunt trunchiate, cele reținute de instanța de fond in sensul ca “paratul a fost principalul actor care a susținut dezbaterile vizând persoana reclamantei, a făcut afirmațiile denigratoare, defăimătoare, uneori ironice si batjocoritoare si care nu au o baza factuala dovedita”

Instanța de fond a omis a observa ca reclamanta este o persoana publica, aparițiile sale publice scoțând in evidenta si o anumita imagine pe care reclamanta si-a creat-o singura de-a lungul timpului, datorita unui anumit tip de comportament adoptat (atitudine, manifestări, afirmații publice etc.)

In senul celor mai sus expuse sunt de notorietate ca aparițiile excentrice ale reclamantei în emisiuni de televiziune (vestimentații provocatoare, dansuri de streaptease, atitudini dezinhibate specifice late night show-urilor TV, unde reclamanta participa ca invitat regulat), precum si aparițiile in presa de scandal in condiții similare.

Prezentându-se astfel în fața telespectatorilor si cititorilor de presa reclamanta si-a asumat imaginea publica (auto) expusa in acest tip de emisiuni. In contextul in care interesul public este provocat si alimentat permanent prin repetate apariții publice voluntare senzaționale ale reclamantei, anterioare emisiunilor criticate, rezulta cu evidenta, pe de o parte, netemeinicia susținerilor reclamantei prezentate in conținutul cererii de chemare in judecata iar, pe de alta parte, netemeinicia sentinței apelate.

Comportamentul dezinhibat al reclamantei in emisiuni televizate este demonstrat inclusiv de gestul acesteia care, spre exemplu, in emisiunea din data de 16.04.2015, cu o seara înainte de decesul doamnei M_______ Z_______, si-a scos lenjeria intima in direct, astfel cum este redat si in emisiunea „WOWBiz” din data de 20.04.2015, aproximativ minutul 07:15.

Prin urmare, de calitatea morala a comportamentului reclamantei nu este responsabil paratul, ci chiar reclamanta care, alegând sa facă un astfel de gest in direct la o emisiune televizata, si-a asumat un anumit standard moral, si un grad evident mai ridicat de ingerința din partea presei in sfera vieții private3. Practica Instanței Europene, constanta de altfel, a statuat ca in multe situații, integritatea morala are a fi apărata, mai întâi, de însăși persoana care pretinde ca i se încalcă  dreptul la viața privata de către alte persoane.

Prin urmare, nici susținerile reclamantei in sensul ca „ Aceasta asociere cu apelativul ‘drogata’ a fost preluata de telespectatori, dar si de alți reporteri. Astfel, ori de cate ori apare in spațiul public, întrebarea reporturilor este “P___ ești drogata? “, Te -ai drogat acum? Nu sunt fondate.

Subiectele abordate în cadrul emisiunilor (consumul de medicamente, relația degradata cu propria mama, etc.) unde si paratul, alături de alți invitați, a participat, au fost discutate, anterior emisiunilor, in mod repetat in dezbaterea publica chiar de către persoana pretins prejudiciata, iar dezbaterile avute in cadrul emisiunilor s-au întemeiat pe propriile declarații ale reclamantei, declarații cu privire la mama sa… si ta consumul unor medicamente care au în compoziție anumite substanțe, precum și pe atitudinea reclamantei după decesul mamei sale.

In aceste condiții, rezulta, cu evidenta, ca paratul nu au avut nici o intenție de atingere a demnității reclamantei, dezbaterile din platou având ca punct de plecare chiar afirmațiile si comportamentul I_____ Z_______, așa cum a fost prezentat anterior in cadrul emisiunilor anterioare ale emisiunii „WOWBiz” sau din alte apariții televizate ale reclamantei precum si modul in care au fost relatate de presa scrisa aceste subiecte.

Este, de asemenea, evident ca garanția conferita de art. 8 C.E.D.O. vieții private a unei persoane poate fi invocata in limitele in care ea dorește sa păstreze secretul acesteia; din moment ce o persoana, prin propria ei inițiativa, își face publica viața privata protecția înscrisa în textul Convenției încetează sa mai funcționeze.

Nu se verifica, totodată, susținerile reclamantei, in sensul încălcării disp. art. 73-75 Cod civil, cu motivarea ca posturile TV “au desfășurat o campanie virulenta de denigrare si de defăimare prin toate mijloacele de comunicare prin care s-a urmărit o atingere grava a drepturilor patrimoniale (…)”(fila 3, paragraf 8 din acțiune/ fila 7 dosar JS1) difuzarea imaginilor reclamantei din timpul emisiunilor anterior amintite realizându-se cu respectarea dispozițiilor legale, întrucât nu sunt imagini obținute in spatii private pentru care ar fi fost nevoie de acordul reclamantei.

Pe cale de consecința, opinam ca nu s-a dovedit fapta ilicita a paratului in scopul de a vătăma sau păgubi interesele legitime ale reclamantei; daca s-a creat un anumit echivoc, acesta rezulta din comportamentul si afirmațiile reclamantei, filmările reproducând cu acuratețe afirmații si fapte reale ale Oanei Z_______; nu au fost emise afirmații/judecați calomnioase, defăimătoare; toate informațiile prezentate de parat au fost anterior prezentate si de numeroase alte publicații fără ca reclamanta sa fi avut vreo nemulțumire.

De altfel o ________ afirmații sunt redate exact așa cum au fost exprimate in public de persoane calificate in domeniile lor de activitate (anexele 1-6, 21).

Pârâtul nu a prezentat o imagine a doamnei I____ Z_______ alta decât de cea creata de însăși doamna I____ Z_______, cu ocazia declarațiilor făcute in mass media, in repetate rânduri sau a opiniilor emise de persoane calificate. Doamna I____ Z_______ nu a fost jignita, însa, atitudinea acesteia de dinaintea morții mamei sale, atitudinea pe care a avut-o la aflarea vestii, cum rezulta din prima declarație publica după decesul mamei sale, au fost de natura sa stârnească comentarii pro si contra in rândul opiniei publice.

In concluzie prin participarea paratului in cadrul emisiunilor TV în discuție nu s-a urmărit defăimarea reclamantei I____ Z_______, paratul nu au comis fapte ilicite fata de reclamanta, participarea la emisiunile TV nu au fost făcute cu intenția de a prejudicia dreptul la viața privata a reclamantei, la imaginea si demnitatea acesteia.

Eventualele imixtiuni în viața privată a reclamantei s-au realizat in limitele conferite de lege, urmare a exercitării dreptului la libera exprimare, in contextul unor situații deja aduse la cunoștința publicului cu privire k persoana reclamantei care, prin propria ei activitate, si-a făcut publica viața privata.

In acest sens CEDO a statuat ca „acceptând sa dea interviuri, o persoană nepublică a ieșit in arena publica, astfel că nivelul de toleranta a criticii contra sa este mai ridicat.”

Prin urmare, apelantul apreciază că, după cum rezulta, cu evidenta, din multitudinea de articole din mediul on-line (anexate in sinteza prezentei) precum si din vizionarea emisiunilor incriminate, paratul, prin punerea in discuție a unor fapte de notorietate, în termenii si condițiile mai sus menționate, nu a săvârșit o fapta ilicita5, contrar celor reținute de instanța de fond.

Întrucât faptele ilicite nu exista, nici raportul de cauzalitate dintre fapte si prejudiciu nu poate fi determinat.

Cu privire la prejudiciu, în speța dedusa judecății, despăgubirea acordata de instanța se dorește a reprezenta reparația in natura a prejudiciului moral pretins a se fi produs, prin obligarea paratului la plata sumei de 30.000 euro.

Dar, in lipsa faptelor ilicite, in cauza nu exista niciun prejudiciu, chiar si moral.

Prejudiciul trebuie sa rezulte din încălcarea sau atingerea unui drept ori a unui interes legitim. Așa cum rezulta din definiția prejudiciului, pentru ca existenta lui sa dea naștere raportului juridic de răspundere civila, este necesar ca el sa fie urmarea încălcării sau atingerii unui drept subiectiv sau a unui interes legitim al victimei. Aceasta condiție generala trebuie sa fie prezenta indiferent daca prejudiciul este patrimonial sau moral.

Însă paratul si-a exercitat dreptul recunoscut de art. 30 Constituție si art. 10 din Convenția europeana a drepturilor omului, respectiv dreptul subiectiv la libera exprimare. Prin participarea sa la emisiunile incriminate nu au fost puse in discuție aspecte neadevărate, cu privire la reclamanta, altele decât cele deja aduse la cunoștința publicului de reclamanta sau alte persoane din anturajul acesteia.

Cu privire la acest aspect a arătat si dovedit pe deplin ca informațiile în discuție au existat în mass-media cu mult înainte de data prezentării lor în emisiunile incriminate.

Cu privire la proba vinovăției, sarcina dovedirii ei ii incumba, potrivit prevederilor dreptului comun, doar celui care reclama repararea prejudiciului ce a suferit. Proba vinovăției trebuie făcuta de reclamanta.

In speța, contrar celor reținute de instanța de fond, apreciem ca nu poate fi reținuta nici o forma a vinovăției in sarcina paratului, nici măcar culpa, întrucât participarea la emisiunile TV incriminate nu a avut loc cu intenția de a prejudicia dreptul la viața privata sau la demnitatea reclamantei si oricum nu s-a produs o vătămare care sa presupună analiza unei eventuale culpe a acestuia.

Este, probabil, dureros pentru reclamanta sa se vadă subiecte mai noi sau mai vechi reluate de către persoane apropiate sau de persoane pe care nu le-a cunoscut niciodată, însa pentru a fi angajata răspunderea delictuala a paratului si a fi obligat la plata unor daune de 30.000 euro, trebuie probat fără urma de îndoiala ca acțiunile paratului si nu altele sunt cele care au dus la vătămarea imaginii reclamantei.

Ca atare, cum o astfel de dovada nu a fost făcuta, acordarea unor despăgubiri exorbitante nu răspunde nici principiului de echitate al procesului civil nici coordonatelor, raportate concret la speța, care sa justifice, in raport de trataturile răspunderii civile delictuale, o eventuala răspundere paratului, in lipsa oricărei vinovații si a oricărui element concret de fapt ce ar putea conduce la o astfel de răspundere.

Cu privire la reaua-credința a reclamantei în ceea ce privește procedura de citare a pârâtului se arată că în cererea de chemare in judecata (nota l subsol, fila l a acțiunii, fila 5 dosar JS1) reclamanta susține „Având in vedere ca reclamanta nu cunoaște domiciliul paratului, solicitam citarea la adresa deținătorului postului de televiziune Kanal D care a realizat si difuzat emisiunile WOWbizz si TEO Show, al cărei invitat a fost acesta. De asemenea menționam ca nu cunoaștem alte atribute de identificare a paratului contul bancar, sau adresa de e-mail si nici CNP ui pentru a face verificări prin Serviciul .Public de evidenta a persoanei.”

La fila 63, dosarul Judecătoriei Sector l, in adresa înaintata Serviciului Public Comunitar de Evidenta a Persoanei, paragraf 2, se menționează : ..(…) nu cunoaștem nici adresa de domiciliu si nici alte date (…)”

In esența, aceleași susțineri face reclamanta si in adresele aflate la filele 68, 77, 78 ale aceluiași dosar.

La termenul din data de 28 noiembrie 2016, instanța a constatat ca procedura de citare cu paratul este nelegal îndeplinita si a dispus, ca urmare a celor susținute de reclamanta, ca citarea paratului in cauza sa fie făcuta in temeiul disp. art. 167 Cod proc.civ., stabilind ca următorul termen de judecata in cauza sa fie 16 ianuarie 2017.

In ședința publica din 16 ianuarie 2017, reclamanta a depus dovada îndeplinirii procedurii prev. de art. 167 Cod proc.civ (fila 108, dosarul Judecătoriei Sector 1).

Procedând ca atare, apreciem ca reclamanta, cu rea-credință a obținut citarea prin publicitate a paratului având în vedere, pe de o parte, cele ce preced și, pe de altă parte, cele expuse în continuare.

Potrivit dispozițiilor art. 148 alin.(l), teza finala, Cod proc. civ. : „(..-) De asemenea, cererea va cuprinde, dacă este cazul, si adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părți, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea.”

Rațiunea introducerii acestei cerințe, raportata la forma cererilor adresate instanțelor judecătorești, o regăsim in prevederile art. 241 alin.(3) din același cod, care prevăd:

„Judecătorii vor dispune verificarea efectuării procedurilor de citare și comunicare dispuse pentru fiecare termen. Când este cazul, instanța va ordona luarea măsurilor de refacere a acestor proceduri, în afară de aceste măsuri, instanța va putea dispune ca încunoștințarea părților să se facă si telefonic, telegrafic, prin fax, postă electronică sau prin orice alt mijloc de comunicare ce asigură, după caz, transmiterea textului actului supus comunicării ori înștiințarea pentru prezentarea la termen, precum și confirmarea primirii actului, respectiv a înștiințării, dacă părțile au indicat instanței datele corespunzătoare în acest scop. Dacă încunoștințarea s-a făcut telefonic, grefierul va întocmi un referat în care va arăta modalitatea de încunoștințare si obiectul acesteia”.

Având în vedere susținerile reclamantei în sensul ca nu mai cunoaște alte elemente de identificare a paratului, ce ar fi putut asigura prezenta acestuia la termenele de judecata, instanța, in mod corect, a dispus ca citarea paratului sa fie făcuta in termenii si condițiile prev. de art. 167 Cod proc. civ., dovada îndeplinirii procedurii fiind depusa la dosar in condițiile mai sus arătate.

În opinia apelantului, reclamanta a obținut cu rea-credința citarea pârâtului prin publicitate, respectiv o conversație din data de 30 octombrie 2015, din care rezulta ca reclamanta cunoștea, anterior introducerii cererii de chemare in judecata, în chiar perioada in care se reclama ca paratul a săvârșit presupusele fapte prejudiciatoare  pentru aceasta, date care sa permită instanței sa efectueze citarea paratului in cauza, in condiții de deplina legalitate.(Anexa 22)

Apelantul susține că au fost încălcate dispozițiilor legale anterior enunțate, cu consecința, cel puțin, a aplicării dispozițiilor art. 187 alin. (1) pct. l lit. c). Cod proc. civ., așa cum prevăd dispozițiile art.167 alin.(5) din același cod.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 71-73, 75, 252, 253 alin. (l) lit. b), alin.(3) si (4), 1318 si 1357 toate din Codul Civil, art. 167,187, 480 alin. (2) toate din Codul de procedura civila, art. 30 din Constituția României, art. 10 CEDO.

Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului, ca nefundat, arătând, în esență, că afirmațiile apelantului pârât din cadrul emisiunilor menționate, referitoare la consumul de stupefiante, afirmația că este o semi-asasină, că trăiește ca o hienă din moartea mamei sau că este o domnișoară centuristă, au fost făcute cu rea credință, fără să fie întemeiate pe o ________ probe veridice.

Intimata mai arată că demersul apelantului nu a fost motivat de necesitatea unei dezbateri publice, ci dimpotrivă, a urmărit să aducă în atenția publicului, disputa intimatei reclamante cu mama acesteia și să motiveze practic, ca aceasta este creată în fapt, de consumul de stupefiante din partea intimatei reclamante. A susținut că cearta cu mama, i-a grăbit acesteia din urmă moartea, motiv pentru care este o „semi asasina”. A afirmat că este o domnișoară centuristă, ulterior motivând cu lux de amănunte ce reprezintă o „centuristă” și că aceasta este imaginea pe care o creează O___ publicului.

Consideră că înainte de aparițiile și afirmațiile televizate, apelantul pârât L___ L______ trebuia să facă verificări corespunzătoare, astfel încât afirmațiile sale și acuzațiile sale să se fundamenteze pe fapte reale.

Dimpotrivă, apreciază că apelantul pârât, cu rea-intenție, a prezentat aspecte din viața privată a intimatei reclamante, deturnând adevărul, crezând în adevărul afirmațiilor sale și determinând și pe alții să creadă în astfel de afirmații.

Consideră că afirmațiile apelantului pârât nu privesc niciun element de interes public și că dimpotrivă, privesc probleme considerate de societate ca fiind strict probleme de viață privată, astfel că reaua-credință și intenția directă a apelantului pârât de a provoca un prejudiciu de ordin moral, cel puțin cu privire la reputație, rezultă cu evidență din cele prezentate.

În plus, modalitatea de exprimare, mimica, cuvintele jignitoare și ironice utilizate, conturează faptul că apelantul pârât a acționat cu intenția directă de a aduce grave prejudicii intimatei reclamante, apelantul pârât având reprezentarea și conștientizarea efectelor afirmațiilor sale asupra opiniei publice. Aceasta cu atât mai mult cu cât, emisiunile sunt transpuse și în mediul online, aspecte ce indică efectul imediat și intens produs de posibilitatea de accesare continuă a acestor informații.

Intimata reclamanta solicită să se aibă în vedere obligația pe care o avea apelantul pârât în calitatea sa de ziarist, să respecte normele codului deontologic al acestei profesii cât și limitele dreptului la libera exprimare stabilite prin jurisprudența curs europene a drepturilor omului.

Arată că potrivit codului deontologic al ziaristului, apelantul pârât avea datoria să relateze adevărul în informațiile pe care le prezenta, să dea publicității doar informațiile de a căror veridicitate era sigur, să nu prezinte opiniile personale drept fapte dovedite, să respecte viața privată a cetățenilor, inclusiv viața privată a intimatei reclamante, să evite detalierea unor vicii, să nu distorsioneze informația, să nu facă acuzații nefondate și să nu calomnieze, toate acestea fiind cuprinse în articolele 1-9 din Codul deontologic al ziaristului.

Intimata reclamanta consideră că dimpotrivă, prin activitatea sa mediatică, apelantul pârât L___ L______ a depășit sfera caracterului informativ care prezintă interes pentru opinia publică, aduc în grave atingeri drepturilor constituționale ale intimatei reclamante.

Analizând actele și lucrările dosarului sub aspectul motivelor de apel invocate, Curtea constată următoarele:

Pentru  antrenarea răspunderii civile delictuale, a cărei reglementare se regăsește în dispozițiile art. 1357 C.civ., potrivit cărora: „(1) Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. (2) Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă” , se cer a fi întrunite cumulativ patru condiții, și anume: existența unui prejudiciu; existența unei fapte ilicite; existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu; existența vinovăției celui ce a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat.

În dreptul nostru, fapta ilicită constă în acțiunea sau inacțiunea care are ca rezultat încălcarea drepturilor subiective sau intereselor legitime ale unei persoane. Pentru a exista faptă ilicită, este necesar așadar, ca acțiunea sau inacțiunea să fie contrară ordinii sociale și reprobată de societate, să fie consecința unei comportări interzise sau contrare unei norme juridice.

Pornind de la faptul ca ilicitul reprezintă ceea ce este interzis de lege, oprit sau care încalcă fie anumite dispoziții legale, principii ori reguli, ajungem la fapta ilicită, adică acea faptă care declanșează răspunderea materială.

Totodată, este necesar ca acțiunea sau inacțiunea să fie săvârșită cu vinovăție de către cel ce a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat.

În caz contrar, adică atunci când fapta nu este declarată de lege ilicită, este de la sine înțeles că răspunderea materială este exclusă.

În speță, intimata reclamantă a solicitat antrenarea răspunderii civile a apelantului pârât pentru formularea unor afirmații denigratoare, defăimătoare, ironice, batjocoritoare și insuficient verificate, în cadrul emisiunilor WOWBiz din 30 septembrie 2014, 20 și 21 aprilie 2015, precum și în cadrul emisiunii Teo Show în ediția din 17 aprilie 2015, difuzate de postul de televiziune Kanal D,  avându-i ca realizatori/moderatori, pe numiții M______ I______ și Teo T________.

Potrivit dispozițiilor art. 1.349 alin. 1 și 2 C. civil, „orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire, răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral” .

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 253 alin. 1 Cod Civil persoana fizica ale cărei drepturi nepatrimoniale au fost încălcate ori amenințate, poate cere oricând instanței, constatarea caracterului ilicit al faptei săvârșite dacă tulburarea pe care a produs-o subzistă precum și interzicerea acestor încălcări pentru viitor, dacă acestea durează încă.

Potrivit art. 253 alin. 3 C. civil, persoana care a suferit încălcarea acestor drepturi poate să solicite instanței să-l oblige pe autorul faptei să îndeplinească orice măsuri necesare pentru restabilirea dreptului atins, precum, obligarea autorului faptei ilicite, pe cheltuiala sa, la publicarea hotărârii de condamnare, sau orice alte măsuri necesare pentru încetarea faptei ilicite și pentru repararea prejudiciului cauzat, iar potrivit alin. 4, persoana prejudiciată, poate solicita inclusiv o reparație patrimonială pentru prejudiciul nepatrimonial cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile.

Caracterul ilicit al faptei reclamate de intimata reclamantă trebuie analizat pornind în primul rând de la dreptul personal la demnitate reglementat de art. 72 din Codul civil, potrivit căruia „este interzisa orice atingere adusa onoarei si reputatiei unei persoane fara consimtamantul acesteia ori fara respectarea limitelor prevazute la art. 75”.

Potrivit  art. 75 din Codul civil „nu constituie o incalcare a drepturilor prevazute in aceasta sectiune atingerile care sunt permise de lege sau de conventiile si pactele internationale  privitoare la drepturile omului la care Romania este parte. Exercitarea drepturilor si libertatilor constitutionale cu buna credinta si cu respectarea pactelor si conventiilor   internationale la care Romania este parte nu constituie o incalcare a drepturilor prevazute in prezenta sectiune”.

Totodată, potrivit art. 252 cod Civil, orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci ființei umane valori printre care se înscriu și demnitatea și intimitatea vieții de familie.

De asemenea, trebuie luat în considerare și dreptul la liberă exprimare garantat de dispozițiile art. 30 din Constituția României, care prevăd că ”libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine, raspunderea civila pentru informatia sau pentru creatia adusa la cunostinta publica revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestarii artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune , în conditiile legii.”

Incidența în cauză a dispozițiilor legale din dreptul intern trebuie analizată însă și prin prisma prevederilor existente în tratatele internaționale referitoare la drepturilor fundamentale ale omului, la care România este parte, în condițiile în care urmează a fi analizate, pe de o parte, libertatea de exprimare a apelantului pârât, reglementată de art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, potrivit căruia „Orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a comunica informatii ori idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a tine seama de frontiere” și dreptul intimatei reclamante protejat de art. 8 Paragraf 1 din Convenția amintită, potrivit căruia „ Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale”. Noțiunea de viață privată cuprinde o ________ elemente care se raportează, printre altele la  integritatea fizică și morală a unei persoane.

Totodată, Curtea Europeană a arătat, în jurisprudența sa constantă, că trebuie găsit un echilibru între libertatea de exprimare și dreptul la viața privată, care cade sub incidența art. 8, echilibru care impune tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de comiterea afirmațiilor denigratoare, dacă afirmațiile reprezintă situații factuale, lipsite de suport probatoriu, efectuate în cadrul unei adevărate campanii de denigrare și reiterate în public, prin mijloace de comunicare prin presă și mass-media cu rea-credință ( cauza P______ împotriva României, cauza A________ împotriva România).

În acest sens, instanța europeană a statuat, în cauza   S____ împotriva României,   că „îi revine Curții sarcina de a stabili dacă statul, în contextul obligațiilor pozitive care decurg din art. 8 din Convenție, a păstrat un just echilibru între protecția dreptului reclamantei la reputația sa, element constituent al dreptului la protecția vieții private, și libertatea de exprimare protejată la art. 10 ( P______,   citată anterior, pct. 36; Von Hannover împotriva Germaniei , par. 70). Astfel, Curtea consideră că obligația pozitivă care decurge din art. 8 din Convenție trebuie să se aplice în cazul în care afirmațiile susceptibile să afecteze reputația unei persoane depășesc limitele criticilor acceptabile, din perspectiva art. 10 din Convenție ( P______,     par. 39).

Astfel, libertatea de exprimare, ca drept esențial într-o societate democratică, nu poate fi exercitată dincolo de orice limite. Ca orice altă libertate socială ea presupune luarea în considerare a unor interese de ordin general precum și a unor interese de ordin personal, anume reputația și drepturile   ce aparțin altor persoane , împiedicarea divulgării informațiilor confidențiale.

În jurisprudența sa, Curtea Europeană a statuat, cu valoare de principiu, că orice persoană fizică, care exercită libertatea sa de expresie, își asumă „ îndatoriri și responsabilități ”, a căror întindere depinde de situația concretă, particulară în discuție și de procedeul tehnic utilizat.

În speță, în cadrul emisiunilor televizate WOWBiz din 30 septembrie 2014, 20 și 21 aprilie 2015, precum și în cadrul emisiunii Teo Show în ediția din 17 aprilie 2015, difuzate de postul de televiziune Kanal D, transmise în direct, într-un interval orar accesibil publicului larg, dar care au fost propagate și în mediul virtual online și pot fi accesate în continuare, apelantul pârât a afirmat, în esență, la adresa intimatei reclamante, că „este sub efectul stupefiantelor”, „este iresponsabilă”, „este nedemnă succesoral pentru că și-a urât mama, i-a dorit moartea apelând la serviciile Vrăjitoarelor cu care se și află în litigii pentru recuperarea bunurilor”, „o interesează doar averea moștenită de la mama”, a caracterizat-o ca fiind o „semi-asasină”, pentru că s-a certat cu mama sa chiar înainte de moartea acesteia și că „de fapt trăiește ca o hienă din moartea mamei”.

Apelantul pârât a afirmat, de asemenea, că prin manifestările sale, intimata reclamantă a dat dovadă de nedemnitate succesorală și a făcut afirmații privind vânzarea în premieră, de către fiica Z_______ I____, a procesiunii de înmormântare a mamei, tranzacție din care aceasta ar fi urmărit în mod evident, realizarea de beneficii financiare.

Totodată, apelantul pârât a făcut afirmații și cu privire la relațiile apelantei reclamante cu diverși bărbați, că a avut comportamente de „femeie ușoară”, de „centuristă” și că „s-a înscris în epopeea pițipoancelor”, venind ulterior în cadrul aceleiași emisiuni WOWbiz și explicând înțelesul acestor termeni și al afirmațiilor pe care le-a făcut la adresa reclamantei.

Toate aceste afirmații nu reprezintă informații care să justifice un interes public și care să fie prezentate publicului în această manieră și fără acordul persoanei vizate și au caracter denigrator, defăimător, ironic și insuficient verificate, cu privire la viața personală a intimatei reclamantei, acuzând-o, într-o manieră indirectă, și de consum de droguri, pe care le-ar masca sub forma unui cocktail de medicamente, aspecte care nu au fost suficient verificate și pentru dovedirea cărora nu s-au adus probe pertinente, unele fapte imputate având conotație penală, deși reclamanta se bucură de prezumția de nevinovăție.

În concluzie, în mod corect prima instanță a apreciat că a nu fost respectat echilibrul între dreptul la viață privată și libertatea de exprimare.

Cu privire la proba prejudiciului moral și a legăturii de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, Curtea reține că, în jurisprudența Curții Europene, s-a statuat, în mod constant, că dovada faptei ilicite este suficientă, prejudiciul și legătura de cauzalitate fiind prezumate.

În ceea ce privește aprecierea cuantumului prejudiciului moral, Curtea pornește de la faptul că daunele morale sunt acordate cu titlu de sancțiune. Ele sunt despăgubiri menite realmente să-l penalizeze pe pârâtul vinovat de atingerile grave aduse imaginii reclamantului și, în acelasi timp, să se constituie într-un avertisment sever pentru cei care ar intenționa, în viitor, să aducă atingeri dreptului la imagine al reclamantului.

În privința criteriilor de stabilire a despăgubirilor, acestea se stabilesc prin apreciere, în raport cu consecințele negative suferite de victimă pe plan fizic și psihic, importanța valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația familială, profesională și socială.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prevede faptul că despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă reputației, având în vedere, totodată, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea și gravitatea atingerii adusă acestora.

Acordarea prejudiciului moral semnifica o reparatie morala de principiu, iar în lipsa unor criterii legale de determinare a cuantumului unor astfel de despagubiri, practica judiciară a stabilit ca despagubirile morale nu trebuie sa constituie un motiv de imbogatire fara justa cauza.

În speță, Curtea consideră că suma de 15.000 euro este proporțională și reprezintă un remediu eficient pentru repararea prejudiciului moral cauzat  intimatei reclamante, fiind în măsură să-i confere acesteia o satisfacție echitabilă, în operațiunea de cuantificare a daunelor morale avându-se în vedere suferința intimatei reclamante pe plan moral, social și profesional, prejudiciul de imagine cauzat precum și jurisprudenta în materie a Curtii Europene a Drepturilor Omului, care, atunci cand acorda despagubiri morale nu opereaza cu criterii de evaluare prestabilite, ci judeca in echitate.

Față de cele reținute, Curtea în baza art.480 alin. (1) Noul  Cod procedură civilă va admite apelul, va schimba în parte sentința apelată în sensul că va obliga pe pârâtul L______ să-i plătească reclamantei Z_______ suma de 15.000 euro, echivalent în lei la data plății efective, cu titlu de daune morale, păstrând celelalte dispoziții ale sentinței.

     PENTRU ACESTE MOTIVE    

  ÎN NUMELE LEGII         

DECIDE:

Admite apelul declarat de apelantul pârât L______ L___ V_______, cu domiciliul în Voluntari, _____________________. 76, jud. I____, împotriva sentinței civile nr. 497/11.04.2017, pronunțată de Tribunalul București – Secția a V a Civilă, în dosarul nr. XXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata reclamantă Z_______ I____, cu domiciliul ales la SCAv. M_____ Todica, în București, __________________, ___________, sector 1.

Schimbă în parte sentința apelată în sensul că: 

Obligă pe pârâtul L______ să-i plătească reclamantei Z_______ suma de 15.000 euro, echivalent în lei la data plății efective, cu titlu de daune morale.

Păstrează celelalte dispoziții ale sentinței.

Cu recurs în 30 de zile de la comunicare care se depune la sediul C__, sub sancțiunea nulității.

Pronunțată azi 05.02.2019, prin punerea la dispoziția părților prin grija grefei.

       PREȘEDINTE                                                                  JUDECĂTOR  

               D______ L____ M_____                                                            D_____ Z___   

GREFIER

     S_____ M____

Red. DML

Tehnored. GC/DML

4 ex./

Jud. fond. S_____ V______

Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer Romania pentru Fundatia RoLII.

Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro