Inamicii noştri din Marea Neagră ar fi bine să mai aştepte. Deocamdată nu ne putem angaja în confruntări militare navale. Înzestrarea cu corvete încă se joacă la bară.

Fostul premier Ludovic Orban le-a spus oficialilor francezi, în timpul vizitei oficiale din toamna trecută, că suntem gata de semnarea contractului de fabricare a corvetelor pentru Armata română, dar după epuizarea litigiilor din instanţe. După cum se mişcă lucrurile, nu se vor semna degrabă. Chiar dacă au pierdut în primă instanţă, olandezii continuă litigiile, iar termenele se întind cel puţin până la primăvara viitoare.

Reprezentanţii Ministerului Apărării au desemnat producătorul francez Naval Group, în asociere cu Şantierul Naval Constanţa, să furnizeze cele 4 corvete, model Gowind 2500, prevăzute în proiectul de dotare al Armatei, cu suma de 1,2 miliarde euro. Competitorul Damen Schelde Naval Shipbuilding BV nu a acceptat decizia şi a demarat o serie de procese de contestare a licitaţiei.

Damen a contestat licitaţia propriu zisă, scrisoarea prin care reprezentanţii MAN au refuzat accesul olandezilor la unele date considerate confidenţiale şi programul de înzestrare cu corvete, dispus de CSAT încă de la intrarea în Uniunea Europeană.

Scrisoarea va intra în prelungiri la Înalta Curte, după ce Damen a introdus recurs, înainte de Crăciun, la decizia Curţii de Apel din Bucureşti.

Respinge ca inadmisibilă cererea de anulare a Adresei nr. A3/10084 din 28.10.2019. Respinge în rest ca neîntemeiată acţiunea. Admite cererea de intervenţie accesorie în favoarea pârâtului. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Tot în decembrie Damen a contestat cu recurs şi decizia de respingere a cererii de anulare a strategiei de înzestrare cu corvete.

Admite excepţia tardivităţii plângerii prealabile şi în consecinţă respinge acţiunea ca inadmisibilă. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

În decembrie Damen a introdus recurs şi faţă de respingerea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, legat de respingerea contestaţiei procedurii de achiziţie.

Admite excepţia inadmisibilităţii plângerii. Respinge plângerea ca inadmisibilă. Respinge excepţia de nelegalitate ca inadmisibilă. Respinge cererile de sesizare a ÎCCJ şi a Curţii Constituţionale a României ca inadmisibile. Definitivă.

Dosar nr. ___________

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA a VIII-a C_________ ADMINISTRATIV și FISCAL

Sentința civilă nr. 558

Ședința publică din data de 8 iulie 2020

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: C_____ P_____

GREFIER: M______ B___

Pe rol se află soluționarea acțiunii în contencios administrativ promovate de reclamanta B____ B______ B____ B___________ BV, cu D_____ D___ la M____ și Asociatii SPARL, cu sediul în București, _________________________, sector 1, în contradictoriu cu pârâtul A_________ A_______ NAȚIONALE – A_______ A_______ A____, cu sediul în sector 5, București, __________________, și intervenientul D____ D____, în calitate de lider al Asocierii D____ D____ și Șantierul Naval C________ S.A., cu D_____ D___ la SCP Leroy și Asociații, cu sediul în București, sector 1, _____________________ nr. 10-12, ______________________ obiect anulare act administrativ.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 24 iunie 2020, fiind consemnate în încheierea de ședință publică de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când Curtea, pentru a da posibilitatea părților să formuleze concluzii scrise și având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 8 iulie 2020, când, în aceeași compunere, a hotărât următoarele:

C U R T E A,

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 04.12.2019, sub nr. ___________, reclamanta B____ B______ B____ B___________ BV, în contradictoriu cu pârâtul A_________ A_______ NAȚIONALE – A_______ A_______ A____, a solicitat pronunțarea unei hotărâri, prin care să se dispună:

1. Anularea Adresei nr. A3/_____ din 28.10.2019 emisa de către Ministerul ___________________________________ Armamente – Direcția Management Contracte, emisa cu titlu de răspuns la solicitarea reclamantei de emitere autorizație de acces la documentele clasificate secret de serviciu, în procedura de achiziție a „corvetelor multifuncționale” în cauza aflata pe rolul Tribunalului București, dos. nr. _____/3/2019;

2. Obligarea MApN la emiterea autorizației de acces la informațiile clasificate „secret de serviciu” în procedura de achiziție a „corvetelor multifuncționale” în cauza aflata pe rolul Tribunalului București, Dosarul nr. _____/3/2019, prin acordarea acestui drept în favoarea Damen, prin apărătorii sai convenționali;

3. Obligarea MApN la plata penalităților de 5.000 lei pentru fiecare zi de întârziere la emiterea autorizației de acces solicitate la pct. l de mai sus.

4. Obligarea MApN la suportarea cheltuielilor de judecata generate de soluționarea prezentului dosar.

În motivare, reclamanta a făcut scurte precizări privind informațiile clasificate și a arătat că, prin a de chemare în judecata ce formează obiectul Dosarului nr._____/3/2019, reclamanta a solicitat Tribunalului București sa dispună, în principal anularea integrala a procedurii de achiziție publica organizata de către MApN prin Romtehnica în vederea atribuirii acordului-cadru de furnizare a produsului „Corveta multifuncționala”, conform anunțului de participare nr.A3/i528/26.02.20i8 (publicat pe site-ul Romtehnica), iar în subsidiar, anularea anumitor acte ale procedurii, punctual indicate prin petitul acțiunii, astfel cum au fost precizate.

În conformitate cu dispozițiile art. 50 alin. 5 din Legea nr. 101/2016 a solicitat instanței de judecata, aproape termen de termen (dosarul parcurgând 12 termene de judecata, cf extras portal Ecris – Anexa a), obligarea autorității contractante, respectiv parata din prezentul dosar, sa depună la dosarul instanței, întregul dosar administrativ al achiziției, solicitând totodată, pentru Damen, prin apărătorii sai aleși, acordarea dreptului de acces la studiul acestui dosar.

A învederat că a solicitat instanței dreptul la studierea documentelor depuse de către autoritatea contractanta, drept ce i-a fost acordat parțial, respectiv prin posibilitatea de a studia doar documentele ce nu figurau ca fiind clasificate de către autoritatea contractanta ca fiind secrete de serviciu. În fapt insa, a rezultat ca acest regim de clasificare, secret de serviciu, fusese atribuit de către autoritatea contractanta, fara vreo fundamentare, act de clasificare sau temei, tuturor documentelor relevante din dosar, imprejurare care ne-a împiedicat în concret accesul la documentele respective, lipsind de orice substanța dreptul nostru recunoscut de lege de acces la dosarul achiziției publice cu toate consecințele ce decurg de aici.

În acest context, prevalandu-se de dispozițiile Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, în special art. 33, a solicitat instanței de judecata autorizarea accesului apărătorilor Damen la studierea inclusiv a documentelor clasificate secret de serviciu. Prin încheierea din 24 septembrie 2019, instanța a respins cererea cu motivarea ca nu este în competenta sa posibilitatea acordării acestui drept, constatând ca o astfel de competenta aparține MapN, ca autoritate care a atribuit acest regim de clasificare și indrumand-o în mod expres la efectuarea acestor demersuri prin solicitarea adresata direct MApN, ca entitate titulara a clasificării acestor documente.

Astfel ca, invocând prevederile legale ce stabilesc procedura de obținere a autorizației de acces la documentele secret de serviciu, apărătorii Damen, în numele Damen, au depus la MApN, cu înștiințarea concomitenta a Romtehnica, la data de 25.09.2019, cerere de eliberare a autorizației de acces la documentele clasificate secret de serviciu, în vederea exercitării dreptului la aparare, pentru următorii avocați, apărători ai Damen: R_____ S________, A_____ P_____, A__ M____ B_____ și E____ E_____.

Prin Adresa nr.A3/_____ din 28.09.2019, MApN – Departamentul pentru Armanente Direcția Management Contracte, i-a transmis refuzul eliberării autorizațiilor de acces, cu motivarea ca „accesul personalului la informații secret de serviciu este permis numai în baza autorizației scrise, emisa de conducătorul unitatii, pentru personalul propriu al unității în care îsi desfășoară activitatea.”

Apreciază că Adresa nr. A3/_____ din 28.10.2019 reprezintă un refuz nejustificat și nelegal de soluționare a cererii, exprimat cu exces de putere, în sensul art. 2 alin. 1 lit. i si alin. 2 din Legea nr. 554/2004.

Cererea formulata de catre apărătorii Damen, de emitere a autorizației de acces la documentele „secret de serviciu” reprezintă actul de inițiere a procedurii de autorizare a acestora la acest tip de documente, fiind fundamentata in drept de:

• prevederile art. 31 alin (3) din Legea nr. 182/2002 coroborate cu ale art. 28 din Legea nr. 182/2002 care reglementează cadrul legal privind procedura de acces la informații clasificare „secret de serviciu”, procedura ce beneficiază oricărei persoane, nu doar personalului angajat al autorității ce a clasificat documentele in cauza ca fiind „secrete de serviciu”.

• prevederile art. 33 si urm. din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate in România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 care reglementează procedura obținerii accesului Ia informațiile clasificate, a căror aplicabilitate este reținuta direct prin prevederile Hotărârii de Guvern nr.781/2002 privind protecția informațiilor secret de serviciu;

• Ghidul de clasificare a informațiilor in A_________ A_______ Naționale din 26.01.2016, reglementare emisa in aplicarea directa a art.5 si art.10 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate in Romania din 13.06.2002, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 585/2002.

Actele normative menționate reprezintă cadrul legal de reglementare a dreptului oricărei persoane interesate, de a obține acces la studiul documentelor clasificate secret de serviciu, cu indicarea condițiilor obținerii autorizării, persoanele ce au vocația acestui drept nefiind limitate Ia angajații MApN.

Dimpotrivă, întreaga reglementare privind protecția informațiilor clasificate are in vedere condițiile in care dreptul de acces poate fi exercitat de catre orice persoana ce manifesta un interes legitim in accesarea acestor informații, respectiv justifica necesitatea deținerii acestor informații, mai ales ca legea prevede garanții de nedivulgare în sarcina celor ce primesc acces la astfel de informații.

A menționat faptul ca cererea de acces la informațiile secret de serviciu formulata de către reclamantă se bazează pe prevederi generale de acces la respectivele informații, respectiv art. 31 alin. (3) coroborat cu art. 28 din Legea nr. 182/2002 și art. 33 din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România,

În plus, potrivit Art. 11 Regulamentului privind accesul judecătorilor, procurorilor și magistraților asistenți ai maltei Curți de Casație și Justiție la informații clasificate secrete de stat și secrete de serviciu, aprobat prin hotărârea CSM nr. 140/2014, se menționează printre cei care pot avea acces la documente clasificate și „ … părțile, apărătorii acestora …”, cum este de altfel și firesc.

Mai mult decât atat, analizând prevederile art. 28 ale Legii nr. 182/2002 și art. 141 ale Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, se poate obține acces chiar și la informații catalogate ca „secret de stat”, care reprezintă un grad de clasificare mai ridicat decât cel de „secret de serviciu”, de către alte persoane decât personalul unor autorități publice. Astfel, în situația de fata, este cel puțin bizar răspunsul autorității care tinde a susține faptul ca la aceste informații au posibilitatea de a avea acces doar personalul angajat în autorități publice care utilizează asemenea informații în activitatea curenta.

A menționat ca dreptul de a avea acces la documente clasificate a fost confirmat și de către Tribunalul București prin încheierea din 24 septembrie 2019, acesta nefiind restrâns la categoria angajaților autorității contractante, legea prevăzând acest drept tuturor persoanelor ce justifica un interes legitim, cu respectarea principiului necesitații de a cunoaște.

Orice refuz de a se permite studierea acestor documente în contextul depunerii lor ca proba în dosar, se constituie intr-un abuz al autorității contractante — parte adversa în dosar, prin care se urmărește obstructionarea înfăptuirii justiției, cu efectul direct al încălcării principiilor esențiale de drept procesual – dreptul la apărare, egalitatea de arme și dreptul la un proces echitabil, cu implicații directe asupra principiului contradictorialitatii, care, intr-un asemenea context este evident vidat de conținut.

Nu exista contradictorialitate reala intr-o cauza în care pârtii direct și celei mai interesate, i se refuza dreptul de acces la documentele ce constituie probele esențiale în dosar.

În mod similar, egalitatea armelor și dreptul la apărare nu exista în contextul în care doar instanța de judecata și părțile adverse în dosar au acces la studierea probelor esențiale, Damen fiind în imposibilitatea provocata chiar de către parata în a-și fundamenta corespunzător contestația prin relevarea neregulilor săvârșite în procedura, afirmate prin cererea de chemare în judecata.

D____ urmare, considera ca solicitarea Damen de autorizare a accesului la studierea documentelor “secrete de serviciu” corespunde intrutotul principiului necesitații studierii acestor documente, refuzul MApN exprimat prin Adresa nr. A3/_____ din 28.10.2019 fiind emis cu exces de putere publica, în contradicție atat cu art. 33 din Legea nr. 182/2002 și intregul cadru de reglementare incident, cat și cu dispozițiile date de către Tribunalul București, prin încheierea din 24 septembrie 2019, pronunțata în Dosarul nr. _____/3/2019, motiv pentru care se impune anularea sa.

În contextul argumentelor ce privesc nelegalitatea refuzului MApN de a admite cererea Damen de acces la documentele secret de serviciu, refuz exprimat prin Adresa nr. A3/_____ din 28.10.2019, reclamanta a solicitat instanței de judecata sa anuleze adresa de răspuns și sa dispună obligarea MApN la emiterea autorizației de acces la informațiile clasificate „secret de serviciu”în procedura de achiziție a „corvetelor multifuncționale” în cauza aflata pe rolul Tribunalului București, Dosarul __________, sub sancțiunea plații unor penalități de 5.000 lei pentru fiecare zi de întârziere în executarea acestei obligații.

Pârâtul A_________ A_______ Naționale pentru A_______ A_______ A____ București a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată, solicitând, în principal, respingerea acțiunii pe cale de excepție și, în subsidiar, pe fondul cauzei, ca neîntemeiată.

Pârâtul a invocat excepția inadmisibilității cererii de anulare a adresei nr. A3/_____/28.09.2019.

Apreciază că acțiunea este inadmisibilă având în vedere că actul a cărui anulare se solicită prin cererea de chemare în judecată nu este act administrativ în înțelesul Legii nr. 554/2004 privind Contenciosul administrativ și fiscal, denumită în continuare Legea 554/2004.

Dacă se va aprecia totuși adresa nr. A3/_____/28.09.2019 ca fiind act administrativ, a învederat că reclamantul nu a urmat procedura prealabilă prevăzută de art. (1) din Legea 554/2004.

Inainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Având în vedere că reclamantul nu a contestat în cadrul autorității actul ce face obiectul acțiunii, a solicitat să se constatate că este inadmisibilă cerere.

Contestația împotriva răspunsului prin care i se respinge accesul la informații clasificate, este de asemenea inadmisibilă, având în vedere că reclamantul avea posibilitatea de a urma procedura legală specială în baza Protocolului încheiat între UNBR – Baroul București și ORNISS.

UNBR a fost mandatată să emită autorizații de acces la informații clasificare „secret”, „strict secret” și „strict secret de importanță deosebită”, după parcurgerea procedurilor.

Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

A învederat că Damen nu a probat vătămarea prin neemiterea autorizației de acces la informații clasificate pentru apărătorii desemnați în litigiu. Operatorul economic a parcurs, în prealabil, procesul de obținere al avizului de securitate și au fost emise autorizațiile de acces la informații clasificate „secret de serviciu” pentru reprezentanții săi care au participat la procedura specifică aferentă Programului de înzestrare esențial „Corvetă multifuncțională’*.

De asemenea, a învederat că, atât autoritatea contractantă, cât și instanța de judecată nu puteau permite accesul reprezentanților Damen la celelalte documente clasificate „secret de serviciu”, nici în situația în care aceștia ar fi deținut autorizație de acces la informații clasificate, întrucât informațiile conținute de aceste documente au și caracter confidențial, atribuit de ceilalți operatori economici participanți la procedură.

Documentele emise de ceilalți operatori economici (oferte preliminare, propuneri tehnice, clarificări ale unor aspecte tehnice solicitate de autoritatea contractantă, etc.) sunt declarate ca fiind confidențiale și clasificate.

Astfel, minutele încheiate între autoritatea contractantă și ceilalți contracandidați, precum și procesele-verbale de analiză a ofertelor au fost clasificate„secret de serviciu”, deoarece vizează aspecte confidențiale și reproduc elemente din documentația descriptivă și chiar din soluția finală negociată, la care Damen a avut oricum acces.

În ceea ce privește aspectele pretinse în cerere de Damen, a precizat că documentele clasificate „secret de serviciu” emise în cadrul procedurii specifice nu se circumscriu informațiilor de interes public, așa cum acestea sunt reglementate de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare.

Din această perspectivă, a semnalat caracterul ambiguu al cererii care conduce la interpretarea potrivit căreia reclamantului nu i-a fost acordat accesul la procedură însă, în fapt, încearcă să-și susțină vătămarea în considerarea faptului că nu a fost acordat accesul la informații clasificate apărătorilor acestuia.

A precizat și faptul că toți participanții la procedură au primit avizele de securitate emise de instituțiile abilitate, iar emiterea avizelor de securitate s-a realizat în cadrul procedurii, cu respectarea termenelor și condițiilor impuse de lege.

Printre altele, trebuie avut în vedere și faptul că înscrisurile clasificate secret de serviciu cuprind informații asupra cărora operatorii economici participanți la procedură au statuat expres caracterul confidențial. Astfel, Damen, sub pretextul formulării pretențiilor privind accesul la informații clasificate, în repetate rânduri, intenționează să dobândească acces la informațiile confidențiale ale contracandidaților săi.

Nu este admisibil și nici permis ca o solicitare privind obținerea autorizației de acces la informații clasificate „secret de serviciu” să fie depusă doar pentru ca posesorul ei să aibă acces la documentele ofertelor celorlalți, pentru a le studia în vederea identificării de posibile noi motive de contestare.

În ceea ce privește posibilitatea Damen de a avea acces la documentele declarate confidențiale de ceilalți contracandidați, solicităm instanței să aibă în vedere obligația autorității contractante de a proteja informațiile având caracter confidențial, astfel cum au fost ele declarate de către titularii emitenți ale acestora.

În drept, pârâtul a invocat dispozițiile art. 205-208 din Codul de procedură civilă și actele normative invocate în cuprinsul întâmpinării.

D____ D____, în calitate de lider al Asocierii formate din D____ D____ și Șantierul Naval C________ S.A., o asociere formată în conformitate cu documentația de atribuire aferentă Procedurii specifice pentru atribuirea acordului-cadru de furnizare a produsului „Corvetă multifuncțională, în calitate de intervenientă, în temeiul dispozițiilor art.16 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ și ale art. 61, art. 63-67 și art. 148-152 C. proc. civ., a formulat cerere de intervenție în interesul pârâtului A_________ A_______ Naționale – A_______ A_______ A____ București (MAPN), solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună:

a) admiterea în principiu a cererii de intervenție;

b) pe fond, respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta Damen;

c) obligarea Damen la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu, în temeiul dispozițiilor art. 453 C. proc. civ.,

A arătat că Asocierea a formulat așadar cererea de intervenție accesorie în interesul pârâtului MAPN, în considerarea interesului comun de a obține o hotărâre judecătorească prin care să fie consfințită legalitatea și valabilitatea actului administrativ contestat.

Legitimarea procesuală și, deci, inclusiv interesul se grefează pe calitatea de operator economic participant la Procedura Specifică, în conformitate cu condițiile stabilite prin documentația de atribuire, iar oferta sa finală a fost declarată câștigătoare de către MAPN.

Condiția interesului personal pe care trebuie să îl justifice și intervenientul accesoriu este întrunită în situația de față, având în vedere că, prin formularea acțiunii introductive de instanță din dosarul nr. ___________, Damen urmărește eludarea dispozițiilor legale ce reglementează accesul la informațiile clasificate prin dobândirea, în mod ilegal, a accesului la informațiile clasificate „secret de serviciu”, informații care provin de la Asociere și care în prezent sunt deținute de către pârâta MAPN.

În consecință, a solicitat instanței de judecată să constate că justifică un interes pentru a interveni în prezenta cauză și a solicitat admiterea în principiu a cererii de intervenție accesorie.

În drept, a invocat art. 161 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, art. 61, 63-67 și art. 148-152 C. proc. civ., precum și toate celelalte dispoziții legale la care am făcut referire în cuprinsul prezentei cereri.

Reclamanta B____ B______ B____ SHIPEUILDING BV a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de intervenție accesorie, în principal, ca inadmisibilă în principiu, iar în subsidiar, ca neîntemeiată pe fond.

Reclamanta B____ B______ B____ SHIPEUILDING BV a formulat răspuns la întâmpinarea pârâtului, prin care a combătut argumentele prezentate în apărare și a reiterat susținerile din cererea de chemare în judecată.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.

Analizând materialul probator administrat, prevederile legale incidente și susținerile părților, Curtea reține următoarele:

Referitor la excepția inadmisibilității cererii de anulare a adresei nr. A3/_____/28.09.2019, Curtea constată că este întemeiată

Din interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 1 și 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, rezultă că poate forma obiectul unei acțiuni în anulare numai un act administrativ tipic, astfel cum este definit de art. 2 alin. 1 lit. c) din aceeași lege.

Analizând adresa nr. A3/_____/28.09.2019 se constată că aceasta constă în răspunsul pe care autoritatea pârâtă l-a transmis reclamantei în ceea ce privește cererea de eliberare a autorizației de acces la informații clasificate formulată de apărătorii aleși ai Damen.

Adresa de răspuns nr. A3/_____/28.09.2019 nu are trăsăturile caracteristice ale unui act administrativ tipic, ci exprimă refuzul de acces la informații clasificate, fiind așadar un act administrativ asimilat care nu poate forma obiectul unei acțiuni în anulare, ci poate fi cenzurat, sub aspectul legalității, numai în sensul stabilirii caracterului justificat sau nejustificat.

Din aceste considerente, Curtea va admite excepția inadmisibilității și va respinge ca inadmisibilă cererea de anulare a adresei nr. A3/_____/28.09.2019.

În ceea ce privește inadmisibilitatea invocată de pârât sub aspectul lipsei plângerii prealabile, Curtea constată că argumentele nu pot fi primite, Astfel, din interpretarea dispozițiilor art. 8 alin (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 rezultă că obiectul acțiunii în contencios administrativ poate consta fie în acțiunea în anulare a unui act administrativ unilateral (actul administrativ tipic), fie în contestarea legalității nesoluționării în termen sau refuzului pretins nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și în contestarea refuzului de efectuare a unei anumite operațiuni administrative (acte administrative asimilate), cu precizarea că referirea legiuitorului la plângerea prealabilă se face numai în cadrul primei teze a art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, teză care reglementează exclusiv ipoteza acțiunii în anulare a actului administrativ tipic.

De asemenea, din interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 7 alin. (1) și art. 11 alin. (1) din același act normativ, dispoziții din care rezultă că termenul de prescripție curge de la data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă sau, după caz, de la data expirării termenului de soluționare a plângerii prealabile, numai în ipoteza acțiunii în anulare a unui act administrativ tipic, Curtea reține că, astfel cum a fost statuat în mod constant în jurisprudența și în doctrina în materie, formularea unei plângeri prealabile este reglementată ca cerință obligatorie de admisibilitate a acțiunii în contencios administrativ numai în cazul în care obiectul acestei acțiuni îmbracă forma reglementată de prima teză a art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, respectiv atunci când se solicită anularea unui act administrativ tipic.

În ipoteza unei acțiuni în contencios administrativ al cărei obiect îmbracă forma prevăzută de art. 8 alin (1) teza a doua din Legea nr. 554/2004, așa cum se întâmplă în cazul de față, respectiv atunci când se contestă un act administrativ asimilat constând în refuzul pretins nejustificat de soluționare a unei cereri, cerința parcurgerii procedurii prealabile nu există, persoana vătămată putându-se adresa direct instanței de contencios administrativ.

În fine, în ceea ce privește excepția inadmisibilității argumentată prin existența procedurii legale speciale reglementate prin Protocolul încheiat între UNBR – Baroul București și ORNISS, Curtea constată că aceasta este o apărare de fond care urmează a fi analizată în continuare, în contextul examinării legalității refuzului exprimat de pârât prin adresa de răspuns nr. A3/_____/28.09.2019.

Pe fond, se constată că, la data de 25.09.2019, avocații R_____ S________, A_____ P_____, A__ M____ B_____ și E____ E_____, apărători ai reclamantei Damen în dosarul nr. _____/3/2019, aflat pe rolul Tribunalului București, au formulat cerere de eliberare a autorizației de acces la documentele clasificate secret de serviciu, în vederea exercitării dreptului la aparare.

Prin Adresa nr.A3/_____ din 28.09.2019, MApN – Departamentul pentru Armamente Direcția Management Contracte i-a transmis reclamantei refuzul eliberării autorizațiilor de acces, cu motivarea ca accesul personalului la informații secret de serviciu este permis numai în baza autorizației scrise, emisa de conducătorul unitatii, pentru personalul propriu al unității în care îsi desfășoară activitatea.

În ceea ce îi privește pe apărătorii reclamantei, Curtea constată că refuzul pârâtului este justificat, având în vedere avocații au la îndemână, în vederea obținerii dreptului de acces la documente clasificate, procedura legală specială stabilită în baza Protocolului încheiat între UNBR – Baroul București și ORNISS, procedură prin care UNBR a fost mandatată să emită autorizații de acces la informații clasificate pentru avocați, în exercitarea profesiei.

Dispozițiile art. 6 din H.G. nr. 781/2002 privind protecția informațiilor secrete de serviciu, statuează expres că „accesul personalului la informațiile secrete de serviciu este permis numai în baza autorizației scrise, conform modelului prezentat în anexa nr. 2 – se autorizează accesul la informații secrete de serviciu al domnului/doamnei …/(numele, prenumele, codul numeric personal)/…, angajat/angajata al/a unității noastre în funcția de …” , fiind indiscutabil faptul că reglementările vizează autorizația de acces la informații clasificate care se emite pentru personalul propriu al unității și nu pentru terți, așa cum susține reclamanta.

Pe de altă parte, în ceea ce o privește pe reclamanta Damen , Curtea reține că operatorul economic a parcurs, în prealabil, procesul de obținere al avizului de securitate și au fost emise autorizațiile de acces la informații clasificate „secret de serviciu” pentru reprezentanții săi care au participat la procedura specifică aferentă Programului de înzestrare esențial „Corvetă multifuncțională”, aceștia obținând acces la informațiile clasificate aferente procedurii, care erau necesare pentru întocmirea și depunerea ofertei preliminare și finale, în conformitate cu principiul necesității de a cunoaște.

Astfel, reclamanta a avut acces la următoarele documente clasificate secret de serviciu: documentația descriptivă, propunerea tehnică preliminară depusă de operator, soluția finală stabilită în etapa de dialog, minutele încheiate între autoritatea contractantă și operatorul economic Damen la finalul rundelor de negocieri, răspunsurile autorității contractante la clarificările formulate de candidații selectați privind documentația descriptivă/soluția finală.

În privința documentelor emise de ceilalți operatori economici participanți la procedură (oferte preliminare, propuneri tehnice, clarificări ale unor aspecte tehnice solicitate de autoritatea contractantă, etc.), acestea sunt declarate ca fiind confidențiale și clasificate.

Se constată că informațiile protejate prin clasificare, vizează cerințe operaționale ale Armatei României, necesare pentru protejarea interesului esențial de securitate al statului român, așa cum se prevede la pct. B.II.a).4.A.1.2. (referitoare la criteriile de calificare) și dispozițiile pct. B.II. b).1.a) din Anexa la H.G. nr. 48/2018 privind aprobarea circumstanțelor și a procedurii specifice aferente Programului de înzestrare esențial „Corvetă multifuncțională”, care statuează obligația operatorilor economici participanți la procedură de a deține avizul de securitate de la autoritatea desemnată de securitate și faptul că documentația descriptivă aferentă procedurii specifice este clasificată.

Potrivit art. 33 din H.G. nr 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare H.G. nr 585/2002, accesul la informații clasificate este permis cu respectarea principiului necesității de a cunoaște.

Distribuirea de informații clasificate persoanelor care nu sunt îndreptățite sa le cunoască, potrivit legii, contravine scopului stabilit de Legea nr. 182/2002, iar în acest sens, dispozițiile art. 5 lit. c) din Legea nr. 182/2002 prevăd faptul că măsurile ce decurg din aplicarea legii sunt destinate să garanteze că informațiile clasificate sunt distribuite exclusiv persoanelor îndreptățite să le cunoască.

Potrivit actului normativ menționat, principiul necesității de a cunoaște este principiul conform căruia accesul la informații clasificate se acordă în mod individual numai persoanelor care, pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, trebuie să lucreze cu astfel de informații sau să aibă acces la acestea. În consecință, este corect argumentul pârâtului, potrivit căruia autorizarea accesului la informații clasificate este circumstanțiată exclusiv necesității îndeplinirii îndatoririlor de serviciu de către persoana deținătoare a documentului de acces.

Or, în vederea atribuirii contractului ce constituie obiectul procedurii specifice reglementate de H.G. nr. 48/2018, reclamanta Damen a obținut aviz de securitate și a avut acces la informațiile clasificate necesare pentru depunerea ofertei preliminare și finale neputându-se reține o vătămare a intereselor operatorului economic.

De altfel, toți participanții la procedură au primit avizele de securitate emise de instituțiile abilitate, iar emiterea avizelor de securitate s-a realizat în cadrul procedurii, cu respectarea termenelor și condițiilor impuse de lege.

În ceea ce privește posibilitatea reclamantei de a avea acces la documentele declarate confidențiale de ceilalți participanți la procedura de achiziție, Curtea reține că autoritatea contractantă are obligația de a proteja informațiile având caracter confidențial, astfel cum au fost declarate de către titularii emitenți ale acestora.

Împrejurarea că solicitanții autorizației au calitatea de avocat nu este de natură să demonstreze caracterul nejustificat a refuzului instituției pârâte de a acorda accesul la informații clasificate „secret de serviciu”, având în vedere, pe de o parte, că aceștia au la îndemână procedura specială reglementată prin Protocolul încheiat între UNBR – Baroul București și ORNISS, iar pe de altă parte faptul că reclamanta a desemnat reprezentanți, a inițiat demersuri pentru accesul la informații clasificate pentru aceștia și deține înscrisuri clasificate „secret de serviciu” emise în cadrul procedurii specifice.

Din aceste considerente, reținând caracterul justificat al refuzului exprimat de pârât prin Adresa nr.A3/_____ din 28.09.2019, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 8 și art. 18 din Legea nr. 554/2004, va respinge acțiunea ca neîntemeiată.

De asemenea, reținând caracterul accesoriu al cererii de intervenție formulată de intervenientul D____ D____, precum și soluția dată cererii de chemare în judecată, în temeiul dispozițiilor art. 63 și art. 67 din Codul de procedură civilă, Curtea va admite cererea de intervenție accesorie în favoarea pârâtului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

H O T Ă R Ă Ș T E :

Admite excepția inadmisibilității.

Respinge ca inadmisibilă cererea de anulare a Adresei nr. A3/_____ din 28.10.2019.

Respinge în rest ca neîntemeiată acțiunea promovată de reclamanta B____ B______ B____ B___________ BV, cu D_____ D___ la M____ și Asociatii SPARL, cu sediul în București, _________________________, sector 1, în contradictoriu cu pârâtul A_________ A_______ NAȚIONALE – A_______ A_______ A____, cu sediul în sector 5, București, __________________.

Admite cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul D____ D____, în calitate de lider al Asocierii D____ D____ și Șantierul Naval C________ S.A., cu D_____ D___ la SCP Leroy și Asociații, cu sediul în București, sector 1, _____________________ nr. 10-12, ____________, în favoarea pârâtului.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Cererea de exercitare a căii de atac se depune la Curtea de Apel București.

Pronunțată în ședință publică azi, 08.07.2020.

Președinte, Grefier,

C_____ P_____ M______ B___

Red./Thred.

Jud. C.P.

Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer Romania pentru Fundatia RoLII.

Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro