Gruparea Manolescu pierde meciul cu Cipariu Teodorescu
Magistraţii Tribunalului Bucureşti au respins joi, 18 februarie, susţinerea reprezentanţilor conducerii Uniunii Scriitorilor, din grupul de susţinători ai lui Nicolae Manolescu, potrivit căreia US mai este de utilitate publică, prin Decretul de înfiinţare din anul 1949.
Iată cum au comentat răzvrătiţii, aşa cum a preluat agentiadecarte.ro
”De 6 ani de zile, cei care pretind că sunt reprezentanții legali ai Uniunii Scriitorilor din România, deși nu pot face dovada prin extras din Registrul Special al Asociațiilor și Fundațiilor, au încercat să inducă în eroare instanțele de judecată, opinia publică și Ministerul Culturii încercând să rostogolească o minciună sfruntată conform căreia Uniunea Scriitorilor din România a fost înființată prin decretul comunist 267/1949, deși decretul invocat era unul de recunoaștere a Uniunii Scriitorilor din Republica Populară Română. După șase ani de căutare a dreptății prin instanțe, iată că avem o altă hotărâre definitivă prin care sunt confirmate principiile și acțiunile Grupului de Reformare a Uniunii Scriitorilor din România conform cărora breasla scriitorilor trebuie să se comporte ca o organizație non-guvernamentală transparentă, cu adunări generale și cu dări de seamă anuale.”, a declarat scriitorul Dan Mircea Cipariu, intimat intervenient în nume propriu.
”Se spune că minciuna are picioare scurte. Iar adevărul umblă cu capul spart. O fi. Dar, în justiție, minciuna are o mulțime de piciorușe, ca miriapodul. Numai că, așa, cu capul spart de mulți ani, adevărul (sau dreptatea) trebuie să iasă la iveală. Și a ieșit. Decizia definitivă a tribunalului consfințește adevărul celor cîțiva „nebuni” care s-au luptat cu monstrul birocratic, rău intenționat și dictatorial, reprezentat de conducerea lacomă a Uniunii Scriitorilor. Acum să vedem pe unde scot cămașa. Adevărul „nostru” a costat timp, nervi și bani. Și, uneori, un soi de sfîrșeală, că totul e zadarnic. Nu pot să spun decît, odată cu poetul, Să stăpînim durerea care pe om supune / Să așteptăm în pace al soartei ajutor. Aș schimba doar ultimul cuvînt: vestitor.”, a comentat scriitorul Florin Iaru.
”Această sentință definitivă a Tribunalului București pune capăt minciunilor și abuzurilor echipei domnului Nicolae Manolescu, care de peste șase ani se agață de un decret comunist emis în 1949, cu care dl Manolescu a încercat să-și legitimeze pretinsa calitate de președinte al Uniunii. Domnul Manolescu și acoliții săi au zădărnicit acțiunile Grupului de Reformare a Uniunii Scriitorilor care a încercat să introducă Uniunea Scriitorilor în legalitate. Membrii grupului au fost excluși din Uniunea Scriitorilor, au fost calomniați și defăimați în reviste ale Uniunii, mai ales în revista România literară condusă de domnul Nicolae Manolescu și nu în ultimul rînd au fost hărțuiți permanent cu procese în care dnii N. Manolescu, Varujan Vosganian și alții și-au atribuit în fals funcții de conducere în Uniunea Scriitorilor. Pretinsa conducere a adus Uniunea Scriitorilor într-o situație cît se poate de încurcată care va trebui rezolvată rapid, potrivit cu legea. E rușinos că scriitori care își proclamă oral și în scris opțiuni democratice s-au încăpățînat ca la tribunale să tragă Uniunea în trecutul dictaturii comuniste, împotriva legilor și a bunului simț.”, a spus scriitorul Cristian Teodorescu.