A fost sau n-a fost prinţul Arthur the best brown bear ever?
A fost sau n-a fost prinţul Arthur the best brown bear ever?
Ne-am liniştit. Cîţu şi Tanczos au semnat. Copădurenii/câmpenii lui Moş Martin pot fi bumbăciţi cu plumb, dacă mai sperie cetăţenii paşnici şi tomberoanele cu hrană abundentă din staţiunile şi fermele patriei.
Proaspăta ordonanţă de urgenţă o ia natural, prin munţii secuilor, ca un scenariu de film. Nu se întâmplă nimic, ursul zburdă prin pădurea din apropierea intravilanului, primarul îi va face na-na cu degetul arătător. Dacă trece gradul electric şi stresează mioarele, atunci va fi dat la ziar. În momentul în care va penetra restaurantul, redeschis cu atâtea sacrificii după pandemie, va fi apelat de urgenţă, chiar şi din concediu de maternitate, vânătorul desemnat cu extragerea şi relocarea animalului. Dacă face figuri, îmbracă tricoul rezist, ursul riscă să-şi ciuruiască blăniţa naturală.
Nu a fost simplu, ecologiştii au abandonat subiectele tradiţionale, gen Roşia Montană pământ românesc sau apa trece, lemnul rămâne, pentru a salva de la consum matahalele brune, care se mulţumesc şi cu un coş de gunoi menajer la cină, dacă nu pică măcar o văcuţă ori o căpriţă. Presimţind că se apropie OUG, agentul green Gabi Păun l-a demascat pe Prinţul din Lichtenstein, care se grăbise încă din primăvară să aplice în premieră documentul, dar dintr-o eroare de identificare a nimerit un lider de boschet, în locul mahalageoaicei agresive.
Prinţul s-a cătrănit rău când a citit presa la cafeaua de dimineaţă şi a cerut sprijinul omologului român Dimitrie Sturdza, pentru pedepsirea cârtiţei din sistemul de defrişări autorizate. O armată de avocaţi cu cuşmă de vânător acţionează pentru a transfera cât mai repede din contul verzilor, suma potrivită, de un milion de euro, în memoria lui Arthur.
Imparţiali cum încercăm să fim de 3 decenii, iar uneori ne iese, ne alăturăm şi noi celor care susţin că au dat nas în nas cu Arthur şi încă ne întrebăm de ce nu ne-a cerut măcar un sandviş. Posibil să se fi speriat de cutia violei, de care eram rezemat singuratic în gara din Izvorul Mureşului şi a plecat în grabă să se hârjonească cu ciobăneştii din complexul sportiv naţional.
Ministrul Tanczos Barna nu ne-a dezamăgit cu OUG, era previzibil, omul se apără de animale încă din preistorie, şi deocamdată el a supravieţuit, dar ne-a răspuns descurajant, că nu consideră important un ghid de recomandări pentru turişti, cum să reacţioneze când dau nas în nas cu Moş Arthur, cum s-a întâmplat şi pe la noi în redacţie. Deşi nu e demn de un bărbat, să faci pe mortul în prezenţa unui mascul mai dotat, scopul scuză mijloacele. Am verificat o legendă. Funcţionează. Evident că un vânător experimentat a apreciat ca fiind eronată teoria de mai sus. Pasămite trebuie să faci zgomot, pentru a îndepărta animalul sălbatic din peisaj. Deşi rişti să trezeşti şeful gării.
Vă prezentăm motivarea deciziei Tribunalului Harghita, prin care a fost despăgubită cu suma de 15.000 de euro, victima unui urs în gara din Băile Tuşnad, din anul 2018.
ACEASTĂ APLICAȚIE ESTE DEZVOLTATĂ
ȘI FINANȚATĂ INTEGRAL DE ROLII
647/202015-12-2020
PretentiiTribunalul HARGHITA
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:TBHAR:2020:002.______
Dosar nr. _____________
R O M Â N I A
TRIBUNALUL HARGHITA
SECȚIA CIVILĂ
Decizia civilă nr. 647
Ședința publică din data de 15 decembrie 2020
Completul constituit din:
Judecător: U__ I___ C_______ – Președinte
Judecător: P_____ I___
Grefier: L_____ F______ R_____
Pe rol pronunțarea asupra apelurilor declarate de apelantul – reclamant A___ A_____ și de apelantul – pârât C_________ C_______ C_____ C_ C________, împotriva sentinței civile nr. 486 din 26.03.2020 pronunțată de Judecătoria Miercurea C___ în dosarul nr. _____________, în contradictoriu cu intimata – pârâtă B________ B__________ ȘI PESCARILOR SPORTIVI SZENT A___, având ca obiect pretenții.
În lipsa părților.
Se constată că judecarea cauzei în fond a avut loc în ședința publică din data de 8 decembrie 2020, mersul dezbaterilor și susținerile părții fiind consemnate în încheierea din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
INSTANȚA,
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 486 din 26.03.2020 pronunțată de Judecătoria Miercurea C___ în dosarul nr. _____________ s-a admis în parte cererea formulată de reclamantul A___ A_____, în contradictoriu cu pârâtul C_________ C_______ C_____ C_ C________.
Pârâtul a fost obligat la plata sumei de 24.000 lei reprezentând daune morale, ca urmare a suferințelor reclamantului în urma atacului unui animal sălbatic specia urs, eveniment survenit la data de 05.08.2018, cu obligarea pârâtului la plata dobânzii legale aplicata la cuantumul despăgubirilor calculata de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la data plății efective.
Pârâtul a mai fost obligat la cheltuieli de judecată în proporția admiterii cererii, de 12,13%, adică la plata sumei de 671,39 lei.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamantul a solicitat obligarea în solidar a pârâților la despăgubirea reclamantului cu sumele de 4.000 RON, daune materiale și suma de 40.000 euro plătibili in lei la cursul BNR din data plații reprezentând daune morale, ca urmare a suferințelor reclamantului în urma atacului unui animal sălbatic specia urs, eveniment survenit la data de 05.08.2018, invocând ca temei răspunderea civilă delictuală, mai precis răspunderea pentru animale, prevăzută de art. 1375 Noul Cod Civil.
Trebuie menționat că potrivit art. 6 din OUG nr. 68/2019 C_________ C_____ și Pădurilor a fost desființat și comasat la C_________ C_______ C_____ C_ C________ care s-a înființat prin reorganizarea Ministerului Mediului, astfel, cadrul procesual se modifică în sensul că a rămas ca pârât numai C_________ C_______ C_____ C_ C________, care este continuatoarea personalității celor două pârâte, așa cum s-a precizat de către reclamant la termenul de judecată din 12.03.2020.
Condițiile de angajare a răspunderii civile delictuale pentru animale, la fel ca și în cazul răspunderii pentru lucruri sunt următoarele: prejudiciul, raportul de cauzalitate între comportamentul animalului și prejudiciu, iar lucrul să fie în paza juridică a persoanei a cărei tragere la răspundere se solicită. Culpa sau vinovăția făptuitorului nu este necesară, răspunderea pentru animale fiind o răspundere obiectivă, acest aspect rezultă neîndoielnic din prevederile art. 1375 al. 1 din Noul Cod Civil, potrivit cărora oricine este obligat să repare, independent de orice culpă, prejudiciul cauzat de cauzat de animal, chiar dacă acesta a scăpat de sub paza sa.
În ceea ce privește prima condiție, adică prejudiciul, această condiție există, dat fiind că la data de 05.08.2018 reclamantul a fost atacat de un animal sălbatic, urs, pe raza Orașului Băile Tușnad, Județul Harghita, iar în urma atacului a suferit multiple leziuni în zona umerilor, capului și picioarelor, fiind transportat ulterior de urgență și primind îngrijiri medicale la Spitalul Județean de Urgență Miercurea C___, ceea ce rezultă din bilet de ieșire din spital, scrisoare medicală (f. 24) și care se coroborează cu celelalte acte medicale (f. 9-23), cu știrile listate (f. 33, 34), cât și cu declarația martorului Bardocz S__________ (f. 236).
În ceea ce privește cuantumul prejudiciului, conform raportului de expertiză medico-legală nr. A1-58 din 25.02.2020 (f. 218-221), A___ A_____ prezintă leziuni traumatice care pot data din data de 05 august 2018 și s-au putut produce prin atac de animal sălbatic (afirmativ urs), iar timpul de îngrijire medicală necesară pentru vindecarea leziunilor traumatice suferite este de 22-24 zile, în caz că nu survin complicații. Prin leziunile traumatice suferite, viața victimei nu a fost pusă în primejdie, iar victima nu va rămâne cu infirmități sau cu sechele cu caracter estetic permanent.
În ceea ce privește prejudiciul moral, acesta a constat în suferințele fizice și psihice suportate din cauza atacului ursului. Din declarația martorului Bardocz S__________ (f. 236) a rezultat că reclamantul a stat la spital o lună, două și nu a putut să meargă la muncă, a lucrat la o benzinărie din Miercurea C___ de unde a fost concediat pentru că nu a putut să meargă la lucru din cauza accidentului. Martorul mai arată că reclamantul nu putea să meargă, îl doare și acum piciorul, nu poate să doarmă, se trezește noaptea din somn, se sperie de urs și face tratament la un psiholog.
Din raportul de evaluare psihologică nr. 34/04.03.2020 (f. 234-235) rezultă că evaluarea psihologică confirmă existența unei simptomatologii traumatice și a unei depresii peritraumatice de nivel mediu. Se recomandă supraveghere clinică precum și efectuarea unor ședințe de psihoterapie.
Instanța, luând în considerare numărul zilelor de îngrijire medicală, de 22-24 și apreciind că suferințele morale nu pot fi cuantificate în bani, astfel, daunele morale reprezintă doar o compensare pentru prejudiciile morale suferite, care în același timp nu trebuie să se transforme într-o modalitate de a se îmbogăți fără justă cauză, consideră că o sumă de 24.000 lei reprezintă o despăgubire rezonabilă.
Instanța în stabilirea acestei sume a luat în considerare și faptul că reclamantul a suferit traume psihice.
Instanța a considerat că referirile reclamantului la valoarea despăgubirilor de 40.000 euro pentru un animal din specia urs din Anexa 2 la Legea nr. 407/2006, în cazul uciderii acestuia nu prezintă nicio legătură cu evaluarea prejudiciului suferit de reclamant.
Se remarcă faptul că daunele morale s-au solicitat în Euro, însă nu există nici un motiv întemeiat pentru care această despăgubire să fie acordată în Euro. În opinia instanței pentru a obliga printr-o hotărâre judecătorească pe una dintre părți la plata unei sume într-o altă monedă decât moneda națională ar trebui să existe motive întemeiate, de exemplu când părțile au stipulat într-un contract moneda prestației sau când prejudiciul s-a produs în moneda respectivă, ceea ce evident că nu este cazul.
În ceea ce privește daunele materiale, reclamantul a susținut că acestea constau în beneficiul nerealizat. Însă reclamantul nu a depus nicio probă în acest sens, astfel, singura probă privind acest prejudiciu este declarația martorului, care nu este o probă precisă în acest sens, fiind posibilă dovedirea cu exactitate a prejudiciului prin înscrisuri, prin urmare instanța a respins acest capăt de cerere.
În ceea ce privește raportul de cauzalitate între „comportamentul” animalului și prejudiciu, instanța a considerat că și această condiție este îndeplinită, prejudiciul fiind produs de un urs.
În ceea ce privește condiția ca animalul respectiv să fie în paza juridică a persoanei a cărei tragere la răspundere se solicită, este îndeplinită și această condiție, urșii din păduri se află în paza juridică a pârâtei, dat fiind că administrarea fondului cinegetic este dată în sarcina acesteia.
Astfel, instanța a considerat că sunt întrunite toate condițiile răspunderii delictuale pentru comportamentul animalului.
Împotriva acestei sentințe reclamantul a declarat apel.
Prin apelul formulat apelantul arată că prima instanță a estimat în mod greșit amploarea prejudiciului moral analizat și drept urmare a dispus repararea prin acordarea unui cuantum extrem de scăzut al daunelor morale.
De asemenea prima instanța nu a respectat dispozițiile art. 9, alin.2 C. pr. civ.3 a dispus ca repararea prejudiciului să fie raportată la moneda lei, și nu euro cu echivalenta în lei la cursul BNR din data plății.
Cât privește cuantumul prejudiciului moral și modalitatea de evaluare, apelantul arată că trauma morală datorată atacării de către urs a fost una severă și a marcat profund viața sa. Potrivit înscrisurilor medicale administrate în probațiune, dar și prin declarațiile de martor, planșele foto și scrisori medicale eliberate de psiholog s-a dovedit că leziunile fizice și psihice suferite au fost cauzate de urs, în urma atacului din 25.08.2018. în plina stradă, în fața gării din localitatea Băile Tușnad, în timp ce se deplasa către locul de muncă. În opinia apelantului estimarea cuantumului prejudiciului este greșită. Prejudiciul este unul real, sever și persistent în timp. Prima instanță nu a luat în calcul certificatele medicale atașate cererii, care însumate conduc la un număr sporit de zile de îngrijiri medicale, în total 28 de zile.
Apelantul este cu totul de acord că suferințele morale nu pot fi cuantificate în bani, astfel, daunele morale reprezintă doar o compensare pentru prejudiciile suferite, care în același timp nu trebuie să se transforme într-o modalitate de a se îmbogăți fără justa cauză, astfel consideră că o suma de 40.000 euro reprezintă o despăgubire rezonabilă.
Ținând seama de actele medicale prezentate și că urmările incidentului și-au pus amprenta asupra vieții și sănătății psihice a reclamantului apelant și că îl vor urmări o bună parte din viață, pe această cale, consideră că se impune acordarea unor daune morale pe măsură, în opinia sa în valoare de 40.000 euro, echivalent în lei în data plății.
Se mai arată că prejudiciul moral suferit a fost solicitat în moneda EURO, însă prin sentința civilă instanța de prim grad a înțeles să acorde aceste despăgubiri, raportate la moneda națională L__.
Consideră că potrivit principiului disponibilității prevăzut de art. 9 alin. 2 din C.proc.civ. “Obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților” iar conform art. 22 alin. 6 C.pr.civ., “judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele investirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel”. Ca atare, consideră că instanța judecătorească este obligată să statueze asupra celor solicitate de către părți, fără a putea depăși, ca regulă, cadrul procesual trasat de către acestea, atât sub forma cererilor în justiție, cât și a apărărilor, motiv pentru care consideră că în mod greșit prima instanță a cuantificat prejudiciul moral suferit raportat în moneda națională. În acest sens arată că a formulat pretenții pecuniare raportate la moneda EURO cu privire la daunele morale având în vedere că soluționarea cauzei impune un timp îndelungat ceea ce presupune existența riscului deprecierii monedei naționale odată cu trecerea timpului și implicit diminuarea cuantumului despăgubirii raportat la data introducerii cererii și valorii prejudiciului. Aceasta situație chiar s-a întâmplat. La data înregistrării cererii cursul euro stabilii de BNR era mult inferior față de data pronunțării sentinței atacate și probabil mult inferior față de data finalizării procesului civil. Pretențiile au fost clar conturate prin cererea de chemare în judecată formulată, iar instanța de prim grad procesual era investită să pronunțe o hotărâre în limitele acestei cereri, prin raportarea pretențiilor pecuniare solicitate Ia moneda EURO.
Pentru considerentele expuse mai sus apelantul solicită cenzurarea sentinței civile și repararea prejudiciului moral suferit de apelant prin acordarea daunelor morale solicitate raportat la moneda EURO.
Împotriva sentinței civile nr. 486 din 26.03.2020 pronunțată de Judecătoria Miercurea C___ în dosarul nr. _____________ a declarat apel și pârâtul.
Prin apelul formulat se arată că instanța de fond nu a procedat în mod temeinic și imparțial la interpretarea, analizarea și evaluarea tuturor probelor cauzei, precum și la explicarea problemelor de drept invocate, într-o manieră convingătoare, susceptibilă de a înlătura orice dubiu cu privire la corecta stabilire a situației de fapt, cu consecința angajării răspunderii civile delictuale. În esență, instanța de fond, în mod nelegal prin încheierea de ședință din data de 14.11.2019. a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Asociației Vânătorilor și Pescarilor Sportivi “Szent AnnaT; (A.V.P.S. “Szent A___”), care îndeplinește rolul de gestionar al fonduli de vânătoare de pe care a provenit animalul sălbatic care a provocat vătămarea corporală a intimatului-reclamant, în condițiile în care, angajarea răspunderii juridice revine persoanei care avea paza materială și juridică a animatului sălbatic, adică tocmai a gestionarului din speță. Cu atât mai mult consideră că sentința apelată nu respectă cerințele minime de legalitate, fiind pronunțată fără să aibă în vedere instituția răspunderii juridice pentru prejudiciile cauzate de animale, astfel cum este aceasta reglementată la art. 1375 C.C, precum și fără să combată, în drept, argumentele invocate pe care le-a susținut prin întâmpinare, solicitând angajarea răspunderii juridice delictuale a gestionarului fondului cinegetic de pe care provenea animalul sălbatic care a provocat vătămarea corporală.
Potrivit prevederilor art. 1375 CC proprietarul sau cel care se servește de animal, în cazul de față (A.V.P.S. “Szent A___”), răspunde „independent de orice culpă” de prejudiciul cauzat de acel animal, chiar dacă acesta a scăpat de sub paza sa. Astfel, legiuitorul impune paznicului juridic al animalului ca independent de orice culpă, să răspundă pentru prejudiciile cauzate de animalul pe care îl avea sub pază, acesta fiind astfel obligat să asigure integritatea fizică a celorlalte persoane. Mai mult, potrivit art. 1380 CC în acest caz, răspunderea poate fi înlăturată numai dacă se face dovada că prejudiciul a fost cauzat exclusiv de fapta victimei, fapta unui terț sau un caz de forță majoră. Așadar, răspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale este obiectivă, fără vinovăție, fiind fundamentată pe obligația de pază juridică a animalului, obligație ce are ca fundament riscul de activitate introdus în societate prin aproprierea și folosirea animalelor.
Totodată, articolul 1 lit. (r) din Legea nr. 407/2006, definește obligația ce incumbă (A.V.P.S. “Szent A___”), ținând cont de calitatea sa de gestionarei fondului cinegetic, „gestionarea fiind activitatea de gospodărire durabilă a faunei de interes cinegetic din fondurile de vânătoare, realizată de gestionari în baza contractelor de gestiune, pe riscul și răspunderea lor, pentru perioada stabilită în contractul de gestiune”.
Un alt aspect pe care învederează instanței este acela referitor la nelegalitatea argumentului sentinței de fond, care apreciază că pârâtul Minister este responsabil de prejudiciul creat de animalul sălbatic întrucât „urșii din păduri” se află în paza juridică a acestei instituții, dat fiind că administrarea fondului cinegetic este dată în sarcina sa. Or, câtă vreme este încheiat un contract de gestiune, nr. 4/1978/14.03.2011, între autoritatea centrală care răspunde de silvicultură, prin reprezentantul său din teritoriu și gestionarul fondului cinegetic respectiv, nr. 28 Tușnad, jud. Harghita, este complet lipsit de fundament un astfel de raționament, care, fără o logică coerentă, bazată pe un text de lege, vine și exonerează de orice răspundere tocmai persoana căreia îi incumbă obligația de dezdăunare, în situația producerii unui prejudiciu din cauza unui animal sălbatic aflat în paza sa. D__ fiind că atribuțiile de supraveghere și control asupra fondului cinegetic au fost transferate A.V.P.S. “Szent A___” odată cu încheierea contractului de gestionare a faunei cinegetice, C_________ C_______ C_____ C_ C________ putea doar să verifice și să supervizeze activitatea desfășurată de gestionar, însă, cu toate acestea, instanța de fond a considerat ca Ministerul trebuie să fie obligat să plătească prejudiciul cauzat. Analizând prerogativele instituției, din care decurge responsabilitatea dezdăunării, apreciază că C_________ C_______ C_____ C_ C________ nu poate fii ținut să suporte prejudiciul reclamat, întrucât nici nu deținea pârghiile necesare preîntâmpinării unor astfel de evenimente, lucru ce nu poate fi avut în vedere și în cazul A.V.P.S. “Szent A___”, care deținea toate mijloacele necesare evitații unor astfel de situații. Chiar dacă C_________ C_______, Apelor și Pădurii reprezintă autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare, prin semnarea contractului de gestiune, preluarea efectivelor de faună cinegetică paza fondului cinegetic, hrana complementară pentru animale au fost preluate de către gestionarul fondului cinegetic, fiind trecute în sarcina gestionarului, tot acestuia revenindu-i toate drepturile și obligațiile care decurg din această calitate. În acest sens, potrivit art. 7 din Anexa nr. 1 a Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 219/2008 pentru stabilirea modelului cadru al contractelor de gestionare a faunei cinegetice de pe suprafața fondului cinegetice și al actelor adiționale, gestionarul fondului cinegetic este obligat să suporte pagubele cauzate de fauna cinegetică pe care o are în paza sa.
În consecință, având în vedere considerentele expuse mai sus, apelantul solicită schimbarea în tot a sentinței civile pronunțate de instanța de fond și, pe cale de consecință, trimitere cauzei spre rejudecare, sau, în situația în care va reține cauza în pronunțare, respingerea cererii de chemare în judecată.
La apelul reclamantului, C_________ C_______ C_____ C_ C________ a formulat întâmpinare.
În ceea ce privește apelul declarat solicită ca instanța să aibă în vedere modalitatea justă a instanței de fond, de cuantificare a despăgubirii care trebuie acordată în cauză, motivând că nu se poate solicita un cuantum al despăgubirii pentru suferințele provocate de urs, constând în echivalentul despăgubirii care s-ar acorda în cazul uciderii unui astfel de animal sălbatic, cauza dezdăunării trebuind să fie una obiectivă, prejudiciul suferit trebuind în totalitate acoperit de persoana care se face vinovată de producerea lui.
În ceea ce privește motivul de apel invocat, cel cu privire la moneda euro în care să fie plătită despăgubirea solicitată, se raliază opiniei motivate a instanței de fond, care arată că nu există temei pentru acordarea unei astfel de despăgubiri într-o altă monedă decât cea națională, în lipsa unor reglementări legale exprese sau în lipsa unor clauze stipulate și convenite printr-un contract, ori orice alt exemplu justificat de această natură.
Referitor la celelalte apărări în susținerea intereselor în cauză ale Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, își menține argumentele dezvoltate prin apelul promovat.
Intimatul-apelant solicită respingerea apelului formulat de apelantul-reclamant A___ A_____, iar în subsidiar, în situația în care se va admite calea de atac a apelantului-reclamant, solicită menținerea dispozițiilor sentinței apelate în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor stabilite de instanța de fond.
Reclamantul prin întâmpinarea formulată arată că instanța de fond a făcut o analiză legală și completă a probelor, iar dezlegarea problemelor de drept supuse judecății privind calitatea procesuală pasivă și răspunderea delictuală civilă au fost corecte.
Asupra aspectelor privind estimarea prejudiciului moral cât și asupra monedei de plată nefiind de acord, a formulat calea de atac.
Cu privire la soluția de respingere a excepțiilor lipsei calității procesuale pasive a autoritarilor centrale care gestionau managementul faunei cinegetice, arată că în opinia sa este corectă.
Pentru identificarea persoanei care poate fi obligată în cauza pendinte, în primul rând trebuie identificat titularul pazei juridice iar apoi trebuie avut în vedere faptul că răspunderea în această situație este obiectiv, reglementată generic de art. 1375 Cciv.
Intimatul-apelant apreciază că, raportat la obiectul cauzei (pretenții pentru vătămări corporale și traume psihice asupra persoanei reclamantului, cauzate prin atacul unui urs) nu sunt aplicabile prevederile art. 13, alin.(4) din Legea vânătorii și protecției fondului cinegetic nr. 407/.2006 (varianta în vigoare la data producerii evenimentului). Ori paguba analizată în cauza dedusă judecăți nu se include în cele definite de art.13 alin.1 din Legea vânătorii, drept urmare sub aspectul categoriei de daună consideră că fiind aplicabil dreptul comun, în materia răspunderii civile delictuale, reglementară generic de art. 1375 C. civ. și art.1377 C. civ.
Potrivit Art. 1.377 C.civ., sediul materiei pentru noțiunea de pază juridică, consideră că impune a fi cercetată identitatea între pârâții din cauză și titularul pazei juridice; proprietarul ori cel care, în temeiul unei dispoziții legale sau al unui contract ori chiar numai în fapt, exercită în mod independent controlul și supravegherea asupra animalului sau a lucrului și se servește de acesta în interes propriu. Ori în opinia sa urmează a se stabili în cadrul prilejuit de prezentul proces aceasta corespondență. În speță există un contract de gestiune prin care s-a încredințat cel puțin în parte, paza juridică a animalelor ce fac parte din fondul cinegetic 28 Tușnad, jud. Harghita, motiv pentru care pârâtele pot fi, în solidar, obligate pentru prejudiciile produse de animalele ce se află în paza sa juridică sau de care acestea se servesc.
Cât privește soluționarea excepției lipsei calității procesual pasive a pârâtului MMAP, consideră incidente prevederile art. 13 alin. 1, 3 și 4 din Legea nr.407/2006, care indică persoana responsabilă pentru pagubele produse de animale specia urs, iar aceste despăgubiri sunt suportate de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului în temeiul art. 1 alin. 1 lit. a din Legea nr. 407/2006, respectiv de către administratorul fondului cinegetic, răspunderea fiind supusă dispozițiilor art. 1385,1387 și 1388 Cod civil. Sub incidența dispozițiilor art. 1 lit. a Legea 407/2006 coroborat cu HG 20/2017, administratorul, în sensul anterior indicat, este C_________ C_____ și Pădurilor, actual după comasare MMAP, care avea obligația de a lua toate măsurile necesare pentru ca speciile de vânat să nu producă pagube, iar potrivit Ordinului 203/2009 autoritatea publică centrală de protecția mediului este cea care stabilește derogările la recoltarea speciilor menționate în anexa 2 la Legea 407/2006, astfel că C_________ C_______, actual MMAP, este autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, care este abilitat să stabilească derogările la recoltarea speciilor indicate, inclusiv la specia urs, astfel că autorizațiile de vânătoare pentru această specie sunt eliberate de C_________ C_______ ceea ce presupune că această autoritare MM este singura instituție abilitată, prin lege să elibereze autorizații de vânătoare sau de relocare a exemplarelor periculoase din specia urs.
Prin urmare, potrivii contractului de gestiune fond cinegetic nr. 23 Tușnad încheiat între pârâți, instituțiilor pârâte le reveneau atribuții de gospodărite a fondului cinegetic, atribuțiile Asociației de Vânătoare și Pescuit Sportiv “Szent A___” desfășurându-se în acest sens, sub controlul Ministerului Apelor și Pădurilor cu implicarea decisivă a Ministerului Mediului, instituții comasate actual, responsabil cu derogările în ce privește recoltarea, relocarea urșilor și care are posibilitatea și obligația legală să decidă în privința caracterului de periculozitate pentru oameni al densității faunei de urși.
Potrivit contractului încheiat entităților pârâte le revin atribuții de gospodărire a fondului cinegetic, atribuțiile AVPS “Szent A___” desfășurându-se în acest sens sub controlul Ministerului, administrator al fondului cinegetic. Obligațiile părților în acest sens, au fost stabilite în concordanță cu dispozițiile art. 9, 15, 17, 18, 20 din Legea 4017/2006.
Susține că exercitarea pazei juridice a animalelor sălbatice, ursul în speță, animal inclus în anexa 2 la din Legea 407/2006, revine gestionarului fondului de vânătoare cât și administratorului acestui fond cinegetic, astfel că există identitate între aceștia și pârâții de rând 1 și 2 în cauză. Atât AVPS Szent A___, cât și C_________ C_____ si Pădurilor (continuatorul Ministerului Mediului și Pădurilor), administrator al fondului cinegetic au atribuțiile proprii de pază, control, supraveghere și răspund, în anumite condiții, pentru prejudiciile rezultate în contextul administrării.
În concluzie, consideră neîntemeiate și nefondate excepțiile lipsei calității procesual pasive invocate de pârâți în prim stadiu procesual civil.
Cât privește condițiile angajării răspunderii delictual civile, consideră că prima instanța a făcut o analiză completă și corectă reținând existența acestora.
Obiectul cauzei îl reprezintă pretenții pentru repararea prejudiciului material și în special moral, suferit de reclamant în urma atacului de urs din data de 0508.2018, prejudiciu care nu putea fi stabilit și nici cuantificat în mod corect, la data evenimentului, de către o comisie delegată de către Primăria comunei Băile Tușnad, așa cum a susținut pârâta de rând 1 Asociație de vânătoare având în vedere că acest prejudiciu este materializat prin suferințele reclamantului, severe și consistente, manifestate pe termen lung.
De asemenea, la stabilirea prejudiciului moral trebuie respectate cerințele de evaluare, proporționalitatea și reparare integrală, așa cum Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 2617 din 9 iulie 2009 pronunțată în recurs, referitor la despăgubirile ce reprezintă daune morale, a statuat că despăgubirile pentru daune morale se disting de cele pentru daune materiale prin faptul că acestea nu se probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare, iar prin Decizia nr. 1179 din 11 februarie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Civilă și de Proprietare Intelectuală, referitor la acordarea daunelor morale statuează principiul judecării în echitate. Astfel, nicidecum nu se poate opera cu criterii de evaluare prestabilite, pentru constatare a pagubei în cauza de față așa cum ar impune procedura prealabilă la care face referire pârâta, ci revine instanței de judecată dificila sarcina de a judeca în echitate, procedând la o apreciere subiectivă a circumstanțelor particulare ale cauzei, în funcție de care se stabilește întinderea reparației pentru prejudiciul suferit, ceea ce presupune analiza în fond a cauzei.
În consecință se solicită menținerea sentinței civile și respingerea excepției lipsei calității procesual pasive invocate de către C_________ C_______, C_________ C_____ și Pădurilor, urmând a fi obligat apelantul la suportarea cheltuielilor judiciare în forma onorariului avocațial.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul reține următoarele:
Apelul declarat de apelantul C_________ C_______ C_____ C_ C________ este nefondat.
În esență, apelantul consideră că răspunderea pentru animale ar trebui analizată în raport cu gestionarul fondului de vânătoare 28 ”Tușnad”, județul Harghita din care face parte ursul care a provocat incidentul din 05.08.2018, respectiv AVPS ”Szent A___”.
Apelantul a încheiat cu B________ B__________ și pescarilor menționată contractul de gestiune nr. 4/1978/14.03.2011. Potrivit art. 1280 Cod civil, ”Contractul produce efecte numai între părți, dacă prin lege nu se prevede altfel”. Potrivit acestui principiu al relativității efectelor contractului, contractul de gestiune al fondului cinegetic încheiat cu AVPS ”Szent A___” nu are niciun efect față de reclamantul A___ A_____. Gestionarul fondului cinegetic are obligații doar față de administratorul acestui fond, cu care a încheiat contractul de gestiune. Reclamantul este ținut să solicite despăgubirea de la autoritatea care administrează fondul cinegetic, între el și gestionarul fondului neexistând un raport juridic.
Concluziile de mai sus se mențin chiar dacă contractul de gestiune este reglementat în detaliu prin Legea nr. 407/2006. Faptul că un contract este reglementat expres de lege nu schimbă principiul relativității efectelor lui. Dreptul civil cunoaște o multitudine de contracte numite, fără ca prin aceasta să fie exceptate de la principiul relativității.
Apelul declarat de apelantul A___ A_____ este fondat.
Prima instanță a reținut, în mod judicios, existența elementelor răspunderii civile pentru animale, prevăzută de art. 1375 Cod civil. Răspunderea reglementată de art. 13 din Legea nr. 407/2006 nu este incidentă. Din interpretarea acestui text în ansamblul său rezultă că se aplică doar răspunderii pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice și animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexele 1 și 2 ale legii.
Hotărârea primei instanțe nu este criticată sub aspectul reținerii elementelor răspunderii civile prevăzute de art. 1375 Cod civil.
Apelantul A___ A_____ critică sentința primei instanțe doar sub aspectul cuantumului despăgubirii. Această critică este fondată. Astfel cum arată reclamantul apelant, atacul ursului asupra sa a survenit într-o zonă populată, în plină stradă, în apropiere de gara din Băile Tușnad, în timp ce se deplasa spre locul de muncă. Așa cum rezultă din raportul de evaluare psihologică nr. 34/04.03.2020, în cazul reclamantului apelant A___ A_____ se confirmă existența unei simptomatologii traumatice și a unei depresii posttraumatice de nivel mediu. Se recomandă supravegherea clinică și ședințe de psihoterapie.
Aceste concluzii de specialitate sunt ilustrate în viața de zi cu zi a reclamantului prin declarația martorului Bardocz S__________ care a arătat că A___ A_____ nu a mai putut merge la muncă, a fost concediat de la o benzinărie din Miercurea C___, se trezește noaptea din somn și se sperie de urs.
Față de suferințele psihologice de durată, aprecierea primei instanțe care a luat în considerare doar zilele de îngrijiri medicale se impune a fi schimbată. Tribunalul constată că o despăgubire de 15.000 Euro răspunde mai bine exigențelor de reparare a pagubei.
În ce privește moneda în care este stabilită despăgubirea, instanța nu găsește niciun motiv pentru care aceasta să nu poată fi moneda unică europeană, mai stabilă în timp față de moneda națională supusă deprecierii. Desigur că plata efectivă a despăgubirii urmează a fi făcută în moneda națională, potrivit legii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII >
DECIDE: >Respinge apelul declarat de apelantul C_________ C_______ C_____ C_ C________ împotriva sentinței civile numărul 486 din 26 martie 2020 a Judecătoriei Miercurea C___.Admite apelul declarat de apelantul A___ A_____, având CNP _____________, domiciliat în localitatea Băile Tușnad, ____________________, județul Harghita și cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat C_______ D_____, cu sediul în Târgu M____, ____________________, nr. 11, ____________________, împotriva aceleiași sentințe.Schimbă în parte sentința atacată și rejudecând cauza în următoarele limite:Majorează cuantumul daunelor morale acordate de prima instanță. Obligă pârâtul C_________ C_______ C_____ C_ C________, având CIF ________, cu sediul în București, ________________________, Sector 5, să plătească reclamantului A___ A_____ suma de 15.000 Euro daune morale.Celelalte dispoziții ale sentinței atacate se mențin.Obligă pe intimatul C_________ C_______ C_____ C_ C________ să plătească apelantului A___ A_____ cheltuieli de judecată proporțional cu cuantumul pretențiilor admise, respectiv suma de 2.103 lei în primă instanță și suma de 1.161 lei în apel.Cu drept de recurs în 30 de zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Tribunalul Harghita.Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței la 15 decembrie 2020.Președinte, Judecător,U__ I___ C_______ P_____ I___Grefier,L_____ F______ R_____Red. U ICPrimit: 08.04.2021Tehnored. E.F./08.04.2021Ex. 5Jud. de fond: P____ A LAcest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer Romania pentru Fundatia RoLII.Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.roANPCCOPYRIGHT © 2021 ROLIIDESPRE NOILINKURI UTILEBAZE DE DATE ÎNRUDITECONTRIBUITORIMEMBRI FONDATORIȘTIRICONTACT
