Starețul Efrem Vatopedinul a sosit marți cu avionul la Cluj-Napoca, pentru o vizită în Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, în perioada 13-15 iunie 2023. Arhimandritul Efrem este însoțit de o delegație a Mănăstirii „Buna Vestire”, Vatoped, din Sfântul Munte Athos. Oaspeții au fost întâmpinați la aeroport de Arhiepiscopul și Mitropolitul Clujului, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, alături de alți reprezentanți ai Eparhiei. Monahii athoniți au adus cu ei un odor de preț: o copie după crucea Sfântului Împărat Constantin cel Mare, în care a fost inserată o părticică din Lemnul Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul Hristos.

„Bine ați venit, părinte stareț! E o mare bucurie pentru toți clujenii”, i-a spus Înaltpreasfințitul Părinte Andrei starețului Mănăstirii Vatoped, la primirea pe aeroport. La rândul său, oaspetele athonit a amintit că-l leagă amintiri de Mitropolitul Clujului, de pe vremea când era Arhiepiscop la Alba Iulia. „Pentru prima dată îl întâlnesc aici, ca Mitropolit al Clujului, și mă bucur foarte mult că Dumnezeu l-a așezat în această Eparhie și, așa ca întotdeauna, dă mărturie ortodoxiei și Lui Iisus Hristos”, a arătat Starețul Efrem.

Crucea a fost dusă mai întâi la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, unde a avut loc primirea oficială a starețului athonit. Ceremonia, condusă de Mitropolitul Andrei al Clujului, a constat într-o procesiune în jurul Catedralei Mitropolitane, care a avut în frunte darul oferit de starețul Efrem comunității clujene, anume copia după Crucea Sfântului Împărat Constantin cel Mare. După procesiune, în lăcașul de cult, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul a săvârșit o slujbă de Te-Deum. Copia după Crucea Sfântului Împărat Constantin cel Mare va rămâne spre închinare în Catedrala Mitropolitană până mâine seară când, la ora 19:00, va ajunge la Biserica studenților din Campusul Universitar „Bogdan Petriceicu-Hașdeu”. Aici va fi întâmpinată de Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul și va fi așezată definitiv spre închinare credincioșilor.

Crucea Sfântului Împărat Constantin cel Mare

Sfântul Constantin cel Mare s-a convertit la creştinism în urma arătării pe cer a semnului Sfintei Cruci, înaintea bătăliei de la Pons Milvius. Aceasta a avut ca urmare emiterea Edictului de la Mediolan, prin care se hotăra încetarea persecuţiei împotriva creştinilor. Mărturia despre această minune a fost consemnată de istoricul bisericesc Eusebiu, episcop al Cezareei Palestinei. Afară de această mărturie scrisă, Biserica Ortodoxă păstrează ca pe un odor de mare preţ o cruce de lemn, despre care tradiţia spune că este cea purtată de Sfântul Constantin, ca semn al biruinţei în luptă. Multe informaţii despre această cruce nu s-au păstrat, fiind cunoscut doar faptul că a ajuns la Mânăstirea Vatoped din Sfântul Munte Athos. De-a lungul timpului, această cruce a fost acoperită cu metal, pentru a fi protejată şi înfrumuseţată. În cadrul procesiunilor mănăstirii, călugării alături de pelerini poartă crucea ca semn al biruinţei, întocmai ca odinioară soldaţii Sfântului Împărat Constantin cel Mare.

Radio Renaşterea