După dificultăți inventate sau care se regăseau dincolo de orizontul înțelegerii umane, Tribunalul Cluj s-a împăcat cu legea și a comunicat informațiile la a căror comunicare l-a obligat doppelgängerul Tribunalul Cluj, cu ștampila finală a Curții de Apel Cluj.

Tribunalul a întreținut un litigiu care cu ușurință putea fi evitat, ridicând dificultăți inutile în calea liberului acces la informații ce priveau activitatea instituției publice. Anabasisul în interiorul tărâmului legii a fost o expediție de durată pentru reprezentanții de seamă ai Tribunalului Cluj, trecută prin viscerele neatenției voluntare, ale nonsensului și ale voinței iraționale contrare.

Expediția dezastruoasă a început sub conducerea conducătorului helenilor (judecătorul responsabil în 2018 cu informarea publică). Însărcinat de plano cu informarea publică de ahemenidul Cirus cel Tânăr (președintele Tribunalului Cluj), Biroul condus de acesta a emis o adresă prin care se trecea sub tăcere faptul că s-a cerut un document integral și s-a comunicat doar un extras, mic ca o bombonică. Intrând mai adânc în Anatolia, o comisie de trei spartani (dintre judecători) au menținut voința helenilor și au stabilit că răspunsul a fost relevant „sferei de interes” a solicitantului. Înaintând până în Mesopotamia, helenii dau acum lupta cea hotărâtoare, sabie fiindu-le dulcea iluzie că documentul, până, la urmă, poate chiar n-a existat. După o inițială înfrângere, helenii declară recurs și încearcă ape ale cunoașterii dincolo de înțelepciunea zoroastrianismului, principiile acestei noi religii din faza procesuală a recursului fiind (1) documentul nu e informație și (2) poate, poate, documentul are și caracter deliberativ, dar chestiunea e învăluită în întunericul agnosticismului, căci nu e dovedită. După un excusus în religiile misterice, în care s-a administrat probatoriul în secret, s-a ales focul de noua filozofie de viață instituțuinală, căci s-a dovedit că această nouă religie nu e decât un nonsens ce nu răspunde exigențelor lui Leibniz și Locke.

Toate astea s-au încheiat cu apoteoza ce i-a făcut pe heleni să strige θάλαττα θάλαττα (thalatta, thalatta, adică marea, marea, adică s-a sfârșit expediția falimentară și ne-am întors de unde am plecat), ce a adus Tribunalul Cluj cu picioarele pe pământ: o hotărâre judecătorească definitivă, a cărei nepunere în executare se sancționează cu penalități în cuantum la aprecierea instanței de executare și amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, ultima fiind aplicabilă direct persoanei care conduce instituția, adică lui Cirus cel Tânăr, care a evitat să fie pus în situația care ar fi urmat.

Toată expediția asta demnă de Xenophon a fost pentru a nu ajunge la ochii publicului un proces verbal în care judecătorii unei secții a Tribunalului Cluj discută, la o ședință, niște lucruri de bun simț.

http://portal.just.ro/33/SitePages/Dosar.aspx…
http://portal.just.ro/117/SitePages/Dosar.aspx…

Dar conducătorii helenilor se pregătesc de o nouă expediție! Azi au înregistrat recurs în procesul cu proprii judecători ai uneia dintre secțiile Tribunalului, care au chemat în judecată în bloc Tribunalul Cluj pentru modul în care s-a făcut distribuirea judecătorilor în secții. Totul s-a decis fără ca justițiabilii, avocații, consilierii juridici și alte persoane care beneficiază de pe urma actului de justiție sau au de-a face cu el să fie consultați sau informați.

Lucian Todoran, consultant HR