Preşedintele Klaus Iiohannis a participat joi seara, în Ziua Internaţională a Studenţilor, la o dezbatere cu studenții Facultăţii de Studii Europene, din cadrul UBB Cluj alături de rectorul UBB, Ioan Aurel Pop, decanul Nicolae Păun al Facultății de Studii Europene și Valentin Naumescu, liderul Grupului de Reflecție și Analiză Internațională CITADEL.

Referindu-se la Mecanismul de Control şi Verificare asupra funcţionării Justiţiei, aşa zisul MCV, preşedintele a răspuns unei întrebări, care cerea termene precise.

“În ce priveşte MCV-ul, ceea ce am discutat cu preşedintele Comisei Europene, Jean Claude Juncker, până la sfârşitul acestei comisii se va produce un phasing out. ESte real şi se va realiza. Adică se renunţă gradual  ca spre sfârşitul anului 2019 mecanismul MCV să nu mai existe ca atare. Noi ne străduim şi există discuţii la Ministerul Justiţiei cu organismele europene, negociază şi discută ca să găsim eventual un termen mai rapid de terminare a programului MCV. România este capabilă să internalizeze toate procedurile MCV. Toţi cei care sunt de bună credinţă recunosc acest lucru. Nu toată lumea este neapărat de bună credinţă. Mai sunt în continuare unii tehnicieni şi politicieni şi de ai noştri care susţin că MCV trebuie dus la calenda ceea ce nu este corect şi nu ne ajută cu nimic” a spus Iohannis.

Istoricul Ioan Aurel Pop, rectorul UBB, a anunțat cu acest prilej că universitatea clujeană se situează pe primul loc în topul naţional dat recent publicităţii de reprezentanţii Ministerului Educației.

Discursul președintelui Klaus Iohannis a oferit o analiză a actualei situații la nivel european, pe care a calificat-o ca fiind una complicată.

În continuare preşedintele a răspuns curiozităţilor studenţilor privind calendarul aderării la Schengen şi moneda Euro, dar şi poziţia României faţă de actorii şi evenimentele recente ale vieţii politice internaţionale, Brexit, alegerile americane, etc, mult mai sigur decât a fost prezentat în televiziunile apropriate adversarilor politici, sub privirile atente ale sepepiştilor de tip nou, spilcuiţi, tot mai greu de penetrat, din echipa sa proaspătă.

„Continuarea proiectului european rămâne un obiectiv strategic, care poate progresa”, a afirmat optimist preşedintele Iohannis.

„Cum se va apropia România de nucleul dur al Uniunii Europene, filonul franco- german”, a fost prima curiozitate a studenţilor, prin vocea lui Vlad Zubac.

„De la statutul de băiat cuminte care şi-a făcut temele am putea trece la statutul proactiv”, a spus Iohannis.

„Cum vedeţi noua iniţiativă franco- germană privind apărarea comună”, s-a interesat o altă masterandă.

„Nu exist intenţia de a crea o armată europeană. Ar trebui să depăşim faza de participare la discuţii, privind evenimentele din apropierea noastră. Ar trebui să fim în situaţia de a putea interveni”, a spus preşedintele.

Preşedintele a fost întrebat cu accent natural despre evoluţia relaţiei cu Moldova după alegerea noului preşedinte.

„Am ajuns la concluzia că trebuie să schimbăm paradigma, o relaţie specială, de la sprijinirea unor persoane la sprijinirea unor instituţii, a economiei”, a răspuns preşedintele.

Altă curiozitate a studenţilor a vizat acordul cu Turcia privind migraţia sirienilor.

„Ruta balcanică este închisă pentru că aşa au convenit ţările implicate. Circulaţia nu va fi reluată pe această rută”, a spus Iohannis.

„Brexitul trebuie să-l vedem ca un catalizator. Sunt oportunităţi de negociat, dar şi probleme repuse pe tapet de Brexit, legate de libertăţile fundamentale, libera circulaţie, chestiunea suveranităţii”, a fost răspunsul preşedintelui la o altă curiozitate a studenţilor.

Alt masterand a vizat şansele de accedere a României la spaţiul Schengen în viitorul apropiat.

„Problema spaţiului Schengen a fost rezolvată greşit de alţii. Criteriile au fost îndeplinite de România din 2011. Unii au crezut că e bine se să transforme în problemă politică. România acţionează ca un membru de factp Schengen, doar că nu suntem de facto încă membri. Chestiunea migraţiei nu a fost un dezavantaj”, a răspuns Iohannis.

Iohannis a fost chemat să aprecieze când v-a adera Româua a zina euro.

„România nu îndeplineşte condiţiile. Anul 2019 a fost atât de nerealist încât nu s-au întrunit nici comisiile tehnice. În momentul de faţă nu acem un deadline”, a spus sec Iohannis.

În ce priveşte MCV-ul, ceea ce am discutat cu preşedintele Comisei Europene, Jean Claude Juncker, până la sfârşitul acestei comisii se va produce un phasing out. ESte real şi se va realiza. Adică se renunţă gradual  ca spre sfârşitul anului 2019 mecanismul MCV să nu mai existe ca atare. Noi ne străduim şi există discuţii la Ministerul Justiţiei cu organismele europene, negociază şi discută ca să găsim eventual un termen mai rapid de terminare a programului MCV. România este capabilă să internalizeze toate procedurile MCV. Toţi cei care sunt de bună credinţă recunosc acest lucru. Nu toată lumea este neapărat de bună credinţă. Mai sunt în continuare unii tehnicieni şi politicieni şi de ai noştri care susţin că MCV trebuie dus la calenda ceea ce nu este corect şi nu ne ajută cu nimic” a spus Iohannis.

Preşedintele le-a mulţumit studenţilor pentru întrebări, apreciind că au prins esenţa problemelor cu care se confruntă România în plan internaţional.