Iuliu Maniu, artizanul Unirii asistă şi după un secol la învrăjbirea românilor
Fostul preşedinte Emil Constantinescu a apreciat marţi, într-un discurs rostit la dezvelirea statuii omului politic Iuliu Maniu, de la Cluj, că românii au irosit anul centenar, profund dezbinaţi în procesul de regăsire a identităţii naţionale. Înalţii prelaţi ai Clujului au confirmat aserţiunea distinsului profesor universitar, efectuând servicii religioase separate.
În discursul său, preşedintele Emil Constantinescu a evocat o întâlnire de la închisoare din Sighet din anul 1990, a vorbit despre iubirea de patrie şi s-a referit la măsurile luate în mandatul său de preşedinte pentru anulare condamnării ilustrului om politic comemorat.
Constantinescu s-a declarat oripilat de rezultatul unui sondaj recent de opinie, care l-a scos pe Nicolae Ceauşescu drept cel mai important şef de stat al României.
Strategia seculară de supravieţuire a românilor ar trebui înlocuită cu una a renaşterii naţionale, a afirmat Constantinescu.
În discursul său, academicianul Răzvan Theodorescu l-a calificat pe Iuliu Maniu ca fiind cel mai important om de stat al României.
Alexandru Pugna, secretarul de stat în Ministerul Culturii a cerut ca românii să fie uniţi şi să realizeze singuri proiectele importante, pornind de la o afirmaţie a lui Maniu, care spusese că istoria ne-a învăţat că nu trebuie să aşteptăm nimic de la împăraţii străini.
Academicianul Emil Burzo, iniţiatorul proiectului de realizare a mai multor statui omagiale la Cluj a evocat moralitatea, patriotismul şi democraţia, principiile de la care nu s-a abătut marele om politic născut la Bădăcin.
Medicul Ioan Boilă, nepotul lui Iuliu Maniu a reamintit dorinţa marelui dispărut, de a fi înhumat în satul natal Bădăcin, trupul său aruncat în cimitirul săracilor din Sighet, în timpul dictaturii comuniste, nefiind încă identificat. Scoateţi-mă din groapa comună de la Sighet şi duceţi-mă în ţarina de la Bădăcin, lângă strămoşii mei, a invocat Boilă în numele lui Maniu.
Episcopul greco- catolic Florentin Crihălmeanu a afirmat că Sfinxul de la Bădăcin nu a putut fi scos din cartea de istorie, ci doar mutilat de către comunişti. Înaltul prelat a citat versurile lui Victor Eftimiu, Apărător de neam şi ţară, Scăpaşi de temniţa maghiară, Şi ţi-a fost dat ca să sfârşeşti, În temniţele româneşti.
Mitropolitul Andrei a spus că din viaţa lui Maniu trebuie să înveţe politicienii români.
Primarul Emil Boc a aflat răspunsurile dilemelor sale din studenţia marxistă, privind exterminarea făuritorului României Mari, doar după lovitura de stat din decembrie 1989.
Actorul Ruslan Barlea a reprodus discursul lui Iuliu Maniu din faţa Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, susţinut în urmă cu un secol, care părea să fie valabil şi astăzi în mare parte.
Manifestarea s-a încheiat cu depunerea de coroane lângă statuia lui Iuliu Maniu.
Mitropolitul ortodox al Clujului, IPS Andrei Andreicuţ a rostit o rugăciune, după care episcopul greco- catolic PS Florentin Crihălmeanu a oficiat un parastas pentru marele înaintaş. Doar la finalul momentului religios înalţii prelaţi au cântat împreună Veşnica pomenire.