Liviu Alexa plătit de Dragnea să-i spele imaginea are câteva zeci de procese de calomnie
Sociologul Vasile Dâncu a susţinut anul trecut, invocând un sondaj propriu de piaţă, că patronul de presă Liviu Alexa, finanţat de către Liviu Dragnea să-i facă reclamă, cu peste 100.000 de euro, este cel mai cunoscut din presa clujeană. Alexa confirmă notorietatea sa negativă şi în statisticile Palatului de Justiţie, cu cele câteva zeci de procese, majoritatea de calomnie, intentate lui şi publicaţiilor sale, Ziar de Cluj, Ziarul de Sălaj, prin firmele SC Call Mania SRL, Ajuxta SRL, Genoza SRL, pentru limbajul său suburban şi afirmaţiile fără suport real.
Reţeta individului fără studii superioare, căci a fost exmatriculat din UBB, este extrem de simplă. Scrie cu tupeu despre personalităţi, folosind părţi trunchiate de adevăr, împletite cu fantezii, cu un limbaj suburban. Principala ţintă a lui Alexa sunt oamenii de afaceri, cei care nu-i susţin viaţa de lux la vilă, firmele şi ambiţiile politice. După ce Daniel Metz, unul din cei mai importanţi manageri români i-a retras finanţarea, Alexa a demarat un lung şir de procese împotriva sa, pentru a-i scoate bani cu forţa din buzunar, dar fără succes.
Profesorii universitari nu sunt scutiţi de condeiul său veninos. Una dintre victimele care au obţinut satisfacţie în instanţă împotriva sa este decanul Facultăţii de Medicină şi Farmacie, Anca Buzoianu. Inventase o poveste cu o studentă din Franţa şi tatăl ei jurnalist, imposibil de susţinut în faţa judecătorilor. Nu a găsit înţelegere nici la Înalta Curte, unde a sperat să obţină sprijin, ca să evadeze din Palatul clujean de Justiţie, unde lumea s-a lămurit cu cine are de-a face.
Solutia pe scurt: Admite în parte acţiunea formulată de reclamanta B.A.D., în contradictoriu cu pârâţii A.L.D. A. şi Z.C., publicaţie deţinută de C.M. S.R.L. şi, în consecinţă: – obligă pârâţii A.L.D. A. şi Z.C., publicaţie deţinută de C.M. S.R.L., în solidar, să plătească reclamantei B.A.D. suma de 10.000 lei (zece mii lei), reprezentând daune morale; – obligă pârâtul Z.C. să elimine din conţinutul site-ului www…ro a articolului „A. B. a…împotriva UMF”, publicat/postat în data de 12 aprilie 2017; – obligă pârâtul Z.C. să posteze pe site-ul www…ro, hotărârea pronunţată în această cauză; – obligă pârâţii A.L.D.A. şi Z.C., publicaţie deţinută de C.M. S.R.L., în solidar, la publicarea, pe cheltuiala lor, a hotărârii pronunţate în prezentul dosar, în întregime, într-un ziar de circulaţie naţională. Obligă pârâţii A.L.D.A. şi Z.C., publicaţie deţinută de C.M. S.R.L., în solidar, să plătească reclamantei B.A.D. suma de 3.200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată la fond. Obligă pârâţii A.L.D.A. şi Z.C., publicaţie deţinută de C.M. S.R.L., în solidar, să plătească reclamantei B.A.D. suma de 4.132,28 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică din data de 28 noiembrie 2018.
Tot un profesor universitar a fost cel care a spart gheaţa şi a câştigat primul proces de calomnie împotriva lui Alexa. Prorectorul UBB Ioan Bolovan a fost urmat de numeroase alte victime în instanţele de judecată, pentru obţinerea de daune morale, lista crescând exponenţional în ultimii doi ani.
În cursa sa pentru parvenire, Alexa a atacat public un lider de club sportiv universitar, pe Ovidiu Vasu, cu intenţia declarată de a-l determina să demisioneze, pentru a-i ocupa locul. Nu s-a mulţumit să îl denigreze singur, atrăgând în jocul său perfid, cu o campanie de peste 20 de articole, aproape toată redacţia publicaţiei.
Alexa şi-a asigurat şi simpatia poliţistei din Sălaj, Dumuţa Tincuţa, care l-a acţionat în judecată pentru afirmaţia din publicaţia Ziarul de Sălaj, că ar fi fost numită în funcţie, deşi susţine că a promovat un concurs la ocuparea unui post de conducere.
Un alt funcţionar public, consiliera Loredana Irimuş i-a ciugulit din portofel, după o serie de calomnii care pot fi citite în continuare în ziar.
Alexa a încercat să desfiinţeze o asociaţie civică, Asociaţia de Protecţie Urbanistică, demers eşuat însă în sălile de judecată.
O altă ţintă specială a lui Alexa sunt jurnaliştii pe care nu îi poate controla, în beneficiul finanţatorilor săi, mai ales cei din instituţii media de impact naţional. Au intrat în vizorul său Remus Florescu, corespondentul cotidianului Adevărul, dar şi lider al Asociaţiei Profesioniştilor din Presa Clujeană, asociaţie pe care a încercat fără succes să şi-o subordoneze şi Vasile Măgrădean, corespondent al Agenţiei de Ştiri Mediafax.
Pentru că a refuzat să respecte deciziile judecătorilor, unul dintre reclamanţii calomniaţi a găsit soluţia, obţinând amendarea sa zilnică, în urmă cu un an.
Solutia pe scurt: Admite în parte cererea formulată de reclamantul STĂNESCU SERGIU VLAD, în contradictoriu cu pârâtul ALEXA LIVIU DORU ALIN, Obligă pârâtul la plata către reclamanţi a sumei de 500 lei pe zi de întârziere, cu titlu de penalităţi, începând cu data de 22.09.2017 şi până la îndeplinirea efectivă a tuturor obligaţiilor stabilite în sarcina sa prin Decizia civilă nr. 1166/A/2016 pronunţată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. 22142/211/2014 al Judecătoriei Cluj Napoca. Respinge ca neîntemeiată solicitarea reclamantului de obligare a pârâtului la plata penalităţilor pentru neexecutare în cuantum de 1000 lei pe zi de întârziere începând cu data de 18.08.2017. Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 20 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi 31.01.2018.
Inevitabilul se produce şi împotriva lui Alexa au început să fie puse în aplicare mai multe dosare de executare silită, cum e cazul în dosarele iniţiate de Banca Transilvania şi Piraeus Bank. A reuşit să evite în extremis preluarea controlului asupra firmelor sale, de către administratorii firmei Mind Magnet, achitând datoria provenită din daune morale stabilite de judecători.
Minuta Judecătoriei Cluj Napoca, din 5 iulie 2018
Admite cererea de chemare în judecată formulată de creditoarea BT SA , în contradictoriu cu terţul poprit G S.R.L şi cu debitorul A.L.D.A. şi, în consecinţă: Validează poprirea înfiinţată prin adresa de înfiinţare a popririi emisă la data de 30.04.2018 în dosarul execuţional nr. 201/2018 de BEJ Coroian Vasile. Obligă terţul poprit să consemneze pe seama creditoarei 1/3 parte din veniturile nete lunare realizate de către debitorul Alexa Liviu Doru Alin, până la concurenţa sumei de 25.170,77 lei.
Motivarea deciziei prin care Alexa a fost amendat de magistraţi pentru refuzul de a respecta o decizie judecătorească.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele :
Prin Decizia civilă nr. 1166/A/2016 pronunțată de Tribunalul Cluj a fost admis în parte apelul declarat de reclamantul din prezenta cauză împotriva Sentinței civile a Judecătoriei Cluj N în sensul admiterii acțiunii civile formulată de reclamantul SS V în contradictoriu cu pârâtul A L D Alin și obligării acestuia la plata către reclamant a sumei de 1 leu cu titlu de reparații pecuniare a daunelor morale suferite, precum și la publicarea deciziei, online pe si te-ul www.ziardecluj.ro, respectiv la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 280 lei, respingând în rest pretențiile reclamantului.
Prin cererea înregistrată pe rolul BSDM sub nr. 299/27.06.2017 reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâtul din prezenta cauză punerea în executare a titlului executoriu anterior menționat, executorul judecătoresc procedând la emiterea somației din data de 01.08.2017 către pârât în vederea îndeplinirii în termen de 10 zile a obligației stabilită în cuprinsul titlului executoriu, pârâtul primind actele de executare la data de 07.08.2017, potrivit dovezii de comunicare depusă la fila 28 .
La data de 21.08.2017 pârâtul a procedat la publicarea Deciziei civile nr. 1166/A/2016 pronunțată de Tribunalul Cluj, aspect care rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei (f. 40-45).
În drept, instanța reține că art. 906 alin. (1) din C. proc. civ., Dacă în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării debitorul nu execută obligația de a face sau de a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unor penalități, de către instanța de executare , iar conform alin. (2) din cadrul aceluiași articol, Când obligația nu este evaluabilă în bani, instanța sesizată de creditor îl poate obliga pe debitor, prin încheiere definitivă dată cu citarea părților, să plătească în favoarea creditorului o penalitate de la 100 lei la 1000 lei, stabilită pe zi de întârziere, până la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu .
Totodată, potrivit alin. (5) al aceluiași text de lege, Penalitatea va putea fi înlăturată ori redusă, pe calea contestației la executare, dacă debitorul execută obligația prevăzută în titlul executoriu și dovedește existența unor motive temeinice care au justificat întârzierea executării .
Din analiza acestor prevederi legale reiese, pe de o parte, că legiuitorul a stabilit măsuri concrete de natură a constrânge debitorul obligației de a face, care nu poate fi adusă la îndeplinire de o altă persoană, să treacă la executarea îndatoririi sale, în măsura în care sarcina nu a fost onorată în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii prin care s-a dispus încuviințarea executării silite și, pe de altă parte, este de remarcat că, în situația în care s-a apreciat că sunt îndeplinite cerințele stabilite pentru aplicarea unor penalități asupra debitorului, totuși, există posibilitatea ca acestea să fie înlăturate sau reduse, pe calea contestației la executare, însă numai dacă debitorul execută obligația prevăzută în titlul executoriu și, de asemenea, face proba împrejurării că au existat anumite motive temeinice și concrete care au justificat întârzierea executării.
Ca atare, instanța constată că, din intrepretarea coroborată a prevederilor art. 906 alin. (1) – (2) și (4) din C. proc. civ. se deduce că, în cadrul procedurii speciale jurisdicționale instituite pentru aducerea la îndeplinire a obligației de a face strict personală, instanța de executare astfel sesizată este ținută a examina numai dacă sunt îndeplinite cerințele stabilite de art. 906 alin. (1) din C. proc. civ., în vederea aplicării unei penalități pentru fiecare zi, iar în ipoteza în care, ulterior, debitorul execută obligația și justifică întârzierea, invocând motive temeinice, aceste elemente pot fi valorificate, exclusiv, pe calea reglementată de art. 906 alin. (5) din C. proc. civ.
Prin urmare, față de aspectele reținute, instanța urmează să analizeze dacă pârâtul și-a îndeplinit obligațiile stabilite în sarcina sa prin Decizia civilă nr. 1166/A/2016 pronunțată de Tribunalul Cluj în ceea ce privește publicarea în integralitate a acestei hotărâri judecătorești online pe site-ul www.ziardecluj.ro.
Pentru început , dincolo de împrejurarea că pârâtul nu a procedat la publicarea deciziei în termen de 10 zile de la primirea somației, neputând fi reținută apărarea acestuia în sensul că această somație nu poate fi considerată comunicată mai înainte de împlinirea unui termen de 7 zile de la înștiințare, aceasta întrucât actele au fost depuse la cutia poștală, nefiind afișată vreo înștiințare, astfel că termenul de 10 zile începe să curgă de la data depunerii actelor la cutia poștală și întocmirii procesului verbal de comunicare în acord cu dispozițiile art. 165 C.pr.civ., instanța apreciază că nici publicarea efectuată în data de 21.08.2017 nu echivalează cu o îndeplinire corespunzătoare a obligației stabilită în sarcina sa.
Astfel, după cum corect a subliniat și reclamantul și după cum rezultă din însăși considerentele Deciziei civile nr. 1166/A/2016 pronunțată de Tribunalul Cluj scopul publicării acestei decizii civile este dat de înlăturarea prejudiciulului de imagine suferit de reclamant ca urmare a publicării pe același site a unui articol de către pârât cu încălcarea obligației prevăzută de art. 72 alin. 2 C.civ.
Or, prin publicarea hotărârii judecătorești sub titlul Instanța respinge cererea reclamantului SV, dar obligă pârâtul la publicarea deciziei scopul urmărit tinde să fie anihilat, în condițiile în care informația transmisă prin acest titlu vine în contradicție directă cu însăși hotărărea judecătorească.
Titlul unui articol se dorește a fi o sinteză a textului ce îi urmează, chintesența informației astfel transmisă, dincolo de elementul de atracție pe care îl presupune titlul oricărui articol de presă, indispensabil pentru a convinge cititorul și a-i trezi interesul pentru subiectul ce urmează a fi abordat.
Plecând din acest punct se poate observa că în cauză titlul folosit de pârât sugerează în mod evident că acțiunea reclamantului a fost respinsă, celelalte aspecte pierzându-și importanța și fiind plasate în fundal, fapt contrar hotărârii judecătorești prin care pretențiile reclamantului au fost admise în parte, fiind respinse doar solicitările acestuia privind numărul publicărilor deciziei civile, neavând relevanță sub acest aspect faptul că în primă instanță acțiunea reclamantului a fost respinsă, întrucât hotărârea primei instanțe a fost schimbată prin Decizia civilă nr. 1166/A/2016 pronunțată de Tribunalul Cluj, iar obligația de publicare vizează tocmai această ultimă decizie.
Nici faptul că textul Deciziei civile nr. 1166/A/2016 pronunțată de Tribunalul Cluj este publicat în continuarea titlului nu este de natură a înlătura impactul produs asupra cititorului de titlul articolului, întrucât pe de o parte, curiozitatea acestuia asupra subiectului se poate să fie limitată doar la lecturarea acestui titlu, fără a fi urmată de lecturarea întregii hotărâri judecătorești, iar pe de altă parte, chiar și în cazul lecturării acestei hotărâri judecătorești există riscul unei stări de confuzie pentru cititor, toate aceste împrejurări fiind de natură a crea piedici pentru reclamant în definitivarea demersului său în apărarea imaginii sale.
Deși, după cum a arătat și pârâtul, în cauză obligația de publicare a Deciziei civile nr. 1166/A/2016 pronunțată de Tribunalul Cluj nu a presupus și alăturarea unui anumit titlu, atât timp cât pârâtul a recurs la această modalitate, demersul său sub acest aspect trebuia să fie unul rezervat în acord cu însăși scopul obligației stabilită în sarcina sa și nu unul tinzând la înlăturarea sau în orice caz diminuarea efectelor astfel urmărite.
În aceste împrejurări, instanța apreciază că obligația stabilită în sarcina pârâtului prin Decizia civilă nr. 1166/A/2016 pronunțată de Tribunalul Cluj nu a fost îndeplinită în mod corespunzător, iar publicarea din data de 21.08.2017 nu și-a produs efectele avute în vedere de instanța de judecată, respectiv de înlăturare a prejudiciului moral adus reclamantului, cu mențiunea că aspectele privind aducerea unor noi prejudicii de imagine prin modalitatea de publicare a Deciziei civile nr. 1166/A/2016 pronunțată de Tribunalul Cluj nu pot face obiectul analizei instanței în prezenta procedură.
În același context, instanța reține că executarea unei hotărâri judecătorești, indiferent de instanța care a pronunțat-o, reprezintă o fază a procesului civil și se încadrează în noțiunea autonomă la care face trimitere textul art. 6 par. 1 din CEDO, fiind clar că însuși accesul la instanță ar deveni iluzoriu în cazul în care o hotărâre ar rămâne fără efect, în detrimentul uneia dintre părți, după cum a relevat, în mod constant, Curtea de la Strasbourg (spre exemplu, Hotărârea nr. 5 din data de 24.03.2005, Ș c. României, par. 23 ).
Prin urmare, având în vedere cele expuse, în baza art. 906 alin. (1) – (2) și (5) din C. proc. civ., instanța va admite cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata unei penalități de întârziere pentru neexecutarea obligației stabilită în sarcina sa, însă numai în parte, având în vedere miza litigiului pentru ambele părți și necesitatea păstrării unui echilibru între drepturile și obligațiile părților deduse judecății în prezenta cauză, urmând astfel a stabili o penalitate în cuantum de 500 lei pe zi de întârziere, apreciind că acest cuantum este unul suficient pentru a-l deter mina pe pârât la îndeplinirea în mod corespunzător a obligațiilor stabilite în sarcina sa, urmând așadar a respinge ca neîntemeiate pretențiile reclamantului privind stabilirea unor penalități în cuantumul maxim de 1000 lei pe zi.
Cât privește data de la care urmează a fi acordate aceste penalități, instanța apreciază că aceasta nu poate fi decât data înregistrării acțiunii – 22.09.2017 întrucât de la acest moment reclamantul și-a manifestat intenția de a uza de prevederile art. 906 C.pr.civ. și de a apela la forța coercitivă a statului în realizarea drepturilor sale, pârâtul având de la acest moment cu certitud i ne reprezentarea sancțiunii ce i se poate aplica în cazul rămânerii în continuare în pasivitate.
Pe de altă parte, trebuie menționat că prin sancțiunea instituită de art. 906 C.pr.civ. nu se urmărește crearea unor mijloace financiare pentru creditorul obligației, ci doar constrângerea debitorului la realizarea acestei obligații, astfel că în mod firesc sancționarea debitorului rămas în pasivitate nu poate interveni sub acest aspect decât din momentul în care însăși creditorul iese din starea de pasivitate la rândul său.
Pentru aceste considerente instanța va respinge ca neîntemeiată solicitarea reclamantului privind stabilirea obligației de plată a penalităților de întârziere începând cu expirarea termenului de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării silite, respectiv 18.08.2017.
Raportat la cererea reclamantului privind acordarea cheltuielilor de judecată , instanța reține că potrivit art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă, partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, partea interesată urmând a face dovada acestor cheltuieli în condițiile art. 452 C .pr.civ.
Astfel, constatând culpa procesuală a pârâtului în declanșarea prezentului litigiu, instanța va obliga pârâtul la plata către reclamant a sumei de 20 lei cu titlu de cheltuieli de judecată – taxă judiciară de timbru, care va fi acordată în totalitate, chiar și în condițiile admiterii în parte a pretențiilor deduse judecății, având în vedere indivizibitatea obligației de plată a taxei raportat la procedura specială ce a făcut obiectul prezentei cauze.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de reclamantul SSV, în contradictoriu cu pârâtul ALD ALIN.
Obligă pârâtul la plata către reclamanți a sumei de 500 lei pe zi de întârziere, cu titlu de penalități, începând cu data de 22.09.2017 și până la îndeplinirea efectivă a tuturor obligațiilor stabilite în sarcina sa prin Decizia civilă nr. 1166/A/2016 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul Judecătoriei Cluj N.
Respinge ca neîntemeiată solicitarea reclamantului de obligare a pârâtului la plata penalităților pentru neexecutare în cuantum de 1000 lei pe zi de întârziere începând cu data de 18.08.2017.
Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 20 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 31.01.2018.
Mihai Bacalu
[…] O analiză a proceselor președintelui interimar al PSD Cluj în Muzica Instanțelor […]