Procurorul Mihaela Oana Şimon a respins săptămâna trecută prin clasare, plângerea proprietarului publicaţiei Ziar de Cluj, Liviu Alexa, care l-a acuzat pe managerul NTT DATA Romania de ameninţare.

Alexa l-a acuzat pe Daniel Metz că a demarat toamna trecută un linşaj mediatic împotriva sa, când a îndemnat oamenii de afaceri să-i întoarcă spatele.

Anchetatorul a reţinut că nu există elemente din care să rezulte că infracţiunea de ameninţare este reală.

Daniel Metz a fost reprezentat de reputatul avocat penalist Călin Budişan, prodecanul Baroului Cluj.

Alexa a pierdut recent şi un proces civil, prin care încerca să-l oblige pe manager să mai folosească presa şi reţelele de socializare, pentru a relata despre conflictul său.

Liviu Alexa a reclamat că a fost ameninţat public de către Daniel Metz, în urma unei conferinţe de presă şi a unui apel adresat oamenilor de afaceri pentru a-l izola pe scena media. Deşi s-a prezentat ca şi jurnalist şi om de afaceri, a omis să le indice procurorilor care sunt societăţile care administrează publicaţia online Ziar de Cluj şi studioul de televiziune NCN.

Metz a fost acuzat că a îndemnat clujenii să ia atitudine împotriva sa şi să îi întoarcă spatele. “Să oprească circuitele financiare care alimentează mecanismele infernale ale terorii mediatice, să trântească la pământ ameninţarea socială”.

Faţă de replica sa, ar fi fost atacat pe facebook. Alexa a reclamat procurorilor că atacurile lui Metz i-au creat o stare profundă de temere şi anxietate.

Audiat de către procurori, Alexa a pretins că Metz împreună cu un grup de afacerişti doreşte izolarea sa comercială, distrugerea trustului său media şi crearea unui grup de presă alternativ.

Mihaela Tămaş, concubina lui Alexa a susţinut în faţa procurorilor că reclamantul a suferit o stare de temere deoarece au fost instigate persoane cu care avea relaţii contractuale să renunţe la contractele de publicitate.

Anca Stănescu şi Victor Lungu, angajaţi în firmele reclamantului au declarat anchetatorilor că dacă contractele de sponsorizare sunt sistate, locurile de muncă ale angajaţilor lui Alexa ar fi puse în pericol.

Lecţia de lingvistică de la Parchet

Procurorul a arătat însă după audierea martorilor, că reclamantul nu a indicat concret practicile abuzive de natură concurenţială la care ar putea fi expus, astfel încât ameninţările la care susţine că a fost expus, nu pot fi determinate şi nici nu se poate determina în ce ar putea consta acestea.

Anchetatorul mai arată că nu reprezintă infracţiunea de ameninţare folosirea unor căi legale într-o anumită situaţie, chiar dacă prin aceste acţiuni persoana vătămată ar suporta anumite pagube.

“Din probele aflate la dosar nu rezultă folosirea unor căi ilegale de către Daniel Metz. Mediul de afaceri în care persoana vătămată îşi desfăşoară activitatea, caracterizat de o concurenţă acerbă, îl poate face să resimtă că libertatea sa psihică nu este protejată, însă acţiunile lui Daniel Metz nu pot fi caracterizate ca întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de ameninţare”.

Legat de instigarea publică, concluzia procurorului este că nu reiese din mijloacele de probă că Metz a îndemnat la săvârşirea unei infracţiuni concrete, de şantaj sau o altă infracţiune contra integrităţii coroporale sau sănătăţii.

“Expresiile folosite de Metz în îndemnul său nu se coroborează cu alte mijloace de probă care să confirme faptul că persoana vătămată ar fi putut fi în concret supusă unor acţiuni care să îmbrace forma infracţiunii de şantaj”.

“Expresia să îl trântim la pământ este folosită în limbajul uzual la sensul figurat, însă în lipsa unor mijloace de probă care să reliefeze o acţiune determinabilă de natură ilicită, simpla expresie nu poate constitui infracţiune”, mai arată procurorul.