Consiliul Superior a Magistraturii (CSM) figurează pe lista instituţiilor infiltrate la vârf de regimul de tristă amintire Dragnea-Dăncilă. Unul dintre simbolurile rezistenţei faţă de preşedintele Savonea este clujeanca Andreea Chiş. Pentru că a avut o opinie diferită de şefă, la alegerea conducerii Inspecţiei Judiciare, Chiş a fost înlocuită din managementul unui proiect de transparentizare.

Scandalul a izbucnit în data de 1 aprilie, când Chiş a fost revocată şi înlocuită de Savonea cu judecătoarea Evelina Oprina, din managementul proiectului TAEJ al CSM, Transparenţă, accesibilitate şi educaţie juridică. Clujeanca a pretins că a fost destituită din cauza opoziţiei sale faţă de numirea agreată de Savonea la vârful Inspecţiei Judiciare.

Savonea a replicat imediat, susţinând că îndepărtarea Andreei Chiş a venit după un audit, solicitat după o notă a Direcţiei Afaceri Europene, legată de activitatea judecătoarei în cadrul proiectului TAEJ. Fără legătură cu concursul Inspecţiei Judiciare. A fost invocată o deplasare la Cluj, din ianuarie, pentru care Chiş nu a avut aprobare, pentru pregătirea unei dezbateri cu avocaţii clujeni din februarie.

Degeaba Chiş a arătat că nu a cheltuit bani cu deplasarea, deoarece venea acasă. Şi că a cerut viza Liei Savonea, care probabil intenţionat nu i-a dat-o, ca să poată să acţioneze apoi împotriva ei.

Contestaţia Andreei Chiş a fost respinsă în primă instanţă la Curtea de Apel din Suceava. Judecătorul a apreciat că nu a fost justificată pierderea iminentă pentru a fi suspendată destituirea sa. Motivare.

   R O M Â N I A

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA NR. 56

Ședința publică din 03 iunie 2019

  Președinte A____ N______

               Grefier L______ H_______

Pe rol, judecarea acțiunii în contencios administrativ având ca obiect „suspendare executare act administrativ” formulată de reclamanta A_____ A________ C___ cu domiciliul în municipiul Cluj-N_____, _________________. 32, județul Cluj, în contradictoriu cu pârâtele P___________ C__________ S_______ al M____________, J________ L__ S______ și E______ Opr ina , ambele cu domiciliul ales în municipiul București, sector 6, Calea Plevnei, nr. 141 B.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, lipsesc părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, constatându-se că la dosarul cauzei s-a depus o cerere de amânare a cauzei.

Instanța, față de cererea depusă la dosarul cauzei pentru termenul de astăzi, apreciază că aceasta nu este întemeiată și va fi respinsă ca atare, reținându-se că în ce privește cererea de intervenție principală/respectiv cererea de modificare a acțiunii formulată de reclamantă la termenul anterior, aceasta a fost comunicată corespunzător părților încă de la acel termen. De asemeni, se constată că cererea de amânare formulată de prim – pârâta întemeiată pe solicitarea de comunicare a întâmpinării depusă de secund – pârâta, nu este justificată în condițiile art. 14 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 care reglementează prezenta judecată ca o judecată urgentă și cu condiții speciale vis-a-vis de amânarea pentru acest motiv (comunicarea întâmpinării), în teza a 4-a a articolului (respectiv reglementându-se posibilitatea amânării pentru comunicarea întâmpinării, doar prin excepție, doar la solicitarea expresă a reclamantului în acest sens – de a se lua la cunoștință de întâmpinare, iar nu la cererea pârâtului), și de altfel, cererea neputând fi primită nici în condițiile art. 206 alin. 1 C__ (privind părțile cărora li se comunică întâmpinarea).

Totodată, se constată că prin cererea formulată s-a solicitat de către pârâtă introducerea în cauză a unui nou pârât, respectiv Consiliul S_______ al M____________, cerere ce de asemenea se respinge. Instanța reține că o atare cerere nu poate fi primită atât față de dispozițiile generale de procedură cât și față de dispozițiile speciale din materia contenciosului administrativ, respectiv atât din perspectiva principiul disponibilității ce guvernează cadrul procesual inclusiv în această materie și faptul că cererea de lărgire a cadrului procesual sub aspectul părților este formulată nu de către reclamant ci de către pârât, care nu are beneficiul acestui principiu, cât și din perspectiva dispozițiilor art. 16 ¹ din Legea nr. 554/2004 și dispozițiile art. 78 C__, condițiile de introducere a unei părți noi în proces în lumina acestor texte legale nefiind întrunite, nefiind vorba de o participare obligatorie, impusă de lege, a părții noi vizate; sub acest ultim aspect, instanța reține că, cadrul procesual sub aspectul părților este corespunzător stabilit în cauză, în raport cu emitentul actului atacat – care este P___________ C__________ S_______ al M____________, nefiind justificată (cu atât mai puțin, impusă de lege, așa cum cer dispozițiile art. 16 ¹ și 78 anterior menționate) atragerea organului colegial, care nu este emitent al actului, relevant fiind în acest context și faptul că în materie administrativă, relativ la participarea în proces, aceasta este legată intrinsec de capacitatea administrativă (ce ține la rându-i de abilitarea legală de a emite acte adminis trative), iar nu doar circumscrisă, ca în dreptul comun, personalității juridice.

Instanța constată că la termenul anterior s-a prorogat chestiunea discutării competenței, în condițiile cererii de amânare a cauzei formulate de către reclamantă, sens în ca re, verificând, apreciază că nu există impedimente relativ la competența prezentei instanței și aceasta este reținută în temeiul dispozițiilor legale atât din punct de vedere al competenței generale cât și din punct de vedere al competenței materiale și teritoriale,  având în vedere și calitatea specială a reclamantei, respectiv de j________ și dispozițiile speciale din art. 127 C__ privind formularea acțiunii și competența în altfel de cazuri.

Față de împrejurarea că în prezenta cauză s-a solicitat judecata în lipsă de către reclamantă, având în vedere că nu mai sunt alte chestiuni, instanța constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțarea asupra acesteia.

După deliberare,

C U R T E A;

Asupra acțiunii de față, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava la data de 3 aprilie 2019 sub nr. XXXXXXXXXXX, reclamanta A______ A________ C___, a solicitat în contradictoriu cu pârâta Președinte al C__________ S_______ al M____________ doamna j________ L__ S______, suspendarea provizorie a executării Deciziei nr. 113 din 1 aprilie 2019 a Președintelui C__________ S_______ al M____________, până la pronunțarea instanței de fond.

În motivarea cererii, reclamanta a afirmat că prin decizia menționată P___________ CSM a dispus desemnarea doamnei j________ E______ O_____ în calitate de manager al proiectului „TAEJ –Transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar” și încetarea calității de manager de proiect a reclamantei, cu începere din data de 1 aprilie 2019, deși actul i-a fost comunicat abia la data de 2 aprilie 2019, reclamanta coordonând o ședință a echipei de proiect în dimineața zilei de 2 aprilie 2019.Reclamanta a mai arătat că a formulat plângere prealabilă împotriva deciziei menționate care este depusă la dosar.

A invocat art. 14 din Legea nr. 554/xxxxx și a arătat referitor la cazurile bine justificate, că în conformitate cu dispozițiile art. 2 alin. 1 lit. t din Legea 554/2004, republicată, ele reprezintă împrejurările legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ. A apreciat  că în cauză, în urma verificării aparenței de drept, din lectura deciziei și a plângerii prealabile, se poate constata cu ușurință că motivele invocate nu sunt probate, așa cum rezultă chiar din cuprinsul deciziei, care are numeroase lacune, inadvertențe și aprecieri generale, denigratoare, de natură subiectivă. Motivele pentru care apreciază că decizia contestată este nelegală sunt detaliate în plângerea prealabilă atașată cererii.

În esență, arată că i se impută următoarele: efe ctuarea unor cheltuieli neeligi b ile într-un proiect fi nan țat în cadrul Programului operațional capacitate administrativă 2014-2020 (P___), deși deplasarea la care face referire decizia a fo st efectuată din bani personali; nerespectarea prevederilor art. 16 din HG nr. 714/2018, care nu – i este aplicabil, așa cum rezultă chiar din cuprinsul ac estuia, în calitate de membru CS M având o funcție de demnitate publ ică; nerespectarea unor proceduri operaționale interne privind decontul unor cheltuieli de cazare, deși nu a efectuat astfel de cheltuieli, efectuarea unor deplasări în temeiul unor delegații nese mnate, deși doamna președinte î i refuză semnarea delegațiilor pentru realizarea activităților derivând din calitatea de me m bru CSM și manager de proiect, fără a invoca motive nici măcar în cuprinsul deciziei contestate; capacitatea scăzută de a-ș i îndeplini atribuțiile în calitate de manager de proiect, prin simple aprecieri subiective, denigratoare, fără vreo referire la fapte concrete și fără referire la atribuțiile concrete în calitate de manager de proiect pe care nu le-ar fi îndeplinit.

Î n ceea ce privește urgența măsurii, a arătat că sunt în derulare activități multiple și importante în cadrul proiectului, care reclamă decizii urgente, ce nu pot fi luate de o persoană care nu a fost imp licată până la momentul actual î n implementarea proiectului și care mai are de coordonat alte proiecte.

În prezent, este necesar din perspectiva bunei derulări a proiectului asigurarea procesului decizional și avizarea de către manager a documentațiilor de atribuire pentru procedurile de achiziții publice (activitatea 8 – Organizarea unei campanii de informare a cetățenilor cu privire la sistemul judiciar și serviciile furnizate de acesta, cu o valoare ce reprezintă aproape jumătate din valoarea totală a bugetului proiectului), a livrabilelor transmise de către prestatorii de servicii (raportul Intermediar al prestatorului privind realizarea activității 1 – Efectuarea unui sondaj privind percepția publică a justițiabililor și a profesioniștilor din domeniul juridic asupra sistemului judiciar), coordonarea și verificarea echipelor de experți selectați pentru redactarea și diseminarea unor ghiduri de bune practici etc.

Justifică interesul în formularea acestei prin prisma faptului că decizia o împiedică să își îndeplinească atribuțiile de manager al unui proiect din cadrul CSM, în calitate de membru ales, iar, instituțional, pune în pericol buna desfășurare a acestui proiect, în valoare totală de 29.667.068 lei, prin desemnarea unei persoane care nu a fost implicată în derularea proiectului și care coordonează și alte proiecte. În plus, decizia a fost emisă cu nerespectarea prevederilor art. 14 alin. 9  lit. d din contractul de finanțare nr. 249/5.09.2018, care stabilește expres procedura de urmat pentru înlocuirea managerului de proiect, o asemenea modificare putând fi operată doar cu acordul AMPOCA și intrând în vigoare numai după îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute în Ghidul beneficiarului.

În drept, cererea se întemeiază pe dispozițiile art. 14 din Legea 554/2004, republicată.

Prin întâmpinarea depusă la data de 2 mai 2019 (f. 123 dosar) președintele Consiliul S_______ al M____________ București, j________ L__ S______ a solicitat respingerea cererii formulată de j________ C___ A______ A________, ca neîntemeiată, pentru următoarele motive:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat suspendarea provizorie a executării Deciziei nr. 113/01.04.2019 a Președintelui C__________ S_______ al M____________, până la pronunțarea instanței de fond. A arătat că reclamanta a apreciat  în esență că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, în sensul că, actul atacat are o aparență de nelegalitate, raportat la faptul că motivele de revocare din funcția de manager de proiect nu sunt probate, fiind nerespectate prevederile art. 14 alin. 91it. d din Contractul de finanțare nr. 249/05.09.2018. Astfel, reclamanta a arătat că deplasarea din data de 21.01.2019 a fost realizată din banii personali, că nu a solicitat decontarea acestor cheltuieli din banii proiectului, iar ordinul de deplasare nr. 13/17.01.2019 a fost depus la cabinetul președintelui, însă nu a fost avizat, din motive necunoscute. De asemenea, se apreciază că paguba iminentă s-ar traduce prin faptul că se pune în pericol buna desfășurare a proiectului TAEJ „Transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar” prin desemnarea unei persoane care nu a fost implicată în derularea proiectului și care coordonează alte proiecte.

Cu privire la fondul cererii de suspendare a executării actului administrativ a arătat că prin Decizia Președintelui C__________ S_______ al M____________ nr. 113/01.04.2019 a fost desemnată  j________ E______ O_____, membru al C__________ S_______ al M____________, în calitate de manager al proiectului „TAEJ – Transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar”, la aceeași dată încetând calitatea de manager al proiectului desemnat anterior a reclamantei. De asemenea, s-a precizat că restul dispozițiilor Deciziei nr. 11 din data de 29 ianuarie 2018 a președintelui C__________ S_______ al M____________ vizând constituirea echipei de proiect pentru derularea proiectului „TAEJ -Transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar” (cod SIPOCA 454/cod MySMIS 2014+xxxxxx) rămân neschimbate.

A. Cu privire la cazul bine justificat, în primul rând, a apreciat că reclamanta nu dovedește existența unei vătămări, prin încălcarea vreunui drept prevăzut de lege sau a vreunui interes legitim, așa cum sunt acestea definite de lege.

Consiliul S_______ al M____________ a încheiat în calitate de lider de parteneriat (Beneficiar) contractul de finanțare în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă nr. 249/05.09.2018, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice având calitatea de Autoritate de Management P___ (AM P___). Obiectul contractului de finanțare îl reprezintă acordarea finanțării nerambursabile de către AM P___ pentru implementarea proiectului „TAEJ – Transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar”, cod SIPOCA 454/cod MySMIS 2014+xxxxxx, cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, pe durata stabilită și în conformitate cu obligațiile asumate prin contract.

Potrivit art. 7 alin. 6 din contract, beneficiarul este obligat să asigure un management eficient al Proiectului, inclusiv prin asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare obținerii, în termenele stabilite prin contract, a rezultatelor Proiectului. Prin adresa nr. XXXXXXXXXXXXXX/12.04.2019, emisă de Autoritatea de Management pentru P___ din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, parte în contractul de finanțare nr. 249/2018, decizia de numire/încetare a funcției de manager de proiect într-un proiect implementat prin P___, este atributul reprezentantului legal al beneficiarului proiectului, Consiliul S_______ al M____________, astfel că noua persoană numită în calitate de manager își va putea exercita atribuțiile începând cu data numirii. Decizia de numire sau de încetare a funcției de manager de proiect poate fi nemotivată, singurele condiții fiind cele prevăzute în Ghidul solicitantului.

Astfel, la art. 14 alin. 9 din Contractul de finanțare, se prevede că beneficiarul (Consiliul S_______ al M____________) poate solicita modificarea Contractului prin notificare și cu privire la componența echipei de management a proiectului, cu respectarea cerințelor din Ghidul solicitantului și furnizarea documentelor justificative. Ca urmare a emiterii deciziei care face obiectul prezentei cereri, a fost emisă Decizia nr. 117/08.04.2019 a Președintelui C__________ S_______ al M____________ prin care se modifică componența nominală și atribuțiile echipei de proiect TAEJ, decizie care a fost comunicată Autorității de Management în vederea notificării, potrivit clauzelor contractuale.

În acest context, a apreciat că nu poate fi reținută calitatea de persoană vătămată a reclamantei câtă vreme membrii echipei de proiect pot fi schimbați de către conducătorul unității, în concordanță cu clauzele contractului de finanțare, doar cu condiția notificării către AM P___.

În ceea ce privește motivele care au condus la încetarea funcției de manager de proiect a reclamantei A______ A________ C___, a arătat următoarele:

Concluziile raportului misiunii de audit ad-hoc, dispuse de președintele C__________ S_______ al M____________, în urma aspectelor expuse în nota Direcției Afaceri Europene Relații Internaționale și Programe nr. 2/2160 din data de 31 ianuarie 2019, vizând efectuarea de verificări privind încadrarea în termenii proiectului și categoria de buget a deplasării invocate de managerul de proiect „TAEJ – Transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar”, cod SIPOCA 454/cod MySMIS 2014+xxxxxx, cofinanțat  din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, reclamanta A_____ A________ C___  „pentru pregătirea primului workshop pentru redactarea ghidului, discuțiile pe aspecte organizatorice legate de selecția participanților și a temelor principale de discuție, precum și colaborarea cu experții ce urmează sa fie selectați în viitorul apropiat”, de la finele lunii ianuarie, au fost următoarele;1. Din ordinul de deplasare (delegație) nr. 13/17.01.2019 (ordin care nu a fost vizat de către președintele C__________ S_______ al M____________), a rezultat că, la data de 21.01.2019, managerul de proiect – reclamanta A_____ A________ C___, s-a deplasat „ în interes de serviciu” la Curtea de Apel Cluj și Baroul Cluj, pentru o întâlnire de lucru în vederea organizării primului workshop, pentru data de 7.02.2019 și 8.02.2019, de la Cluj -N_____.Din corelarea fișei de prezență nr. 3538/14.02.2019, a ordinului de deplasare nr. 13/17.01.2019 și a notei DAER1P nr. 2/2160/31.01.2019, au rezultat următoarele concluzii: a. deplasarea doamnei j________ A_____ A________ C___ la Curtea de Apel Cluj și Baroul Cluj, din data de 21 ianuarie 2019, nu corespunde realității, deoarece:- întâlnirea de lucru pentru organizarea primului workshop (7 – 8.02.2019 de la Cluj – N_____) din data de 21.01.2019, nu a fost prevăzută în calendarul de activități;- deplasarea preliminară (întâlnirea de lucru) din data de 21.01.2019, nu a fost finanțată în cadrul proiectului;- la nivelul conducerii DAERIP, nu a fost întocmit vreun referat de necesitate pentru efectuarea activității și deplasării menționate.b. întâlnirea de lucru din data de 21.01.2019, de la Curtea de Apel Cluj și Baroul Cluj, a managerului de proiect – j________ A_____ A________ C___ nu a fost efectuată în interes de serviciu, așa cum greșit se precizează în ordinul de deplasare (delegație) nr. 13/17.01.2019, deoarece conform Procedurii operaționale – decontarea cheltuielilor de cazare în timpul deplasărilor interne pentru personalul din cadrul C__________ S_______ al M____________, aprobată de către președintele C__________ S_______ al M____________, ordinul de deplasare (delegație) este definit ca documentul prin care persoana este delegată de către conducătorul C.S.M. să reprezinte instituția în interes de serviciu.- din cele prezentate, rezultă că deplasarea la Cluj – N_____, din data de 21.01.2019, a managerului de proiect – j________ A_____ A________ C___ nu corespunde realității, deoarece nu a fost delegată de către președintele C__________ S_______ al M____________ să reprezinte instituția în interes de serviciu.c. conform art. 16 din HG nr. 714/2018, privind drepturile și obligațiile personalului autorităților și instituțiilor publice pe perioada delegării și detașării în altă localitate, precum și în cazul deplasării în interesul serviciului „Persoanele delegate sau detașate, cu excepția celor prevăzute la art. 3 și 8, au obligația de a obține pe ordinul de deplasare viza conducătorului autorității sau a instituției publice la care se deplasează sau a locțiitorului acestuia, cu indicarea datei și a orei sosirii și plecării”.Din cele prezentate, a rezultat că managerul de proiect – j________ A_____ A________ C___, având calitatea de demnitar, nu a respectat prevederile art. 16 din HG nr.  714/2018, în sensul că, pentru deplasarea în interes de serviciu la data de 21.01.2019 la Cluj – N_____, era obligatorie delegarea de către conducătorul C__________ S_______ al M____________.Deși ordinul de deplasare nr. 13/17.01.2019 nu a fost vizat de către conducătorul C__________ S_______ al M____________, în evidența activității desfășurate în luna ianuarie 2019 – nr. 3538/14.02.2019 (care nu a fost aprobată de președintele C__________ S_______ al M____________), reclamanta j________ A_____ A________ C___ figurează, la data de 21.01.2019, ca fiind în DI – delegație internă la Cluj – N_____, aspect ce nu corespunde realității.2. La data de 18.01.2019 (când se afla în concediu de odihnă), j________ A_____ A________ C___ – managerul proiectului a transmis un e-mail la cabinetul său, prin care solicita completarea delegației pentru întâlnirea de lucru din data de 21.01.2019, de la Cluj – N_____, în vederea pregătirii primului workshop din 7 – 8.02.2019, cu precizarea că, în măsura în care delegația nu este semnată, să fie formulată o adresă privind efectuarea concediului de odihnă pentru ziua de 21.01.2019.Din evaluarea auditorilor, a rezultat că nu există în evidență cerere de concediu de odihnă a reclamantei j________ A_____ A________ C___, pentru ziua de 21.01.2019.3. În zilele de 7 – 8.02.2019, s-a desfășurat Ia Cluj – N_____ primul workshop pentru adoptarea Ghidului de bune practici cu celelalte profesii juridice, în special avocații, activitate la care a participat și doamna j________ A_____ A________ C___ – membru al C__________ S_______ al M____________ și manager al proiectului.Din raportul de audit efectuat, a mai rezultat că deplasarea reclamantei j________ A_____ A________ C___, în zilele de 7 – 8.02.2019, la Cluj – N_____, s-a efectuat fără existența ordinului de deplasare (delegație) aprobat în prealabil de către președintele C__________ S_______ al M____________.În evidența activității desfășurate în luna februarie 2019 – nr. 5431/13.03.2019, reclamanta j________ A_____ A________ C___ figurează, în zilele de 7 – 8.02.2019, ca fiind  în DI – delegație internă la Cluj – N_____, aspect ce nu corespunde realității, deoarece pentru delegație internă este necesară aprobarea ordinului de deplasare de către conducătorul C__________ S_______ al M____________, ordin care nu a fost întocmit pentru datele respective.

În raport de cele expuse, prin decizia nr. 113/01.04.2019 a Președintelui C__________ S_______ al M____________ s-a reținut că managerul de proiect a încălcat, în mod repetat, prevederile legale incidente.

Totodată, s-a mai reținut că o parte din deplasările efectuate și care nu sunt prevăzute în calendarul de activități și, astfel, nefinanțare distinct în cadrul proiectului, implică, în consecință, o solicitare de alocare de fonduri din bugetul aferent C__________ S_______ al M____________ pentru decontarea cheltuielilor de transport. De asemenea, prezentarea unei realități distorsionate de către managerul proiectului constituie un eveniment grav care periclitează încrederea în capacitatea de a manageria activitățile proiectului iar modul de planificare a activităților din proiect denotă o capacitate scăzută de a organiza și gestiona toate aspectele aferente acestora și o capacitate de comunicare scăzută, în totală antiteză cu chiar tema și scopul proiectului.

În acest context, a fost modificată Decizia președintelui C__________ S_______ al M____________ nr. 11 din data de 29 ianuarie 2018 vizând constituirea echipei de proiect pentru derularea proiectului „TAEJ – Transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea comunicării publice Ia nivelul sistemului judiciar” (cod SIPOCA 454/cod MySMIS 2014+xxxxxx), prin schimbarea managerului de proiect. Astfel, a precizat că nu au fost încălcate prevederile art. 14 alin. 9 lit. d din contractul de finanțare, conducătorul unității având prerogativa de a schimba membrii echipei de proiect, inclusiv managerul, chiar fără o motivare, participarea în cadrul unei astfel de echipe nefiind condiționată de promovarea unui concurs.

Potrivit dispozițiilor art. 16 din Anexa la HG nr. 714/2018 privind drepturile și obligațiile personalului autorităților și instituțiilor publice pe perioada delegării și detașării în altă localitate, precum și în cazul deplasării în interesul serviciului, „ Persoanele delegate sau detașate, cu excepția celor prevăzute la art. 3 și 8, au obligația de a obține pe ordinul de deplasare viza conducătorului autorității sau instituției publice la care se deplasează sau a locțiitorului acestuia, cu indicarea datei și a orei sosirii și plecării.”Nu pot fi reținute criticile referitoare la neaplicarea acestor prevederi legale în cazul demnitarilor publici, din interpretarea art. 3 și 8 din HG nr. 714/2018 reieșind că personalul autorităților publice, care include și demnitarii publici, au nevoie de ordinul de deplasare (delegare) semnat de conducătorul unității de la care pleacă. A afirmat că mențiunea că demnitarii publici nu au nevoie de viza conducătorului unității la care se deplasează, aspect care nu a fost negat de Consiliu și care nu impietează asupra legalității deciziei a cărei suspendare se cere.

În ce privește susținerile referitoare la faptul că transportul la Cluj – N_____ a fost efectuat din bani proprii, a arătat că temeiul schimbării managerului de proiect a fost în principal incidența art. 16 din Anexa la HG nr. 714/2018. În concluzie,  a apreciat că indiciile de nelegalitate a actului contestat, invocate de reclamantă nu se circumscriu dispozițiilor prevăzute de art. 2 lit. t din Legea nr. 554/2004, nefiind de natură a crea o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

B. Cu privire la condiția pagubei iminente a apreciat  că nici această condiție nu este îndeplinită, legea impunând dovedirea unui prejudiciu material, imposibil de reparat, în paguba reclamantei, ceea ce nu este cazul în speță. Argumentele invocate de reclamantă se referă la o pretinsă tulburare a activității din cadrul proiectului TAEJ (numirea unui nou manager de proiect a avut loc tocmai în considerarea continuării activităților din calendarul proiectului), nicidecum la iminența unei pagube proprii, așa cum este definită de art. 2 alin. 1 lit. ș din Legea contenciosului administrativ.Prin urmare, a susținut că nu sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de lege pentru a putea fi admisă o cerere de suspendare provizorie a Deciziei nr. 113/2019 a Președintelui C__________ S_______ al M____________.

În concluzie, în raport de cele în precedent inserate, raportat la faptul că reclamanta j________ A_____ A________ C___ nu a dovedit că este persoană vătămată în cauză, a solicitat respingerea cererii formulate, ca neîntemeiată.

La data de 6 mai 2019 reclamanta A_____ A________ C___ a depus la dosar o cerere de modificare acțiune (f. 121-122 ) privind introducerea în cauză a doamnei j________ E______ O_____, în calitate de beneficiar al actului administrativ a cărui suspendare o solicită, fiind numită manager de proiect.

Prin întâmpinarea depusă la data de 24 mai 2019 (f. 241) pârâta E______ M_____ O_____ a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată formulată de j________ A______ Anaamaria C___, membru al C__________ S_______ al M____________, ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat suspendarea executării Deciziei nr. 113/01.04.2019 a Președintelui C__________ S_______ al M____________, până la pronunțarea instanței de fond, în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004. Prin decizia contestată, a fost desemnată în calitate de manager al proiectului „TAEJ-Transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar”. Cu aceeași dată s-a dispus încetarea calității de manager a doamnei j________ A______ A________ C___.

A invocat și inserat prevederilor art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 și a arătat că, „cazurile bine justificate” sunt exemplificate generic de dispozițiile art. 2 alin. 1 lit. t din Legea nr. 554/2004 ca fiind acele împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

Conform art. 2 alin. 1 lit. ș din aceeași lege, „ paguba iminentă ” constă în prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public.Suspendarea executării actului administrativ constituie o măsură excepțională prin care instanța de judecată înlătură caracterul executoriu din oficiu al actului administrativ, astfel că luarea acestei măsuri presupune dovedirea existenței acelor împrejurări care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, dar mai ales a necesității înlăturării temporare a caracterului executoriu al actului pentru a preveni o pagubă iminentă. Determinarea existenței cazului bine justificat nu presupune analiza în fond a legalității actului administrativ a cărui executare se solicită a fi suspendată, fiind suficientă o analiză sumară a actului, în aparență, fără prejudecarea fondului, prin raportare ia motivele de fapt și de drept invocate de reclamant în baza unui probatoriu minimal.Având în vedere aceste principii, a apreciat că argumentele reclamantei sunt neîntemeiate.

Sub aspectul cazului bine justificat, reclamanta a argumentat existența acestuia prin faptul ca aspectele imputate prin decizia contestată nu sunt reale, aprecierile fiind generale, de natură subiectivă, având ca temei în drept dispoziții legale ce nu îi sunt aplicabile.Din această perspectivă, a apreciat  că motivele invocate de reclamantă în susținerea existenței cazului bine justificat vizează fondul cauzei, instanța de judecată limitându-se la a analiza mai mult condițiile de forma ale actului și „ a pipăi ” într-o mică măsura fondul cauzei.Îndoiala serioasă asupra legalității actului administrativ pe motive ce țin de fondul raportului de drept administrativ trebuie să fie evidentă, să poată fi decelată cu ușurință într-o cercetare sumară a aparenței dreptului, ceea ce, în cazul de față, nu se întâmplă. Tocmai de aceea, la nivelul aparenței dreptului, nu există un indiciu de nelegalitate fundamentat pe ideea calificării greșite de către emitentul actului administrativ contestat a unor cheltuieli efectuate de reclamantă sau a imputării nerespectării de către acesta a unor dispoziții legale ce nu-i sunt aplicabile.

Sub aspectul pagubei iminente, consideră că reclamanta nu arătat și nici nu a făcut dovada prejudiciului material viitor și previzibil (art. 2 alin. 1 lit. ș din Legea nr. 554/2004) pe care l-ar putea suporta ca urmare a executării deciziei contestate.Reclamanta motivează existența urgenței ca o condiție pentru care ar trebui să intervină suspendarea executării actului administrativ.Suspendarea executării unui act administrativ trebuie să îndeplinească două condiții: existența cazului bine justificat și a pagubei iminente. Urgența nu se regăsește printre condițiile de admisibilitate ale suspendării actului administrativ, aspect ce rezultă din interpretarea dispozițiilor art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.Chiar dacă s-ar considera motivele invocate de reclamantă în susținerea existenței urgenței ca fiind motive subsumate pagubei iminente, prevăzută de art. 2 alin. 1 lit. ș din Legea nr. 554/2004, acestea nu sunt întemeiate.Motivele invocate de reclamantă nu vizează existența unui prejudiciu material viitor și previzibil pe care l-ar putea suporta ca urmare a executării deciziei contestate, cu atât mai mult cu cât, în calitate de manager de proiect, nu era remunerată.Beneficiarul proiectului este Consiliul S_______ al M____________ reprezentat de Președinte, managerul proiectului fiind împuternicit să coordoneze din punct de vedere tehnic și administrativ implementarea proiectului și să supravegheze întreaga activitate a echipei stabilite la nivelul proiectului pentru implementarea activităților și atingerea obiectivelor proiectului.

Managerul de proiect, neavând niciun beneficiu propriu rezultat din proiect, nu se poate considera că ar înregistra o pagubă iminentă prin revocarea sa din această funcție. De altfel, proiectul „ TAEJ- Transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar ” se află în plină desfășurare, fiind derulate toate activitățile stabilite în fișa proiectului și în programul activităților așa cum a fost aprobat.Schimbarea managerului nu a avut nicio consecință negativă asupra activităților în curs sau a celor preconizate a fi desfășurate în viitor, din contră, au fost accelerate, fiind recuperate multe din termenele care aveau toate șansele să fie pierdute la data de 01.04.2019, când a preluat proiectul în calitate de manager.

Potrivit prevederilor legale citate, suspendarea unui act administrativ se poate dispune doar dacă ambele condiții de fond sunt întrunite cumulativ, în sensul că sunt incidente în speță atât cazul justificat cât și iminența pagubei. În condițiile neîndeplinirii uneia din cele două condiții cerute cumulativ, cererea de suspendare nu poate fi admisă, nefiind întemeiată.

Prin concluziile scrise depuse la d osar la data de 31 mai 2019 (f. 226 ) reclamanta A_____ A________ C___ raportat la cele susținute și solicitate de către reclamantă, precum și cu privire la concluziile pârâtelor a arătat următoarele:

  Î n plângerea prealabilă depusă împotriva Deciziei nr. 113/01.04.2019 și ulterior în cererea de suspendare a acestei decizii, a argumentat instanței motivele care au stat la baza a cestor demersuri: a enumerate atribuțiile avute în calita te de manager de proiect, dar și faptul că susținerile care au stat la baza emiterii deciziei 113/01 .04.2019 ( privind deplasarea, cheltuielile etc) sunt nefondate și inexistente. A arătat că își mențin e cele susținute în cererea de suspendare formulată și a solicitat respingerea acesteia, întrucât pe prin Decizia nr. 113/01.04.2019 privind demiterea reclamantei din cali tatea de manager al proiectului TAEJ- Transparent, accesibilitate, și educație juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar (cod MySMIS xxxxxx/SIPOCA454)( în continuare p r oiectul TAEJ), s-a realizat desconsiderând unele principii avute în vedere în ghidul soli citantului, dar și cu încălcarea unor prevederi din contractual de finanțare , c eea ce subliniază caracterul nel egal al deciziei, dar și lipsa de opozabilitate a numirii j________ ului E______ O_____ în calitatea de manager al proiectului sus-menționat, ceea ce atrage suspendarea acestui act admin is trativ.

Implementarea proiectulu i se realizează ținând cont de „Ghidul beneficiarului” așa cum a fost stabilit prin P___- Programul Operațional Capacitate Administrativă . Î n cadrul ghidului se subliniază că beneficiarul are misiunea și răspunderea pentru gestionarea proiectului într-o manieră responsabilă, coerentă și constantă ( pagina 6). Î n acest sens, consider ă că actuala conducere a beneficiarului nu a luat în considerare toate condițiile ghidului solicitantului privind comunicarea, informarea și prioritizarea implementării proiectului.

Î n ceea ce privește activitatea reclamantei, a afirmat că a respectat și a tratat cu mare rigurozitate și seriozitate managementul proiectului TAEJ. Lu ând în considerare condițiile și criteriile stabilite în cadrul ghidului, a reușit să duc ă la îndeplinire, până l a momentul demiterii, misiunea i mplementării cu succes a proiectului, acordând în acest sens sute de ore suplimentare proiectului, informații care pot fi verificate prin minutele și procesele-verbale realizate în urma întâlnirilor de proiect. De altfel, în cadrul ghidului, printre atribuțiile man agerului de proiect se numără și acelea de mobilizare a membrilor echipei în vederea atingerii obiectivelor (pagina 11), care, de cele mai multe ori, presupune și întâlniri adiționale și ad-hoc reprezentând muncă suplimentară, așa cum este re cunoscută șl în cadrul ghidului (pagina 40) și care subliniază nevoia de recompensare cu timp liber corespunzător, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată.

Cu privire la fondul cererii de suspendare a executării actului administrativ a arătat că, a vând în vedere criteriile stabilite în ghid, prevederile din cadrul contractului de finanțare, și totodată urmărind evoluția demiterii reclamantei din calitatea de manager al proiectului și înlocuirea sa cu j________ ul E______ O_____, se poate constata cu ușurință că nu s-au avut în vedere de către actuala conducere a beneficiarului, a tuturor prevederilor și principiilor de organizare și Implementare a proiectului, în susținerea acestor considerente a arătat următoarele:

Proiectul TAEJ era demarat și urma să aibă primul work-shop pentru redactarea Ghidului de bune practici privind comunicarea cu celelalte profesii juridice, astfel că, în calitatea mea de manager de pro iect, a apreciat că trebuie să aibă o întâlnire de lucru prealabilă cu câțiva dintre cei care vor ajuta la implementarea proiectului. Având în vedere că vi neri, în data de 18 ianuarie 2019, a beneficiat de o zi de concediu, în care a realizat o d eplasare spre domic iliul din Cluj-N_____ (care nu i mplica cheltuieli din partea CSM), luând în cons iderare disponibilitatea celor i mplicați, dar și lipsa de activitate în cadrul CSM ( nu a împietat în vreun fel alte activități ale instituției), această întâlnire a putut fi stabilită luni, în data de 21 . 01.2019, în Cluj-N_____, amortizând în acest sens alte posibile cheltuieli ale CSM sau din cadrul proiectului. Având î n vedere aceste considerente, a depus la cabinetul actualului președinte al CSM, în data de 17.01.2019 un ordin de deplasare pentru o întâlni re în scop lucrativ privind orga niz a rea primului work-shop pentru redactarea ghidului cu avocații, care urma s ă aibă loc în perioada 7- 8 februarie 2019. A doua zi, constatând că ordinul nu a fost semnat, în data de 18.01.2019, a transmis un e-m ail la cabinetul propriu, dar și doamnei L__ S______, actualul președinte al CSM, în care a completat informațiile cu privire la întâlnirea avută în 21.01.2019.

A constatat în data de 22.01.2019 că ordinul de deplasare n u a fost semnat și nici nu i-a fost comunicat acest refuz, iar dacă  i s-ar fi c omunicat că nu va fi aprobat, ar fi l uat măsurile necesare, astfel ca ea să aibă o predilecție și o proiecție a programului și a activității sale î n calitate de manager de proiect, ca acesta să nu fie afectat. F ără un răspuns de resping ere a ordinului de deplasare, a avut convingerea că acesta a fost aprob at, având în vedere că nici nu i-a fost solicitată o explicație cu privire la oportunitatea acestei întâlniri. La cer ere, putea să explic e, în calitate de mana ger de ce este necesară această întâlnirea prealabilă, că ea nu aduce atingere bunului mers al activității sale în cadrul CSM sau în cadrul proiectului, ci, dimpotrivă, este o activitate realizată pe timpul persona l și din banii proprii în favoarea CSM și a proiectului TAEJ, banii de proiect putând fi redistribuiți. Având în ve dere experiențele anterioare, a transmis via e-mail și că, în cazul în care ordinul de deplasare nu este semnat în timp util, să se considere ziua de 21.01.2019 ca o zi de concediu, chiar dacă este în detrimentul zile lor sale anuale de odihnă. A precizat că prin statutul de demnitar și activitatea nenormată pe care o au membri aleși al CSM, zilele de concediu sunt aduse la cunoștință aceluia dintre cei care deține temporar președinția CSM. Acest demers este unul informativ, tocmai ca cel/cea pe care (l-)a desemnat(-o) să dețină președinția, să aibă evidența prezenței efective în cadrul C__________ și astfel să poată realiza demersurile administrative de stab ilire a agendelor de lucru, și întâlnirilor sau a ședințelor. Menționarea în e-mail-ul transmis d oamnei j________ L__  S______ că, în cazul în care nu reușește să semneze ordinul de deplasare, ziua de 21.01.2019 să fie considerată zi de concediu ,  reprezintă un act care să ateste că nu va fi prezentă în cadrul CSM în data de 21.01,2019, că ulterior la nivel de direcții de specialitate ac easta să fie considerată ca o zi de odihnă. Ca și în primul ca z, al ordinului de deplasare, și mesajul său privind ziua de concediu a fost ignorat, ulte rior datei de 21.01.2019 fiind i mposibil de înregistrat un act cu privire la ziua sa de concediu. Ca și mențiune, în vederea pregătirii workshap-ulul pentru redactarea Ghidului de bune practici privind comunicarea cu puterea legislati vă, în data de 16.01.2019, a avu t o întâlnire cu președintele și vicepreședintele Comisiei Juridice din Senat, de această dată Ordinul de deplasare nr . 10 din da ta de 16. 01.2019 fiind aprobat, aprecierea aprobării sau respingerii ordinelor de deplasare fiind necunoscută. Tăcerea nemotivată a președinte i L__ S______ cu privire la respingerea ord inelor de deplasare, fără să i se ofere sau să i se ceară explicații, i-a conturat convingerea că nu are în vedere principiile de comuni care, i nformare, evitare a unor conflicte, circuit accelerat al doc umentelor ș i meritelor sau interesul s_______ al implementării proiectului, premeditând un posibil motiv de demitere, cauzat, în m od firește, de abuzul acesteia.

În cadrul Deciziei 113/01.04.2019 de demitere a reclamantei, actuala conducere a CSM a apreciat existența unor nereguli privind activitatea sa de manager de proiect raportat la depla sările făcute. Așa cum menționat ghidul prevede că posibile nereguli în cadrul proiectului de către benefic iar să fie notificate în termen de 5 zile către AM P___. M__ mult, articolul 14 alineatul 9 lit . d din contractul de finanțare stabilește că : Beneficiarul poate solicita modificarea prin notificare, cu acordul AM, transmisă cu cel puțin 10 zile înainte de termenul la care se i ntenționează a __________________ n (…), respectiv secțiunea privind resursa umană.

Decizia 113 /01.04.2019 privind demiterea sa a fost în baza Raportului misiunii de audit nr. 5/5159/19.03.2019. Așadar, din 19 martie, j________ L__ S______, în calitate de președinte actual al CSM, a avut cunoștință despre presupusele nereguli de management din cadrul proiectului, nereguli pe care l e-a invocat ulterior în Decizia 113/01.04.2019. Ab ia în data de 05.04.2019, prin a dresa nr. XXXXXXXXXXXXXX/05.04.2019 a fost înștiințat AM P___ de demiterea sa, contrar fiind și față de termenul de 5 zile de notificare a neregulilor neintenționate așa cum este stabilit de ghid, dar și contrar termenului de 10 zile de notificare așa cum prevede contractul de finanțare. Astfel, se continua o politică în car e termenele prevăzute de ghid și contractul de finanțare nu sunt respectate, nu sunt aduse la cunoștințe presupusele nereguli din activitatea sa de manager către AM P___, acesta fiind doar înștiințat că prin Decizia nr. 117/08.04.2019 se modifică componența și atribuțiile echipei pentru derularea proiectului TAEJ.

Dacă ar fi să se considere procedurile care trebuie urmate în vederea bunei organizări și implementări a proiectului TAEJ, atunci emiterea deciziei 113/01.04.2019 nu s-a realizat cu resp ectarea prevederilor din ghid și din contractul de finanțare, implicit este nelegală, în acest sens, este destul de clar că ea nu a ales să plec din cali tatea mea de manager, nici nu a fost schimbată pentru alte motive personalei boală, incapacitate temporară de exerci tării a atribuțiilor etc), ci a fost __________________ unor presupuse „ nereguli ” de management identificate în urma unei misiuni de audit ad-hoc, „ nereguli ” care ulterior nu au mai fost transmise către AM P___, lăsând impresia finanțatorului, că schimbarea s-a produs de comun acord. Înțelege să sublinieze că aceste raport de audit ad-hoc a fost întocmit fără să i se ceară o explicație sau un raport personal de activitate, prin care să reu șească să motivez e și să apăr ă în cadrul raportului activitatea sa de manager, ea aflând d espre el din cuprinsul deciziei de revocare și având posibilitatea să îl lecturez e doar în prezentul dosar, aceas ta fiind singura comunicare ce i-a fost făcută. Având în vedere că raportul de audit ad-hoc a fost emis în data de 19 martie 2019, de precizat că Decizia 113/01.04.2019 a fost emisă după două săptămâni, într-un moment cel puțin sensibil, respectiv după întocmirea procesului verbal privind organizarea concursului pentru funcția de inspector șef în cadrul inspecției judiciare, concurs unde reclamanta a avut opinie separată de președinte le CSM și actualul manager de proiect, care i-au și anulat fișa de notare.

Având în vedere că aceste nereguli constatate sunt în legătură cu două depl asări, din data de 21.01.2019 și 7 respectiv 8 februarie 2019, care țin de organizarea administrativă a beneficiarului, și nu de capacitatea sa de manager de proiect, în mod evident aceste susțineri nu au mai fost transmise către AM P___, deoarece delegitima întreaga Decizie 113/01. 04.2019 și evidenția nerespectarea principiilor de comunicare, coerență, celeritate, constantă și sprijin din partea conducerii care trebuie să existe în implementarea proiectului TAEJ din partea beneficiarului conform g hidului de finan țare. De menționat că în cadrul ultimului workshop pentru redactarea aceluiași ghid, au f ost prezenți mai mulți membri CS M, inclusiv reclamanta și actualul manager ai proiectului, prezența n efiind de data aceasta cenzurată de reprezentantul legal, respectiv de doamna președinte.

Reiese cu claritate că principiile legate de comunicare, in formare și în ceea ce privește evitarea unor conflicte, sau existența unui sprijin din partea conducerii î n diferite etape ale implementării, dar și un circuit accelerat al documentelor pe traseul de avizare/aprobare al acestora nu au fost luate în considerare de către a ctuala conducere a CSM, fiindu- i reproșată o „ capacitate scăzută de a organiza și gestiona activitățile aferente(…) dar și o capacitate de comunicare scăzută, în totală antiteză cu chiar tema și scopul proiectului” .. Consider ă că aceast a nu este o manieră responsabilă , coerentă și constantă care trebuie să existe din partea beneficiarului, raportat la activitatea în cadrul proiectului și care, în m od evident, pune în primejdie și în dificultate implementarea acestuia.

De altfel condițiile din cadrul ghidului sunt invocate ș i în întâmpinarea depusă de pârâ tă (pagina 3) c a fiind cele care stau la baza „ deciziei de numire sau de încetare a funcției de manag er de proiect” și  care „nu trebuie motivate”. Î n respectarea ghidului pe care îl invocă, actuala conducere a beneficiarului, a desconsiderat însăși prevederile cu privire la condițiile în care trebuie să se realizeze modificările în cadrul echipei de management. Tocmai în vederea respect ării principiilor de coerență și constantă, obligatorii în cadrul proiectului, modificările aduse pentru pozițiile de manage r de proiect trebuie anunțate și notificate în termenele stabilite de ghid și de către contract.

Pentru motivele a solicitat admiterea cererii de suspendare provizorie așa cum a fost formulată și care, sub aspectul cazului bine justificat, dovede ște existența unor împrejurări care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității Deciziei 113/01.04.2019.

În ceea ce privește paguba iminentă, a arătat c ă, în baza principiilor legate de continuitate, constantă în implementarea proiectelor, coerență și responsabilitate, desemnarea unui alt manager care nu a avut nimic de-a face cu pregătirea și organizarea implementării p roiectului TAEJ este în măsură să producă compromiterea proiectului. Ghidul de implementare are în vedere în mod clar gestionarea cu responsabilitate a resurselor umane, ori nelegalitatea emiterii Deciziei 113/01.04.2019 reprezintă un fundament pentru modul în care proiectul TAEJ a fost de la bun început boicotat prin crearea cu premeditare a unor motive de demitere. Neres pectarea principiilor enunțate î n ghidul de implementare, dar și a preve derilor din contractul de finanțare , alături de prezentarea neconformă cu realitatea potrivit cărora a produs cheltuieli nejustificate proiectului, denotă devianțe de la principiile enunțate în î nsăși politica de implementare a proiectului, așa cum au fost recunoscute și de experții implicați în proiect în memoriul transmis președintelui CSM pe care l-a anexat.

Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarea situație de fapt și de drept:

Reclamanta C___ A________ A_____ a fost numită prin decizia președintelui CSM nr. 70 din 16.05.2018 (fila 8) ca și manager al proiectului TAEJ – Transparență, accesibilitate și educație juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar , așa cum rezultă din decizia nr. 70 din 6.05.2018, având ca atribuții organizarea proiectului și stabilirea echipei de proiect, coordonarea din punct de vedere tehnic și administrativ a implementării proiectului și supravegherea întregii activități a echipei stabilite la nivelul proiectului pentru implementarea activităților și atingerea obiectivelor proiectului, realizarea planificării și distribuirii resurselor și sarcinilor în cadrul proiectului și participarea activă la implementarea acestuia, verificarea și aprobarea întregii documentații a proiectului, urmărirea și aprobarea dosarelor de achiziții și a dosarelor cererilor de plată/rambursare, asigurarea și răspunderea pentru corectitudinea, legalitatea operațiunilor legate de implementarea proiectului, urmărirea îndeaproape a tuturor activităților și subactivităților proiectului, cu respectarea calendarului și verificarea din punct de vedere tehnic și administrativ a implementării, furnizarea de informații de natură tehnică sau financiară legat de proiect, solicitate de AMPOCA, reprezentarea instituției în relațiile cu autoritățile responsabile pe durata derulării și implementării proiectului, evaluare și controlul riscurilor aferente implementării proiectului, soluționarea problemelor care pot să apară în situații neprevăzute.

La data de 5.09.2018, Consiliul S_______ al M____________ a încheiat, în calitate de lider de parteneriat (beneficiar), contractul de finanțare în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă nr. 249/5.09.2018 (fila 19) pentru acordarea finanțării nerambursabile pentru implementarea proiectului TAEJ, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice având calitatea de Autoritate de Management P___ (AMPOCA). De asemenea, potrivit deciziilor ulterioare încheierii contractului de finanțare, relativ la echipa proiectului, nr. 26/5.02.2019 (fila 13), și 54/13.03.2019 (fila 110), numirea reclamantei în funcția de manager de proiect a fost menținută.

Prin decizia nr. 113/1.04.2019 a Președintelui C__________ S_______ al M____________ (fila 11), s-a dispus încetarea de la data deciziei a calității reclamantei de manager al proiectului, și numirea unui alt manager de proiect, în persoana doamnei j________ E______ O_____. S-a arătat în motivarea deciziei că potrivit raportului misiunii de audit ad-hoc, dispuse de P___________ C__________ S_______ al M____________ în urma notei Direcției Afaceri Europene Relații Internaționle și Programe nr. 2/2160 din 31.01.2019: 1. în privința ordinului de deplasare nr. 13/17.01.2019 care nu a fost vizat de președintele CSM pentru deplasarea din data de 21.01.2019 la Cluj N_____ : a) deplasarea dnei j________ la Curtea de Apel Cluj și baroul Cluj, din data de 21.01.2019, nu corespunde realității întrucât: întâlnirea din 21.01.2019 nu a fost prevăzută în calendarul de activități, deplasarea din 21.01.2019 nu a fost finanțată în cadrul proiectului, nu a fost întocmit la nivelul conducerii DAERIP vreun referat de necesitate pentru efectuarea activității și deplasării menționate; b) întâlnirea de lucru din 21.01.2019 nu a fost efectuată în interes de serviciu cum greșit se menționează în ordinul de deplasare nr. 13/17.01.2019 , întrucât ordinul de deplasare, fiind, potrivit Procedurii operaționale – decontare cheltuieli de cazare în timpul deplasărilor interne pentru personalul din cadrul CSM, documentul prin care persoana este delegată de conducătorul CSM să reprezinte instituția în interes de serviciu,  reclamanta nu a fost delegată de către P___________ CSM să reprezinte instituția în data de 21.01.2019 ; c) reclamanta nu a respectat dispozițiile art. 16 din HG nr. 714/2018 privind obținerea pe ordinul de deplasare a vizei conducătorului autorității sau instituției publice, în sensul că pentru deplasarea din 21.01.2019 la Cluj N_____ era obligatorie delegarea de către conducătorul CSM , cu toate aceste reclamanta figura pentru data de 21.01.2019 în Evidența activității desfășurate în luna ianuarie, ca fiind în DI – delegație internă la Cluj N_____ , aspecte ce nu corespund realității; 2. deși reclamanta a transmis prin email la cabinetul său ca, în măsura în care delegația nu este semnată, să fie formulată o adresă privind efectuarea concediului de odihnă pentru 21.01.2019, o atare cerere nu a fost depusă ; 3. deplasarea dnei j________ la primul workshop organizat la Cluj N_____ în data de 7-8.02.2019, s-a efectuat fără existența ordinului de deplasare aprobat în prealabil de către președintele CSM, reclamanta figurând în evidența activității efectuate pentru luna februarie 2019 ca fiind în zilele de 7 – 8.02.2019 în DI. S-a reținut că astfel, reclamanta a încălcat în mod repetat, prevederile legale incidente, că astfel de deplasări efectuate și nefinanțate distinct în cadrul proiectului implică o alocare de fonduri din bugetul aferent CSM și că această conduită reprezintă un eveniment grav care periclitează încrederea în capacitatea de a manageria activitățile proiectului și modul de planificare a activităților din proiect, ceea ce denotă o capacitate scăzută de a organiza și gestiona toate aspectele aferente acestora și o capacitate de comunicare scăzută, ce contravine scopului proiectului. 

În prezenta cauză, reclamanta solicită suspendarea executării actului administrativ reprezentat de decizia nr. 113/1.04.2019. În argumentarea cererii de suspendare, susține reclamanta că în cauză există o îndoială puternică în ce privește legalitatea actului, dat fiind că motivele invocate în decizie nu sunt probate iar decizia are numeroase lacune, inadvertențe și aprecieri generale, denigratoare și de natură subiectivă. Arată că i se impută efectuarea unor cheltuieli neeligibile într-un proiect finanțat în cadrul programului, deși deplasarea la care se face referire a fost efectuată din bani personali, nerespectarea prevederilor art. 16 din HG nr. 714/2018 dar care nu îi este aplicabil, în calitate de membru CSM ocupând o funcție de demnitate publică, nerespectarea unor proceduri operaționale interne privind decontul unor cheltuieli de cazare deși nu a efectuat astfel de cheltuieli, efectuarea unor deplasări în temeiul unor delegații nesemnate, deși semnarea acestora este refuzată fără prezentarea unor motive de chiar pârâtă, capacitate scăzută de îndeplinire a atribuțiilor în calitate de manager de proiect, prin simple aprecieri subiective, fără referire la fapte concrete și atribuții concrete pentru care s-a apreciat neîndeplinirea. De asemenea, arată în finalul cererii, că decizia  a fost emisă cu nerespectare prevederilor art. 14 alin. 9 lit. d din contractul de finanțare nr. 249/5.09.2018, care stabilește expres procedura de urmat pentru înlocuirea managerului de proiect, o asemenea modificare putând fi operată doar cu acordul AMPOCA și intrând în vigoare numai după îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de Ghidul beneficiarului. Asupra condiției pagubei iminente, arată că aceasta este dată de faptul că, urmare a acestei decizii, este împiedicată să-și îndeplinească atribuțiile de manager al proiectului, precum și de împrejurarea că din perspectiva unei bune derulări a proiectului este afectată asigurarea procesului decizional și avizarea de către manager a documentațiilor de atribuire pentru achizițiile publice ce sunt în curs, precum și coordonarea și verificarea echipelor de experți implicați în proiect, fiind astfel pusă în pericol buna desfășurare a proiectului prin desemnarea unei persoane care nu  fost implicată în derularea proiectului și care coordonează și alte proiecte.

Asupra cererii de suspendare, instanța reține că, potrivit art. 14 din Legea nr. 554/2004, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond . Așadar, potrivit dispozițiilor legale, suspendarea executării actului administrativ poate fi dispusă numai cu îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de lege: existența unui caz bine justificat și necesitatea prevenirii unei pagube iminente. Acestor două condiții li se adaugă o a treia, de ordin procedural, dedusă din interpretarea logică a prevederii legale, și anume condiția ca reclamantul să facă dovada declanșării procedurii prealabile administrative împotriva actului administrativ a cărui suspendare o solicită, conform regulilor generale cuprinse în art.7 din Legea nr. 554/2004.

În ce privește condiția privind existența cazului bine justificat, potrivit art. 2 alin. 1 lit. t din aceeași lege, cazul bine justificat este dat de acele împrejurări legate de stare de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ . Existența unui caz bine justificat poate fi reținută, așadar, dacă din împrejurările cauzei rezultă o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate, care constituie unul din fundamentele caracterului executoriu al actelor administrative.

Asupra existenței cazului bine justificat, practica judiciară a stabilit că acesta poate fi reținut pe baza unor indicii de răsturnare a prezumției de legalitate, în urma unui probatoriu care să implice o analiză sumară a legalității actului de impunere, din perspectiva susținerilor părților, cu neprejudecarea fondului cauzei, existența cazului bine justificat nepresupunând prezentarea unor dovezi de nelegalitate evidentă, căci o asemenea cerință și interpretare ar echivala cu tranșarea fondului cauzei. De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție, în practica sa, a statuat că pentru constatarea îndeplinirii acestei condiții, instanța nu trebuie să procedeze la analizarea criticilor de nelegalitate pe care se întemeiază însăși cererea de anulare a actului administrativ, ci trebuie să-și limiteze verificarea doar la acele împrejurări de fapt și/sau de drept care au capacitatea să producă o îndoială serioasă asupra prezumției de legalitate de care se bucură un act administrativ; în acest sens, s-a arătat că poate constitui un caz temeinic justificat: emiterea unui act administrativ de către un organ necompetent sau cu depășirea competenței, actul administrativ emis în temeiul unor dispoziții legale declarate neconstituționale, nemotivarea actului administrativ, modificarea importantă a actului administrativ în calea recursului administrativ. Totodată, în literatura de specialitate s-a arătat că nu este suficient ca reclamantul să afirme existența unor motive de nelegalitate, ci acesta trebuie să ofere unele elemente probatorii, fiind suficient însă ca acestea, fără o cercetare aprofundată, să permită formarea unui dubiu (serios, după cum prevede legea), asupra legalității actului, un stadiu incipient al convingerii că, în final este posibil ca prezumția de legalitate să fie răsturnată (G. B______, Legea contenciosului administrativ, comentată și adnotată, Ed. a III-a, Ed. Universul juridic, București, 2015).

În ceea ce privește condiția pagubei iminente, potrivit art. 2 alin. 1 lit. ș din Legea nr. 554/2004, prin paguba iminentă se înțelege prejudiciul material viitor și previzibil, sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public. Prima teză are în vedere daunele materiale care pot fi produse prin punerea în executare a actului administrativ, în vreme ce teza a doua are în vedere vătămările aduse interesului public, în accepțiunea unora dintre elementele definitorii cuprinse în art. 2 alin. 1 lit. r.

Asupra acestei condiții, s-a statuat în practica judiciară că paguba iminentă presupune producerea unui prejudiciu material viitor și previzibil, greu sau imposibil de reparat. Înalta Curte de Casație și Justiție, în practica sa, a arătat că iminența producerii unei pagube nu se prezumă, ci trebuie dovedită de persoana lezată, sub acest aspect fiind lipsite de relevanță simplele afirmații făcute.

În cauză, prin prisma tuturor criteriilor și condițiilor impuse de lege, curtea, reținând ca fiind îndeplinită condiția procedurală dată de formularea plângerii prealabile (fila 17 dosar), aspect de altfel nedisputat, în privința cerințelor de fond apreciază că în cauză este întrunită condiția cazului bine justificat , prin aceea că apărările avansate de reclamantă sunt apte prin ele însele să contureze o îndoială serioasă în ce privește legalitatea actului administrativ invocat, nu însă și condiția pagubei iminente .

În primul rând, în ce privește apărările reclamantei relativ la nelegalitatea deciziei din perspectiva netemeiniciei constatărilor și netem e inicia măsurii (respectiv că motivele invocate în decizie nu sunt probate, că decizia are numeroase inadvertențe și aprecieri generale, denigratoare și de natură subiectivă, că se impută în mod greșit efectuarea unor cheltuieli neeligibile în cadrul programului, deși deplasarea la care se face referire a fost efectuată din bani personali, sau că s-a reținut în mod greșit, în baza acestor considerente, capacitate scăzută de îndeplinire a atribuțiilor în calitate de manager de proiect, prin simple aprecieri subiective, fără referire la fapte concrete și atribuții concrete pentru care s-a apreciat neîndeplinirea), curtea apreciază că aceste aspecte sunt prin excelență, chestiuni de determinat pe calea unor ample verificări pe parcursul judecății de fond, și care, la acest moment nu se circumscriu verificării sumare posibile în prezenta procedură, și nu au astfel aptitudinea, prin simpla invocare a lor, să susțină îndeplinirea condiției.

Așa cum s-a arătat anterior, în procedura sumară a suspendării actului administrativ, instanța nu poate să procedeze la analizarea criticilor de nelegalitate pe care se întemeiază însăși cererea de anulare a actului administrativ, altfel spus, nu poate substitui prin prezenta, judecata fondului însuși, ci trebuie să-și limiteze verificarea doar la acele împrejurări de fapt și/sau de drept care au capacitatea să producă o îndoială serioasă asupra prezumției de legalitate de care se bucură un act administrativ, indiciile de nelegalitate trebuind a fi evidente și identificabile cu ușurință, la nivelul aparențelor. În cadrul procedurii sumare a suspendării actului administrativ nu poate fi prejudecat fondul cauzei, de aceea nici probatoriului administrat pentru stabilirea existenței unor indicii de răsturnare a prezumției de legalitate de care se bucură actul administrativ, dar nici analizei efectuate de către instanță nu li se poate pretinde amploarea și profunzimea probelor și raționamentelor pe care se fundamentează o soluție pronunțată cu privire la acțiunea în anularea actului (ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, decizia nr. 4205 din 8.10.2010). Or, în cauză, analiza împrejurărilor anterior amintite (ce țin de netemeinicia măsurii în esență), din perspectiva aptitudinii lor de a susține nelegalitatea actului administrativ, presupune tocmai amploare și profunzime a argumentelor și raționamentelor, ceea ce exclude însăși ideea de evidență și aparență pe care o reclamă, prin excelență, prezenta procedură.

Aceleași considerente, cu unele observații, sunt valabile și în ceea ce privește apărarea reclamantei relativ la nelegalitatea deciziei din perspectiva reținerii incorecte în decizie a dispozițiilor  art. 16 din HG nr. 714/2018 privind drepturile și obligațiile personalului autorităților și instituțiilor publice pe perioada delegării și detașării în altă localitate: această dispoziție legală fiind invocată în conținutul deciziei atacate pentru susținerea conduitei nelegale a reclamantei constând în efectuarea deplăsărilor din 21.01.2019, respectiv din 7 – 8.02.2019, respectiv că deplăsările s-au efectuat fără ordin de deplasare avizat de Președinte CSM (cea din 21.01.2019), sau fără ordin de deplasare deloc (cea din 7-8.02.2019) (fila 12, pagina 3 din decizie alineat prim, și pagina 4 primul alineat), reclamanta a susținut că acest articol nu îi este aplicabil, față de calitatea de demnitar pe care o are în calitate de membru CSM.

Curtea admite în primul rând că indiciile de nelegalitate pot viza atât încălcări ale normelor de drept procedural cât și ale normelor de drept material, întrucât legea, atunci când vorbește de împrejurări legate de starea de fapt sau de drept nu distinge între normele de procedură administrativă cărora le este supus actul, și normele de drept material administrativ în aplicarea cărora a fost emis. Dacă este adevărat că în cadrul procedurii suspendării nu se poate face o analiză aprofundată a conținutului raportului juridic, aceasta nu înseamnă că împrejurările de fapt sau de drept care ar putea crea o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, se limitează la dimensiunea formală a acesteia; simplul fapt că aparența de nelegalitate necesară în vederea analizei unei cereri de suspendare are a se relaționa cu chestiunea interpretării unui text legal de drept material, nu înseamnă tranșarea în litigiul de acest tip a acestui aspect.

Reține apoi curtea că art. 16 din HG nr. 714/2018 vizat în apărare, are în vedere regula generală a obținerii vizei pe ordinul de deplasare de la instituția de destinație, cu instituirea însă de excepții pentru persoanele care _______________________. 3 și 8 – aceste din urmă articole menționând persoanele care ocupă o funcție de demnitate publică, categorie în care ambele părți admit concordant, că se includ și membrii CSM. Chestiunea de determinat însă – aceea a necesității sau nu a unui ordin de deplasare pentru membrii CSM, nu se limitează doar interpretării acestui articol, ci presupune identificarea procedurii operaționale aplicabile în cadrul CSM și în cadrul proiectului, precum și stabilirea relevanței și concordanței acestora în lumina dispozițiil or legale mai sus menționate/altor dispoziții legale, ceea ce nu se poate face în condițiile sumare ale prezentei proceduri.

Așa cum a arătat și Înalta Curte de Casație și Justiție în practica sa, aparența de nelegalitate poate viza și dreptul material, însă este esențial ca motivele identificate să fie evidente, să poată fi identificate cu ușurință, la nivelul aparențelor. Or, în cauză, aceste motive de nelegalitate avansate de către reclamantă, astfel cum s-a arătat, nu pot fi decelate printr-o verificare a aparenței dreptului, ci necesită o evaluare a aspectelor de fond, ele neconstituind la acest moment dovezi de nelegalitate evidentă din momente anterioare analizei fondului, asupra prezumției de legalitate a actului administrativ.

În ce privește apărările avansate de către reclamantă relativ la respectarea în cauză a dispozițiilor art. 14 alin. 9 din Contractul de finanțare (în final cerere),  curtea apreciază că acestea sunt apte să contureze o îndoială serioasă în ce privește legalitatea actului administrativ invocat, argumentele avansate de reclamantă susținând, la nivelul aparenței, o situație relativă la emiterea deciziei cu neobservarea procedurilor și condițiilor instituite de acest articol, și care se impune a fi verificată în cauza de fond.

În acest sens, se reține că dispozițiile art. 14 alin. 1 din Contract dispun: părțile au dreptul, pe întreaga durată de valabilitate a prezentului contract de finanțare, de a conveni modificarea/ completarea clauzelor și sau anexelor acestuia, prin act adițional, încheiat în aceleași condiții ca și contractul de finanțare , însă dispozițiile alin. 9, dispun: prin excepție de la alin. 1, beneficiarul poate solicita modificarea prin notificare, cu acordul AM, transmisă cu cel puțin 10 zile înainte de termenul de la care se intenționează a ____________________) secțiunea Resurse umane implicate – componența echipei de management a Proiectului, exclusiv pozițiile minime obligatorii, cu respectarea cerințelor din Ghidul solicitantului aplicabil și furnizarea documentelor justificative . Este astfel, admisibil a reține, la nivelul aparenței, desigur, că modificarea componenței echipei de management (din care face parte reclamanta) este posibilă de către reprezentantul legal al beneficiarului proiectului, în absența unui act adițional în condițiile contractului de finanțare, însă nu mai puțin, cu respectarea unor proceduri și condiții, textul contractual vorbind de: notificarea Autorității de Management, și chiar de acord al Autorității de Management pentru această schimbare , mai mult, ideea de acord anterior al AM este întărită de formularea beneficiarul poate solicita…AM (ceea ce exclude dispunerea directă) , vorbindu-se apoi și de un termen de 10 zile anterior datei de realizare a modificării. Or, față de aceste elemente procedurale, devin relevante împrejurări de fapt și de drept în aprecierea legalității deciziei criticate precum: emiterea deciziei de modificare a echipei manageriale la 1.04.2019, în absența unei notificări/acord din partea AM (notificarea fiind transmisă, potrivit mențiunilor din întâmpinarea pârâtei, la 8.04.2019, prin decizia nr. 117/8.04.2019, ulterior chiar și plângerii prealabile a reclamantei din 2.04.2019), sau neîntrunirea unui termen de 10 zile anterior realizării măsurii (data menționată expres în decizie pentru a opera încetarea mandatului fiind 1.04.2019, aceeași cu data emiterii deciziei).

La nivelul aparenței, desigur, atari condiții de procedură nu apar ca fiind îndeplinite în cauză, detaliile lor însă fiind de natură a fi analizate în cadrul litigiului asupra fondului. Astfel, în ce privește efectuarea ulterioară a notificării, invocată de pârâtă în apărare, este de analizat în cadrul litigiului de fond, desigur, dacă acest aspect este suficient și poate influența în mod favorabil legalitatea actului, față de examinarea îndeplinirii condițiilor la data emiterii actului administrativ, în prezenta procedură fiind suficientă însă simpla aparență de nelegalitate astfel cum s-a descris anterior.

Ca urmare, fără a analiza sau a tranșa, în prezentul cadru, justețea sau nu a aplicării în concret a unor atari dispoziții, sau temeinicia susținerilor reclamantei sau ale pârâtei în ce privește situația de fapt, curtea apreciază că în prezenta cauză atari motive, potrivit analizei sumare reținute, pot justifica la acest moment aparența de nelegalitate care să fundamenteze existența cazului bine justificat pentru măsura excepțională a suspendării.

Asupra condiției pagubei iminente , însă, se reține că aceasta nu este întrunită în cauză. Reclamanta a invocat în argumentarea îndeplinirii acestei condiții că, urmare a acestei decizii, este împiedicată să-și îndeplinească atribuțiile de manager al proiectului, precum și împrejurarea că din perspectiva unei bune derulări a proiectului este afectată asigurarea procesului decizional și avizarea de către manager a documentațiilor de atribuire pentru achizițiile publice ce sunt în curs, precum și coordonarea și verificarea echipelor de experți implicați în proiect, fiind astfel pusă în pericol buna desfășurare a proiectului prin desemnarea unei persoane care nu a fost implicată în derularea proiectului și care coordonează și alte proiecte.

Așa cum s-a arătat însă, condiția pagubei iminente este definită de legiuitor prin art. 2 alin. 1 lit. ș din Legea nr. 554/2004 teza I , ca fiind prejudiciul material viitor și previzibil , așadar, daunele materiale care pot fi produse prin punerea în executare a actului administrativ, iar nu orice afectare a persoanei lezate reclamante. Or, în cauză, din perspectiva acestei teze, reclamanta nu a invocat atari daune materiale, motivarea condiției efectuată de aceasta prin acțiune fiind limitată celor de mai sus, în care totalitatea argumentării este conferită motivelor privind buna desfășurare în continuare a proiectului . Însă, un prim aspect de reținut este că argumente de acest tip nu se circumscriu prin ele însele unei pagube materiale, în patrimoniul reclamantei, și de altfel nici chiar al autorității / proiectului (nu s-a invocat, și cu atât mai mult nu s-a dovedit, în concret, ce prejudicii materiale ar rezulta, prezentarea condiției fiind în linii generale și la nivel de principii, dar fără astfel a satisface cerințele specifice ale condiției). De menționat este cu acest prilej, și că nu se pune problema vreunei lipse a calității de persoană vătămată a reclamantei pe acest considerent, așa cum greșit interpretează pârâta, cât timp lipsa invocării/dovedirii unei pagube (materiale) – condiție proprie cererii de suspendare, nu se confundă cu noțiunea de persoană vătămată , care subzistă, potrivit art. 2 alin.1 lit. a din Legea nr 554/2004 condiționat de existența unei vătămări prin actul administrativ (vătămarea nu se identifică cu paguba materială, și poate, ca urmare, exista vătămare independent de paguba materială ).  

Un al doilea aspect este că, atari argumente precum cele avansate de reclamantă, excedând interesului privat al persoanei, _______________________ apărării interesului legitim public – ținând cont că acesta este definit, potrivit art. 2 alin.  lit. r, ca fiind interesul care vizează și… realizarea competenței autorităților publice, și, din această perspectivă, juridic, justificarea condiției pagubei iminente de către reclamantă prin acțiune apare ca fiind pe domeniul tezei a 2-a din art. 2 alin. 1 lit. ș din Legea nr. 554/2004: paguba iminentă este și … după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public. Pentru această ipoteză însă, în literatura de specialitate (G. B______, op.cit., pag. 405), s-a arătat că, pe baza unei interpretări sistematice a art. 14 alin. 1 ( Suspendarea executării actului) și art. 2 alin. 1 lit. ș ( paguba iminentă ), în corelație cu art. 8 alin. 1 1 din Legea nr. 554/2004 ( Obiectul acțiunii judiciare) , un subiect de drept privat nu poate invoca această ipoteză [ vătămarea adusă interesului public] în motivarea unei cereri de suspendare a executării unui act administrativ decât în subsidiar, în măsura în care perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități sau a unui serviciu public ar decurge în mod logic din vătămarea dreptului său subiectiv ori interesului legitim privat. Reclamanta însă nu a argumentat corespunzător această teză, și nu a făcut apărări care să poate fi analizate ca atare (în cazul acestei teze, fiind vorba, de exemplu, în plus , de dovedirea gravității perturbării funcționării – curtea amintind din nou, cu acest prilej că, condiția pagubei presupune dovezi efective, așa cum a statuat ÎCCJ în practica sa). Conchizând, referirile din cuprinsul actelor procesuale ale reclamantei relativ la condiția pagubei iminente sunt succinte și nu sunt grefate pe specificul condițiilor pagubei iminente instituite de legea specială, răspunzând mai degrabă condițiilor unei cereri de suspendare de drept comun, nu însă și exigențelor particulare ale Legii nr. 554/2004, astfel cum s-a arătat.

Curtea reafirmă semnificația prezumției de legalitate, autenticitate și veridicitate care guvernează actul administrativ, precum și corolarul dat de principiul executării din oficiu a acestuia, care fac ca suspendarea actului administrativ să fie o situație de excepție, pentru care legiuitorul a reglementat condiții stricte; atributele speciale ale actului administrativ, anterior amintite, desigur nu înlătură posibilitatea și necesitatea de a se dispune suspendarea actului administrativ, atunci când motive serioase o justifică, însă aceasta numai cu îndeplinirea condițiilor legale. Respectarea principiului proporționalității în această materie și punerea în balanță, pe de o parte, a interesului statului care execută un act ce se bucură de prezumția de legalitate, și, pe de altă parte, a interesului particularului care contestă legalitatea actului, reprezintă o analiză pe care instanța este datoare s-o realizeze în funcție de circumstanțele concrete ale cauzei, astfel cum s-a arătat.

Pentru aceste motive, curtea, reținând că în cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege, urmează să respingă cererea de suspendare a executării deciziilor de impunere contestate în cauză ca neîntemeiată.

Pentru aceste motive,

În  numele Legii,

H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge ca neîntemeiată cererea având ca obiect „suspendare executare act administrativ” formulată de reclamanta A_____ A________ C___ cu domiciliul în municipiul Cluj-N_____, _________________. 32, județul Cluj, în contradictoriu cu pârâtele P___________ C__________ S_______ al M____________, J________ L__ S______ și E______ O_____ , ambele cu domiciliul ales în municipiul București, sector 6, Calea Plevnei, nr. 141 B.

Cu recurs în 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 3 iunie 2019.

Președinte, Grefier ,

Red. A.N. 5.06.2019

Tehnored. H.L.

Ex. 5/

Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer Romania pentru Fundatia RoLII.

Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro