Claudiu Cubleşan, un student la Facultatea de Istorie si Filosofie a UBB, a profitat de întreruperea cursurilor, pentru a-şi satisface pasiunea. Încondeierea ouălelor pe care o practică de câţiva ani, are şi legătură cu o calificare pe care o va obţine la absolvirea studiilor de etnologie.

Claudiu ne-a spus că fiecare ou este diferit şi conţine anumite simboluri vechi, întâlnite doar în unele zone folclorice. Spicul, crucea sau steaua sunt elemente stilizate, care sunt imprimate de tânăr pe ouă.

Studentul care frecventează şi formaţia de folclor Rapsodia Someşană din Cluj deţine o tehnică specială, deprinsă din zonă, de la bătrâni, care permite extragerea conţinutului şi vopsirea cojii. Astfel prelucrate, ouăle încondeiate vor putea fi păstrate pentru multă vreme.

Prelucratul ouălor funcţionează pentru mai multe păsări domestice, de la găini, raţe, gâşte, până la struţi. Evident că în funcţie de dimensiune şi timpul alocat acestei activităţi este mai consistent, putând ajunge până la o oră pentru fiecare ou de dimensiuni obişnuite. La struţ poate dura câteva zile. Conţinutul oului se foloseşte de către artistul popular, după preferinţe, pentru prepararea omletei sau pentru o cremă de zahăr ars.

Claudiu lucrează în principiu doar la cadouri pentru prieteni, în timpul liber, dar s-a trezit la poartă şi cu străini, nişte americani, după ce s-a dus vorba că se pricepe la acest meşteşug tradiţional.

Tânărul susţine că după cât s-a documentat, acum lumea colecţionează ouă încondeiate doar pentru decor. Pe vremuri, ţăranii le vopseau în diferite culori şi motive, dar le ciocneau şi chiar le consumau integral, cu tot cu coajă, pentru a înghiţi semnul pictat.

Pentru a fi comestibile ouăle încondeiate, ţăranii utilizau diverse plante pentru vopsire, ca de exemplu foile de ceapă uscată.

Mihai Bacalu