Laura Codruţa Kovesi, fosta şefă a DNA a câştigat la CEDO procesul cu Statul Român, după ce a fost demisă din funcţie de preşedintele Klaus Werner Johannis, la cererea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader.

Evenimentul a fost comentat pe pagina sa de socializare de către magistratul Cristi Danileţ.

Kovesi a caştigat la CEDO! http://hudoc.echr.coe.int/eng?i=001-202415
De partea ei a fost o avocată strălucitoare în materia drepturilor omului. Au depus puncte de vedere în procesul de la Strasbourg Fundaţia pentru o Societate Deschisă, Institutul Drepturilor Omului din cadrul Asociaţiei Internaţionale a Avocaţilor şi Fundaţia Helsinki pentru Drepturile Omului.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a analizat decizia Presedintelui României de a revoca din funcţie pe Procurorul General, la cererea Ministrului Justiţiei, fapt acceptat atunci de CCR.
CtEDO a analizat legislaţia României şi decizia CCR care a permis revocarea. Cu privire la revocare a invocat standarde internaţionale din cadrul Consiliului Europei – Opinia Comisiei de la Veneţia din 2019, raportul GRECO din 2017; ale Uniunii Europene – Rapoartele MCV al Comisiei Europene din 2016 şi 2017; ale ONU – Raportul Comitetul Drepturilor Omului din 2017. Cu privire la libertatea de exprimare a invocat standarde internaţionale – Rec (2000)19 a Consiliului Europei, Opinia nr. 9 (2014) a CCPE, Ghidul ONU cu privire la Rolul Procurorilor din 1990, Raportul cu privire la libertatea de exprimare a magistraţilor al raportorului ONU privind independenţa magistraţilor şi avocaţilor din 2019.
Curtea a decis că dacă pentru numirea într-o astfel de poziţie se recunoaşte dreptul de discreţie al celui care face numirea, acest drept nu există la revocare, deci încetarea mandatului poate avea loc numai în cazurile expres prevăzute de lege (par. 115). Demiterea trebuie să poată fi contestată în justiţie, ceea ce în România nu e posibil (para.124). Contestarea raportului Ministrului Justiţiei nu era o soluţie (para. 149), iar contestarea decretului Preşedintelui României nu era posibilă din moment ce însăşi CCR a decis acest lucru în data de 30.05.2018 (para. 154) impunând astfel o limită care încalcă dreptul la un proces echitabil (para. 157).
Curtea a analizat şi faptul că, pe 12 pagini din raportul său, ministrul justiţiei a imputat Procurorului General implicarea sa în dezbateri publice pe marginea reformelor din justiţie (para. 186). Or, Curtea subliniează că revocarea din funţie ar fi trebuit să aibă legătură cu managementul, nu cu opiniile exprimate în public de Procurorul General; iar pentru management inadecvat nu există dovezi aduse de ministrul justiţiei (para. 189). Se mai reţine că ceea ce a afirmat doamnei Kovesi este, de fapt, conform cu îngrijorările exprimate la nivel naţional, european şi internaţional (para. 196).
Curtea a stabilit că magistraţii au dreptul la liberă exprimare, inclusiv să se implice în dezbateri care au conotaţii politice, căci actele conducătorilor trebuie să fie supuse unui scrutin al celorlalte puteri, al mediei, al publicului (para. 201). Or, Procurorul General nu a făcut decât să critice reformele legislative care afectau sistemul judiciar (para. 207).
În final, Curtea arată că independenţa procurorilor este un element cheie pentru menţinerea independenţei justiţiei. Revocarea lui Kovesi este contrară acestui principiu (para. 208) şi s-a dorit să aibă ca efect descurajarea altor magistraţi să participe la dezbaterile privind reformele din justiţie (para. 209).
Remarc cu mândrie că doamna Kovesi nu a cerut daune de la statul român.