Gigantul Uipath prins la mijloc într-un litigiu pe drepturi de proprietate
Gigant informatic cotat la bursă şi în instanţele clujene
În timp ce informaţia privind succesul cotării la bursa din New York de miliarde, făcea înconjurul lumii, numele subsidiarei locale de automatizări Uipath era înregistrat şi la Tribunalul Cluj. Cu sume ceva mai relaxate. (Grafică Patty)
Puiul clujean al Uipath a fost acuzat că a primit fără drept o aplicaţie de la firma Recognos, partener de dezvoltare a proiectului, cu Neurodynamics, de detectare optică automată a tabelelor în documente scanate. Pasămite drepturile de autor sunt doar ale firmei reclamante Neurodynamics.
Ca să evite litigiul, Neurodynamics ceruse firmei Uipath suma de 13 milioane de dolari. Nu prea generoşi, pârâţii au licitat doar 50.000 de euro, ofertă refuzată. Acum, reclamanţii cer câte jumătate de milion, cu dobânzi, plus retragerea tehnologiei şi a produselor aferente de pe piaţă.
Reprezentanţii Uipath au arătat în instanţă, în consideraţiile preliminarii, că tranzacţia cu Recognos nu viza în primul rând tehnologia reclamată, ci doar grupul de specialişti pentru structurarea echipei clujene de cercetare de profil.
Platforma ar fi fost perfecţionată cu proprii specialişti, pentru a fi funcţională, au susţinut ceilalţi pârâţi, de la firma Recognos. Aceştia mai au opinat că Neurodynamics nu ar putea emite pretenţii de drepturi de autor, soluţiile tehnice ale unei aplicaţii informatice fiind exceptate de la protecţia Legii.
Potrivit consultanţilor revistei, una dintre aplicaţiile tehnologiei aflate în dispută, între firmele clujene, ar putea fi citirea unor texte, prin intermediul unor implanturi, de către nevăzători.
,
Prezentul document este supus reglementărilor aflate sub incidența Regulamentului UE 679/2016
Cod ECLI ECLI:RO:TBSCJ:2021:001.______
Dosar nr. _____________
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SPECIALIZAT CLUJ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 122/2021
Ședința publică de la 21 ianuarie 2021
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C_____-R_____ C______
Grefier: M______ F_____
Pe rol fiind judecarea cererii de chemare în judecată, formulată de către reclamanta A____________ A__, în contradictoriu cu pârâtele B_______ B______ B__ și C_____ C__, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru societatea reclamantă av. R___ Elek din cadrul SCA I_____, B______,R___, P__, A_____ (VERTIS LEGAL), cu împuternicire colectivă la fila 17, vol. I din dosar, pentru pârâta B_______ B______ B__, av. R_____ Mândruțiu, cu împuternicire avocațială la fila 8, vol. II, iar pentru pârâta C_____ C__, av. M______ M____, cu împuternicire avocațială la fila 138, vol. I.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează, după care:
Se constată că s-au depus la dosarul cauzei, la data de 22.12.2020, răspuns la întâmpinare formulat de către reclamanta A____________ A__ (f. 1-53, vol. III), la data de 22.12.2020, cerere adițională formulată de către reclamanta A____________ A__ (f. 54-60, vol. III)
Reprezentantul reclamantei depune la dosar, la fila 66, împuternicire avocațială pentru intervenienții R___ C_______ M______ și V_____ V___ M___. Arată că dl. av. G______ P__ este plecat la o altă cauză care se dezbate la acest moment în fața Cuții de Apel Cluj.
Instanța pune în discuția părților excepția necompetenței materiale a instanței, invocată de către pârâte prin întâmpinările depuse la dosar.
Reprezentanta pârâtei B_______ B______ B__ solicită admiterea excepției și declinarea judecății către Tribunalul Cluj Secția Civilă. Invocă Decizia ICCJ nr. 18/2016, prin care s-a prevăzut foarte clar că tribunalele specializate au în competența lor doar litigiile comerciale. De asemenea, prin sentința nr. 536/2013, Curtea de Apel Cluj a soluționat un conflict negativ de competență, statuând că litigiile de proprietate intelectuală se judecă de instanțele civile. Solicită admiterea excepției.
Reprezentanta pârâtei C_____ C__ pune aceleași concluzii. Solicită admiterea excepției și declinarea competenței în favoarea Tribunalului Cluj, Secția Civilă. Arată că, competența instanței se determină în funcție de natura juridică a obiectului dedus judecății, a obiectului principal al cererii de chemare în judecată. În prezenta cauză, atât din cererea de chemare în judecată, cât și din cererea modificatoare, rezultă că obiectul principal al cererii formulată de reclamantă privește încălcarea unui drept de autor. Așadar natura juridică a cauzei este de litigiu civil, iar raportat la disp. art. 226 din Legea nr. 71/2011, nu este un tip de cauză care să poată fi pusă în competența unei secții specializate, cauza urmând a fi declinată. Solicită totodată instanței să aibă în vedere și dispozițiile Deciziei ICCJ nr.18/2016, pronunțată în recurs în interesul legii și practica Curții de Apel Cluj.
Reprezentantul reclamantei solicită respingerea excepției necompetenței materiale a instanței, arătând că Tribunalul Specializat Cluj este competent să judece cauza. În urma analizării obiectului și a naturii acțiunii formulate de către reclamantă, rezultă, în conformitatea cu prevederile RIL 18/2019, că există două obiecte principale, pe de o parte angajarea răspunderii contractuale a societății B_______ B______ B__, iar pe de altă parte angajarea răspunderii delictuale a societății C_____ C__. Susține că în ambele situații este vorba despre angajarea răspunderii ca urmare a unei fapte în legătură strânsă cu raportul dintre părți. Toate cele trei părți din cauză au calitatea de profesionist, fapta pentru care se solicită angajarea răspunderii contractuale, respectiv delictuale, având în vedere raportul contractual și respectiv delictual dintre profesioniști. Precizează că jurisprudența este constată în acest sens, competența aparține tribunalului specializat, fiind vorba de raporturi între profesioniști.
Reprezentanta pârâtei B_______ B______ B__ arată că nu este vorba despre simple raporturi contractuale sau delictuale. Se invocă prevederile Legii nr. 8/1996, se invocă încălcarea dreptului de autor. Se solicită recunoașterea dreptului de autor, nu există niciun dubiu cu privire la faptul că este un litigiu având ca obiect drepturi de autor, în competența Tribunalului Cluj Secția Civilă.
Reprezentanta pârâtei C_____ C__ arată că, competența instanței nu se stabilește în funcție de subiecții de drept și de calitatea acestora de profesioniști sau nu. Se stabilește în funcție de natura juridică a obiectului cererii. Precizează că în ipoteza prezentată de către partea adversă, tribunalul specializat ar trebui să judece și cauzele care au ca obiect infracțiunile comise de persoanele juridice.
Reprezentantul reclamantei arată că nu a susținut că această competență trebuie stabilită exclusiv în funcție de calitatea părților. În speță este vorba despre răspunderea contractuală între doi profesioniști, în legătură cu activitatea acestora.
Reprezentanta pârâtei C_____ C__ depune la dosar, la filele 67-69 și comunică părților adverse, note scrise prin care invocă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei A____________ A__ și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C_____ C__. Solicită instanței să comunice părților cererile depuse la dosar.
Instanța reține cauza în pronunțare asupra excepției necompetenței materiale a instanței și pune în vedere reprezentantei pârâtei faptul că instanța poate primi acte la dosar după ce reține cauza în pronunțare pe excepție, însă nu poate comunica înscrisuri de la dosar, pentru a nu se statua că prin respectiva comunicare instanța și-ar fi reținut competența de soluționare a cauzei.
I N S T A N Ț A
Deliberând asupra cererii de chemare în judecată înregistrată pe rolul instanței la data de 27.07.2020, de către reclamanta A____________ A__, formulată în contradictoriu cu pârâtele B_______ B______ B__ și C_____ C__, având ca obiect acțiune în constatare, constată că:
Reclamanta a solicitat instanței constatarea recunoașterii, în temeiul art. 10 lit. b) și a art. 188 din Legea 8/1996, a dreptului de autor al reclamantei asupra Tehnologiei de detectare a tabelelor constând în: (1) Codul sursă al programului pentru calculator reprezentând un sistem de extragere de trăsături vizuale bazat pe funcționarea creierului uman și o rețea neurală artificială, care simulează principii de operare ale cogniției creierului anatomic și este aptă să învețe din experiența anterioară; (2) Arhitectura software prin care sistemul constând din extragerea de trăsături și rețeaua neurală artificială poate fi integrat în aplicații concrete; (3) Codul sursă al programului pentru calculator pentru definirea descriptorilor elementelor vizuale care permit detecția de tabele cu un grad înalt de acuratețe; (4) Baza de date rezultată din antrenarea rețelei neurale artificiale, respectiv regulile și principiile de structurare a bazei de date și a procesului de antrenare.
A mai solicitat a se constata, în temeiul art. 188 alin. (1) din Legea 8/1996, încălcarea drepturilor de autor ale reclamantei asupra Tehnologiei de detectare a tabelelor, constând în: (1) Codul sursă al programului pentru calculator reprezentând un sistem de extragere de trăsături vizuale bazat pe funcționarea creierului uman și o rețea neurală artificială, care simulează principii de operare ale cogniției creierului anatomic și este aptă să învețe din experiența anterioară; (2) Arhitectura software prin care sistemul constând din extragerea de trăsături și rețeaua neurală artificială poate fi integrat în aplicații concrete; (3) Codul sursă al programului pentru calculator pentru definirea descriptorilor elementelor vizuale care permit detecția de tabele cu un grad înalt de acuratețe; (4) Baza de date rezultată din antrenarea rețelei neurale artificiale, respectiv regulile și principiile de structurare a bazei de date și a procesului de antrenare.
Totodată, reclamanta a solicitat a se constata dobândirea, utilizarea și divulgarea ilegală a secretului comercial constând în Tehnologiei de detectare a tabelelor, constând în: (1) Codul sursă al programului pentru calculator reprezentând un sistem de extragere de trăsături vizuale bazat pe funcționarea creierului uman și o rețea neurală artificială, care simulează principii de operare ale cogniției creierului anatomic si este aptă să învețe din experiența anterioară; (2) Arhitectura software prin care sistemul constând din extragerea de trăsături și rețeaua neurală artificială poate fi integrat în aplicații concrete; (3) Codul sursă al programului pentru calculator pentru definirea descriptorilor elementelor vizuale care permit detecția de tabele cu un grad înalt de acuratețe; (4) Baza de date rezultată din antrenarea rețelei neurale artificiale, respectiv regulile și principiile de structurare a bazei de date și a procesului de antrenare de către pârâtele B_______ B______ B__ și C_____ C__.
Reclamanta a solicitat obligarea pârâtelor la sistarea utilizării Tehnologiei și/sau a operelor derivate și la retragerea de pe piață a produselor care încorporează Tehnologia și/sau operele derivate, antrenarea răspunderii contractuale a pârâtei Recognos în baza Contractului de prestări servicii cercetare-dezvoltare din 16.03.2016 (în continuare Contractul) și obligarea ei la plata către reclamantă a sumei de 500.000 EUR, cu titlu daune-interese pentru repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea drepturilor patrimoniale de autor, precum și la plata dobânzii legale penalizatoare pentru raporturile între profesioniști aferente acestei sume, începând cu data de 14.11.2019 și până la achitarea întregii sume.
A solicitat antrenarea răspunderii delictuale a pârâtei U_____ și obligarea ei la plata către reclamantă a sumei de 500.000 EUR, cu titlu daune-interese pentru repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea drepturilor patrimoniale de autor și a secretului comercial, precum și la plata dobânzii legale penalizatoare aferente acestei sume, începând cu data de 14.11.2019 și până la achitarea întregii sume. Obligarea pârâtelor în solidar la suportarea cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta procedură.
În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat că pârâta Recognos a apelat la reclamanta Neurodynamics pentru dezvoltarea unei soluții tehnice de identificare optică a tabelelor în documente scanate. Chiar dacă ochiul și creierul uman disting și prelucrează relativ facil tabelele și conținutul acestora, pentru ca un program pentru calculator să poată replica aceste procese aparent banale, acest program trebuie înarmat cu algoritmi de inteligență artificială care să îl ajute să discearnă între nenumăratele conformații grafice în care poate fi reprezentat un tabel și să învețe din experiența anterioară. Fiind vorba de un domeniu nou, netatonat, în care Recognos a prezentat o problemă, iar reclamanta Neurodynamics s-a angajat să dezvolte o soluție, relațiile contractuale au fost consemnate sumar la data de 16.03.2016, după cum urmează:
Obiect: cercetare pe o temă definită de beneficiar în vederea obținerii unei soluții tehnice; dezvoltare de prototipuri pentru testarea unor soluții tehnice; consultanță pentru o problemă definită de beneficiar; implementarea soluției tehnice într-un produs concret al Recognos; Preț: €200/om/zi pentru activitățile de programare software; €400/om/zi pentru activitățile de cercetare și consultanță;
Proprietate intelectuală: Neurodynamics păstrează drepturile de proprietate intelectuală asupra soluțiilor tehnice și prototipurilor dezvoltate; Recognos dobândește o licență neexclusivă pentru utilizarea Tehnologiei strict în produsul pentru care a fost dezvoltată de Neurodynamics. (A se vedea Anexa 1- Contractul de prestări servicii cercetare-dezvoltare).
În concret, Recognos a urmărit să dezvolte produsul Tabstract, o aplicație informatică în măsură să identifice vizual tabele în documentele scanate, respectiv să extragă din acestea informațiile relevante.
Contractul autoriza Recognos să utilizeze Tehnologia exclusiv în produsul Tabstract, urmând ca pentru a putea transmite/vinde aplicația Tabstract, împreună cu tehnologia creată de membrii fondatori ai reclamantei, să se încheie un nou contract prin care aceștia să autorizeze transmiterea și să cedeze drepturile de autor.
B_______ B______ S.R.L. a apelat la serviciile Neurodynamics S.R.L. datorită expertizei și experienței în cercetare a membrilor fondatori și cercetătorilor care activează în cadrul acesteia, Dr. R___ C. M______ și Dr. V_____ V. M___, știind că identificarea de tabele presupune ca produsul Tabstract să fie apt să discearnă între nenumăratele forme, structuri, dimensiuni și rezoluții în care pot fi reprezentate grafic tabelele
În continuare, reclamanta a redat o scurtă biografie a acestora, concentrată pe elementele relevante pentru dezvoltarea tehnologiei de recunoaștere de tabele.
Misiunea fondatorilor a fost de a dezvolta un program pentru calculator care să se comporte ca un sistem vizual artificial și care să îi permită să conducă raționamente similare creierului uman pentru a identifica, extrage și prelucra informația regăsită în tabele grafice. Totodată, algoritmul urmează să învețe din experiența anterioară (machine learning). La data de 26.04.2016, Neurodynamics i-a livrat pârâtei Recognos o primă variantă a structurii și ponderilor sinaptice ale rețelei neurale dezvoltate pentru Tabstract. (A se vedea Anexa 2 – corespondența e-mail expediată la 26.04.2016 de la adresa fondatorului _______________ având subiect „ Table detection – classification stage”).
La data de 23.06.2016, Neurodynamics i-a livrat pârâtei Recognos fișiere sursă ale sistemului de extragere a trăsăturilor vizuale, descriindu-i totodată conceptele de funcționare a algoritmilor implementați. (A se vedea Anexa 3 – corespondenta e-mail expediată la 23.06.2016 de la adresa fondatorului ________________, respectiv conversația având subiect „Feature extraction”).
Reprezentanții pârâtei Recognos au propus reclamantei o colaborare de durată în ceea ce privește dezvoltarea și perfecționarea aplicației și, de comun acord, au prezentat produsul Tabstract în cadrul conferinței Innoteque 2016, recunoscând expres aportul Neurodynamics pentru crearea produsului. (A se vedea Anexa 4 – prezentarea comună și conversația e-mail din 6.10.2016, având ca subiect „Emailing; 2016 Neurodynamics-Recognos-innoteque v2.O.pptx”).
La 9.02.2017, Neurodynamics i-a livrat pârâtei Recognos o variantă matură a Tehnologiei, antrenată pentru detecția inteligentă de tabele cu o acuratețe de peste 97%. (A se vedea Anexa 5-corespondența e-mail expediată la 9.02.2017 de la adresa raul.muresan@gmai/.________________________________ subiect „Features pentru retraining”).
Tehnologia realizată de reclamanta Neurodynamics pentru pârâta Recognos în baza Contractului este compusă în principal din:
• Codul sursă al unui program pentru calculator reprezentând un sistem de extragere de trăsături vizuale care simulează principii de operare ale sistemului vizual uman, înglobând cunoștințe despre structurile din creier (cortex vizual) care contribuie la recunoașterea pattern-urilor vizuale complexe.
• Arhitectura unei rețele neurale artificiale care poate fi antrenată pe aceste trăsături vizuale și integrată în aplicații concrete, cum este și situația Tabstract;
• Detalii ale soluției tehnice necesare pentru implementarea în software a sistemului de extragere de trăsături vizuale și a rețelei neurale artificiale, incluzând parametrii preciși, componentele necesare, precum și implementarea algoritmică și funcționarea fiecărei componente.
• Baza de date antrenată de Neurodynamics ce permitea asamblarea rețelei neurale artificiale, respectiv regulile și principiile de structurare a bazei de date și a procesului de antrenare.
Prin dezvoltarea Tehnologiei, Neurodynamics a creat o operă digitală originală, fără precedent, al cărei potențial excedează cu mult detecția de tabele. Prin intermediul Tehnologiei se pot identifica, clasifica, sorta și stoca volume imense de date extrase din surse non-repetitive sau amorfe.
Totodată, reclamanta a arătat că a instruit și asistat echipa Recognos în implementarea soluției tehnice în produsul Tabstract, livrând codul-sursă al soluției tehnice, documentația tehnică necesară implementării și knowhow-ul necesar în vederea implementării Tehnologiei de Detecție de Tabele (TDT) în produsul Tabstract.
Potrivit convenției dintre Neurodynamics și Recognos, proprietatea intelectuală asupra soluțiilor tehnice și a prototipurilor dezvoltate aparține fondatorilor reclamantei, aceasta oferind Recognos o licență neexclusivă asupra Tehnologiei, strict pentru utilizarea Tehnologiei în cadrul produsului Tabstract, iar înțelegerea părților a fost în sensul dezvoltării și valorificării comune a Tehnologiei pe viitor.
Cu toate acestea, Recognos a migrat Tehnologia și la alte aplicații din portofoliu, implementând-o în paralel și în alte platforme proprii.
Pornind de la descrierea Tabstract-în cadrul căreia se precizează că utilizează o rețea neurală de tip MLP-multylayer perceptron (We use machine learning (MLP) to extract tablesfrom unstructured documents), același principiu este prezentat în cadrul:
• Smart Data Platform descrierea produsului precizează că utilizează rețele neurale artificiale algoritmi machine learning pentru extragerea de tabele (Proprietary Machine Learning Table Extraction-Recognize, extract and transform data from tables, based on your interactions and record the information for future use… Neural Networks based Machine Learning);
• ETI-Platform/ETl-Core: descrierea produsului precizează că utilizează algoritmi inteligenți de extragere a tabelelor (The ETI Platform extracts and structures data from unstructured text using a set of methods that includes: Human in the loop Machine Learning (RPSL), Semantic Technologies, Natural Language Processing, Regular Expressions, proprietary Machine Learning Table Extraction, and several other methods). (A se vedea Anexa 6-Capturile de ecran; sursa https://www.recognos._________________________________________>
Suplimentar, la 31.01.2017, cu prilejul conferinței Smart Data din San Francisco, Dl. G_____ R___, fondator Recognos, afirmă: Original (EN):”The TABSTRACT SaaS is used to extract the tables from an unstructured document and store the results in a spreadsheet. The extractors can be also accessed via an API. The extractor is integrated with the Recognos ETI Data Extraction Platform.” Traducere (RO): „Serviciul TABSTRACT este utilizat pentru extracția de tabele din documente nestructurate și stocarea rezultatelor într-o foaie de calcul (fișier Excel-n.n.). Algoritmul de extracție poate fi de asemenea accesat printr-un API (interfață de programare-n.n.). Algoritmul de extracție este integrat în platforma Recognos ETI de extragere a datelor. (A se vedea Anexa 7-Captura de ecran și programul conferinței; sursa: http://smartdata2017.dataversity.net/sessionPop. cfm.
Abilitățile pe care Tehnologia le conferă produselor de extragere grafică de date nu au trecut însă neobservate în piața de referință, Recognos devenind atractivă pentru know-how-ul ce stă la baza Tehnologiei.
În cursul anului 2018, pârâta Recognos a vândut companiei U_____ tehnologia integrată în platformele ETI/Smart Data.
Pârâta Recognos a făcut tranzacția în cunoștință de cauză, justificându-și atitudinea printr-o ofertă de a facilita reclamantei contracte de prestări servicii cu U_____. Pârâta U_____ știa anterior perfectării tranzacției că Recognos beneficiază doar de o licență neexclusivă asupra Tehnologiei incluse în platformele lor și destinată folosirii exclusive în Tabstract.
Tehnologia astfel preluată a putut fi în mod facil încorporată direct sau derivat de către U_____ în multiple produse proprii, dintre care: U_____ Receipt and Invoice Extractor, Machine Learning Extractor, Digitize Document, Al Computer Vision, Studio, Robots, Apps și altele.
U_____ a avut cunoștință încă de la momentul inițierii negocierilor cu Recognos că aceasta din urmă beneficiază doar de o licență neexclusivă asupra Tehnologiei.
Față de solicitarea de a ceda drepturile asupra Tehnologiei, reprezentanții reclamantei au transmis un răspuns prin e-mail către Recognos, prin care i-au învederat o ________ aspecte esențiale, precum: „Proprietatea intelectuală asupra Tehnologiei de Detectare a Tabelelor este un aspect critic pentru reclamantă; Proprietatea intelectuală asupra Tehnologiei de Detectare a Tabelelor nu a fost și nu poate fi cedată în mod exclusiv;”.
În aceste condiții, Recognos a transmis, iar U_____ a dobândit fără drept, Tehnologia de Detectare a Tabelelor, ambele societăți cunoscând faptul că licența exclusivă nu a fost cesionată către Recognos.
Întrucât a devenit evident că Tehnologia este exploatată în mod neautorizat de pârâte pentru realizarea unor venituri considerabile, reclamanta a redeschis discuția privind licențierea Tehnologiei în favoarea pârâtelor.
În data de 24.07.2019 a transmis o ofertă către U_____ în cuantum de $ 13.222.000 pentru cesionarea licenței asupra Tehnologiei de Detectare a Tabelelor. Oferta era valabilă până la data de 01.08.2019. În data de 01.08.2019 reclamanta a primit un răspuns din partea dlui A_____ R___-la acel moment deja Manager U_____ Cluj- prin care a recunoscut, din nou, faptul că acest aspect al licențierii trebuie rezolvat și, de asemenea, a transmis solicitarea de a le comunica punctual cererile reclamantei. (A se vedea Anexa 11 – Oferta NTDT/24.07.2019 și conversația e-mail purtată de părți în 24-25.07.2019 cu subiectul „Licențiere table core technology Neurodynamics in produsele U_____”) Oferta a fost respinsă în mod indirect de către U_____. (A se vedea Anexa 12 – corespondența e-mail expediată la 1.08.2019 de adresa ______________________ având ca subiect „U_____ – Neurodynamics – solicitare informatii suplimentare”).
La data de 03.10.2019 au fost purtate negocieri directe pe marginea ofertei de licențiere a Tehnologiei între toate părțile implicate în prezentul litigiu. (A se vedea Anexa 13- Minuta întâlnirii din 03.10.2019), în urma cărora pârâta U_____ a formulat o ofertă derizorie de €50.000 pentru stingerea diferendului pe cale amiabilă. (A se vedea Anexa 14 – Adresa din 14.11.2019).
Din perspectiva protecției drepturilor reclamantei, data de 14.11.2019 este data la care i se confirmă reaua credință a pârâtelor, ruperea oricăror negocieri cu privire la soluționarea pe cale amiabilă a situației litigioase, dar și recunoașterea indirectă a faptului că a existat o transmitere fără drept a Tehnologiei dezvoltate de către reclamantă și inclusă fără drept de către Recognos a Tehnologiei și în alte platforme ( Smart Data / ETI Core) pentru care nu se primise autorizarea.
Reclamanta are dreptul exclusiv de a autoriza modificarea/transformarea Tehnologiei pentru a fi adaptată altor aplicații decât cea pentru care a fost dezvoltată (Tabstract) — art. 74 alin. 1 din Legea nr. 8/1996;
Migrarea Tehnologiei în alte aplicații decât cea pentru care a fost dezvoltată (Tabstract) reprezintă realizarea unei opere derivate, condiționată de autorizarea autorului — art. 13 lit. i) din Legea nr. 8/1996;
Utilizatorul nu poate modifica/transforma Tehnologia în alt scop decât pentru folosirea ei potrivit destinației (aplicația Tabstract, conform art. 4 și 10 din Contract), respectiv pentru corectarea erorilor — art. 77, 79 și 80 din Legea nr. 8/1996;
Utilizatorul Tehnologiei — pârâta Recognos în speță — nu poate distribui/transmite unei alte peroane dreptul de utilizare a programului pentru calculator — art. 76 din Legea nr. 8/1996.
Art. 188 alin. 1 din Legea nr. 8/1996 prevede: Titularii drepturilor recunoscute și protejate prin prezenta lege pot solicita instanțelor de judecată sau altor organisme competente, după caz, recunoașterea drepturilor lor.
Pornind de la prevederile art. 10 din Legea nr. 8/1996, se impune ca instanța să recunoască faptul că reclamanta beneficiază de protecția drepturilor de autor asupra Tehnologiei, Societatea Neurodynamics SRL, deține drepturile patrimonialele de autor în ceea ce privește tehnologia de detectare a tabelelor.
Din perspectiva protecției bazei de date, reclamanta a arătat că în vederea implementării soluției tehnice a tehnologiei în cadrul unui limbaj de programare, reclamanta a dezvoltat și o bază de date ce conținea sinapsele rețelei neurale antrenate de către Neurodynamics pentru a recunoaște tabele, bază de date ce beneficiază de protecție legală.
În atare condiții, faptele ilicite imputabile Recognos SRL și C_____ C__ atrag deopotrivă incidența prevederilor legale privind protecția bazei de date din cap.VII, Legea nr. 8/1996.
Din perspectiva protecției secretului comercial, soluția tehnică a Tehnologiei, respectiv pașii necesari pentru procesarea imaginii sursă și algoritmul exact care permite implementarea codului în orice limbaj de programare se bucură și de protecția recunoscută oricărui secret comercial. Recognos SRL și U_____ au încălcat secretul comercial deținut de către Neurodynamics SRL în condițiile în care: Neurodynamics SRL a dobândit know-how-ul din spatele Tehnologiei în urma unui proces de cercetare de peste 10 ani, prin acumularea de cunoștințe și soluții din experiența proprie, respectiv dintr-o activitate creativă, dar și de cercetare, fiind nevoită să investească efort, timp și resurse financiare pentru identificarea soluției tehnice TDT.
În concluzie, în analiza angajării răspunderii contractuale, respectiv delictuale a pârâtelor sunt relevante următoarele aspecte, Tehnologia de Detectare a Tabelelor este opera reclamantei, rezultatul cercetărilor și muncii asidue din ultimii 10 ani; Legea 8/1996 oferă protecție Tehnologiei create de reclamantă, toate drepturile morale și patrimoniale aparținând-u-i; Baza de date inclusă în Tehnologie beneficiază de o protecție suplimentară, chiar și independent de drepturile de autor asupra Tehnologiei, în conformitate cu art. 141 din Legea 8/1996; Potrivit Contractului dintre Neurodynamics și Recognos, aceasta din urmă beneficiază strict de un drept de a utiliza Tehnologia, exclusiv în aplicația Tabstract; Prin Contractul menționat s-a stabilit un preț derizoriu, tocmai în ideea în care pentru transmiterea drepturilor asupra Tehnologiei în vederea scoaterii pe piață a aplicației reclamanții urmau să beneficieze de o remunerație distinctă și suplimentară; Tehnologia de Detectare a Tabelelor implică o ________ secrete comerciale, ce aparțin Neurodynamics și care au fost puse la dispoziția Recognos, exclusiv pentru scopul amintit anterior și pentru a pregăti echipa care se ocupa de aplicația Tabstract; Aplicația Tabstract, ce conține Tehnologia de Detectare a Tabelelor, Baza de date fabricată de reclamanți și toate secretele comerciale aferente, au fost transmise/vândute de Recognos către U_____, în pofida faptului că U_____ cunoștea că toate drepturile asupra acestora aparțin reclamanților.
Cu privire la angajarea răspunderii pârâtelor, reclamanta a precizat faptul că pe de o parte raportul dintre reclamantă și pârâta Recognos este unul contractual, întemeiat pe Contractul de prestări servicii cercetare-dezvoltare. Așadar, în relația cu Recognos se impune angajarea răspunderii contractuale.
Pe de altă parte, între reclamanta și pârâta U_____ nu există un raport contractual. Prin urmare, sunt aplicabile prevederile aferente răspunderii civile delictuale.
Rezumând, ilicitul contractual constă în violarea de către Recognos a obligației negative de a nu încălca condițiile în baza cărora i-a fost licențiată utilizarea Tehnologiei și de a se abține de la orice conduită care violează drepturile de autor ale reclamantei.
Potrivit art. 76 din Legea 8/1996:„(1) În lipsa unei clauze contrare, printr-un contract de utilizare a unui program pentru calculator se prezumă că:a)utilizatorului i se acordă dreptul neexclusiv de utilizare a programului pentru calculator;b) utilizatorul nu poate transmite unei alte persoane dreptul de utilizare a programului pentru calculator.(2) Cesiunea dreptului de utilizare a unui program pentru calculator nu implică și transferul dreptului de autor asupra acestuia.”
Cu alte cuvinte, în temeiul Contractului, Recognos avea exclusiv dreptul de a utiliza tehnologia creată de reclamantă în vederea introducerii acesteia în aplicația Tabstract, urmând ca la momentul finalizării aplicației Tabstract, să se rediscute și să se renegocieze transmiterea dreptului de proprietate intelectuală asupra tehnologiei, pentru ca aplicația să poată fi scoasă pe piață.
În pofida acestor aspecte, Recognos a transmis aplicația Tabstract către U_____, împreună cu tehnologia deținută de reclamantă, fără consimțământul acesteia din urmă.
În aceste condiții, Recognos a încălcat în mod flagrant dreptul de proprietate intelectuală al reclamantei, protejat de dispozițiile Legii 8/1996, respectiv de Contractul încheiat între părți.
În ceea ce privește U_____, aceasta a cunoscut faptul că dreptul de proprietate intelectuală asupra tehnologiei aparține reclamantei și nu societății Recognos.
Pe cale de consecință, din perspectiva drepturilor de autor s-au săvârșit următoarele fapte ilicite:
• Recognos SRL a transmis către C_____ C__ codul sursă al Tehnologiei de Detectare a Tabelelor precum și documentația tehnică necesară implementării codului în orice limbaj de programare, fără acordul titularilor drepturilor de autor deținute de Neurodynamics SRL.
• C_____ C__, în cunoștință de cauză, a obținut fără drept, respectiv fără consimțământul autorilor dreptului de autor, partea codului sursă referitoare la soluția tehnică pentru identificarea tabelelor din date nestructurate, materialul de concepție pregătitor precum și manualul de utilizare și a creat, cu ajutorul acestora, propria tehnologie de procesare tabele, acest comportament fiind susceptibil să fie interzis de autorul programului.
În conformitate cu art. 141 „Fabricantul unei baze de date are dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza și de a interzice extragerea și/sau reutilizarea totalității sau a unei părți substanțiale din aceasta, evaluată calitativ sau cantitativ.” Or, Tehnologia creată de reclamantă conține o bază de date cu sinapsele rețelei neurale antrenate.
Astfel, doar reclamanta are dreptul de a autoriza utilizarea bazei de date aferente Tehnologiei. Precizăm faptul că această bază de date face parte integrantă din tehnologie și este un element esențial în funcționarea acesteia. Fabricarea bazei de date a necesitat o muncă asiduă de ani de zile din partea reprezentanților reclamantei.
Având în vedere că baza de date este o parte integrantă a Tehnologiei, prin Contractul încheiat, reclamanta a permis doar utilizarea bazei de date pentru implementarea Tehnologiei în aplicația Tabstract.
D____ urmare, față de transmiterea de către Recognos SRL, respectiv achiziționarea de către C_____ C__ a bazei de date dezvoltate de către Neurodynamics SRL, fără acordul acesteia din urmă, pârâtele au încălcat dreptul subscrisei asupra bazei de date puse la dispoziția Recognos.
Cu privire la încălcarea secretului comercial al Neurodynamics, reclamanta a precizat faptul că secretele comerciale sunt protejate prin Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale și Ordonanța de urgență nr. 25/2019 privind protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate care constituie secrete comerciale împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Mai departe, potrivit art. 4 din OUG nr. 25/2019 sunt interzise atât divulgarea, cât și dobândirea fără drept a secretelor comerciale.
*
La data de 30.10.2020, pârâta U_____ S.R.L. a formulat și înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat pe cale de excepție, declinarea cauzei în favoarea Tribunalului Cluj – Sectia I Civilă, competentă funcțional să soluționeze prezentul litigiu de proprietate intelectuală, pe cale de excepție, anularea parțială a cererii ca netimbrată, respectiv anularea capătului de cerere cu privire la plata de despăgubiri (capătul 6 de cerere); pe cale de excepție, respingerea ca fiind lipsit de obiect a capătului 4 de cerere (referitor la obligarea la sistarea utilizării Tehnologiei și/sau a operelor derivate și la retragerea de pe piață a produselor care le încorporează); pe fond, respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată; obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea prezentei cauze, potrivit dovezilor ce vor fi depuse la dosar.
În motivarea întâmpinării a arătat cu în ceea ce privește raporturile dintre Recognos Inc si U_____ Inc, pârâta a precizat faptul că la nivelul grupului U_____ s-a dorit extinderea in alte orase din Europa, și astfel s-a cristalizat intentia de a identifica o echipa de ingineri care să pună bazele unui birou local in Cluj. Pornind de la acest deziderat a fost încheiat Contractul cu Recognos Inc (membra a grupului din care face parte si pârâta Recognos), contract prin care U_____ a preluat produsul SDP dezvoltat de către Recognos, și s-a reglementat intentia de a prelua câțiva dintre membrii echipei de dezvoltatori ai Recognos.
Din prețul total de 500.000 USD, numai o mică parte a fost plătită de U_____ în considerarea produsului SDP (produs informatic în care tehnologia de detectare a liniilor de tabel reprezenta doar una din funcționalitătile prezenta intr-una dintre componentele integrante). Mai exact, valoarea SDP a fost inclusă în prima rată de 200.000 USD care a fost platita, dupa cum am aratat mai sus, și în considerarea faptului că o parte din inginerii Recognos au semnat contracte de muncă cu U_____.
În ce privește ultima rată de 100.000 USD, plătibilă în considerarea performanțelor atinse de tehnologia achiziționată urmare a dezvoltărilor ulterioare, plata urma să se facă în funcție de îndeplinirea anumitor criterii tehnice. Niciunul din acest criterii însă nu face referire la extragerea de tabele, așadar nicio parte din această tranșă de preț nu a fost plătită în considerarea tehnologiei de digitalizare a documentelor.
Ratiunea achizitionarii SDP de catre U_____ a fost cu totul alta decat Tehnologia livrata de reclamanta catre Recognos. Tranzactia dintre U_____ si Recognos ar fi avut loc chiar daca SDP nu ar fi continut modulul de clasificare de linii construit de Recognos
Anterior finalizării tranzactiei dintre Recognos Inc si U_____ Inc, a existat o corespondență emanand de la reclamantă către U_____ prin care aceasta se arăta interesată de o colaborare viitoare cu U_____ si propunea chiar acordarea unei licențe exclusive asupra tehnologiei de detectie de linii de tabe din documente.
Reprezentantul U_____ Inc, D_____ D____ a răspuns imediat, explicând că nu este interesat de achizitia unei licențe exclusive, ci de posibilitatea de a lucra cu cei doi pentru a imbunătăți algoritmul actual.
În consecință, este cert că în perioada în care U_____ Inc discuta cu Recognos Inc detaliile tranzactiei, reprezentarea U_____ era aceea că simpla licență neexclusivă asupra tehnologiei de detectare tabele era suficientă, întelegând că natura neexclusivitatii ticentei presupunea ca reclamanta putea folosi ea insăsi tehnologia sau o putea licenția către terti. De altfel, se poate observa si intentia de a imbunatati algoritmul actual, fiind cert că U_____ nu considera aceasta tehnologie ca fiind una performantă, ci cel mult una incipientă. D____ dovada ca lucrurile au stat așa este si faptul că (i) U_____ nu a marketat niciodată tehnologia de detectie de linii de tabele in fata clientilor săi; și (ii) din faptul că, pentru a îmbunătăți soluția de detectare de tabele furnizată de către Recognos, U_____ a început să studieze soluții de detectare de tabele dezvoltate de către alte companii (eg. Camelor, Tabula), astfel cum reiese din analiza comparativă realizată în luna decembrie, 2018.
Cu privire la nulitatea parțială a cererii pentru lipsa achitării taxei de timbru corespunzătoare, pârâta a arătat că potrivit art. 13 lit. a) din OUG nr. 80/2013, „acțiunile formulate în domeniul dreptului de proprietate intelectuală se taxează după cum urmează: pentru recunoașterea dreptului de autor și a drepturilor conexe, pentru constatarea încălcării acestora și repararea prejudiciilor, inclusiv plata drepturilor de autor și a sumelor cuvenite pentru opere de artă, precum și pentru luarea oricăror măsuri în scopul prevenirii producerii unor pagube iminente, pentru asigurarea reparării acestora ori pentru restabilirea dreptului atins – 100 lei”.
Reclamanta a solicitat printre altele obligarea pârâtelor la repararea pretinsului prejudiciu cauzat printr-o încălcare a unor drepturi de autor (program de calculator și baze de date). Aceste capete de cerere ____________________ excepția prevăzută de art. 13 lit. a) din OUG nr. 80/2013, astfel că ele trebuie timbrate cu doar 100 RON.
Cu toate acestea, prin cel de-al treilea capăt de cerere, Neurodynamics a solicitat obligarea pârâtelor la plata unor despăgubiri ca urmare a, astfel cum sustine reclamanta, dobândirii, utilizării și divulgării ilegale a unui pretins secret comercial aparținând Neurodynamics, reclamanta invocând în susținerea acestui capăt de cerere atât prevederile OUG nr. 25/2019 privind protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate care constituie secrete comerciale împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale („OUG nr. 25/2019″) cât și prevederile Legii nr. 11/1991 privind concurența neloială. Acest preiudiciu a fost estimat de către reclamantă la suma de 400.000 EUR (a se vedea Anexa nr. 17 la cererea de chemare în judecată).
Indiferent că pretențiile reclamantei s-ar întemeia pe OUG nr. 25/2019 sau pe Legea nr. 11/1991, acestea nu reprezintă pretenții întemeiate pe un drept de autor, nemaifiind aplicabilă excepția prevăzută de art. 13 lit. a) din OUG nr. 80/2013, care este de strictă interpretare și aplicare.
Din acest motiv, capătul de cerere privind încălcarea secretului comercial trebuie timbrat de către reclamantă, conform regulilor generale prevăzute de art. 3 din OUG nr. 80/2013, în funcție de valoarea prejudiciului solicitat: 400.000 EUR.
Pârâta a mai invocat excepția lipsei de obiect a capătului 4 de cerere. A arătat că prin cel de-al patrulea capăt de cerere, Neurodynamics solicită obligarea pârâtei la sistarea utilizării Tehnologiei și/sau a operelor derivate și retragerea de pe piață a produselor care încorporează Tehnologia și/sau operele derivate.
Astfel cum am precizat mai sus, codul aferent Technologiei livrate de reclamanta catre Recognos a fost rescris si imbunatatit de catre inginerii Recognos in C# intr-o opera distincta, anterior livrarii platformei SDP catre U_____.
Cu privire la argumentația în drept și netemeinicia cererii de chemare în judecată, pârâta a arătat că cererea de chemare în judecată este neclară, conținând susțineri de ordin general, pe baza cărora instanța nu poate pronunța o soluție de admitere.
Obiectul drepturilor de proprietate intelectuală clamate de reclamantă nu este clar precizat.
Prin cererea de chemare în judecată, Neurodynamics a invocat mai multe drepturi de proprietate intelectuală despre care susține că ar fi fost încălcate de către pârâta, două coduri sursă (punctele 1 și 3 din definitia conceptului de Tehnologie) pentru două programe pentru calculator, o arhitectură software, o bază de date.
Reclamanta a realizat doar o descriere sumară a acestor elemente, despre care susține că ar reprezenta opere în sensul Legii nr. 8/1996 fără să identifice în concret obiectul acestor opere.
Reclamanta nu a indicat care este pretinsa faptă ilicită a U_____ România. Raportat la capetele de cerere nr. 4 si 6, ar fi trebuit ca reclamanta să indice: (i) care ar fi produsele puse pe piață de pârâtă în prezent care ar fi de natură a încălca drepturile reclamantei și cu privire la care se solicită sistarea utilizării și retragerea de pe piață? (ii) care sunt faptele ilicite ale pârâtei în raport de care se solicită angajarea răspunderii civile delictuale? Reclamanta nu a indicat prejudiciul pentru fiecare faptă ilicită.
Prin cererea de chemare în judecată, Neurodynamics reclamă încălcarea unor drepturi de autor și violarea secretului comercial.
În ceea ce privește drepturile dobândite de pârâta B_______ B______ pe baza contractului de prestări servicii invocat de reclamantă, pârâta a precizat faptul că pentru calificarea juridică a situației care face obiectul litigiului este determinantă calificarea drepturilor dobândite de pârâta Recognos în baza contractului cu reclamanta, precum și limitele acestora. Redactarea contractului nu este foarte ofertantă, relevante fiind art. 4, 9 și 10 din cap. IV – „Proprietatea intelectuală”: „Art. 4 Serviciile prestate de furnizor se realizează „per problemă” și în legătură cu un anumit produs dezvoltat de beneficiar. Beneficiarul este responsabil să definească exact problema pentru care necesită consultanță sau o soluție tehnică și să informeze furnizorul asupra produsului în care va fi integrată soluția tehnică respectivă. Art. 9 Proprietatea intelectuală asupra soluțiilor tehnice și prototipurilor dezvoltate de către furnizor aparține furnizorului. Art. 10 În schimbul plăților oferite de beneficiar, furnizorul cesionează drepturile de proprietate intelectuală asupra soluțiilor tehnice beneficiarului, prin cesiune neexclusivă, pe perioadă nedeterminată, fără limită teritorială, numai pentru utilizare în cadrul produsului definit la art. 4.
În ceea ce privește natura juridică a drepturilor transmise – Licență neexclusivă, pârâta a arătat că din art. 9 rezultă că reclamanta a înțeles să își rezerve drepturile de proprietate intelectuală asupra livrabilelor care fac obiectul contractului, înțelegând totuși ca, în timp ce drepturile rămân în patrimoniul reclamantei, pârâta Recognos să exploateze aceste drepturi pe perioadă nedeterminată și fără limită teritorială (art. 10). Este cazul clasic de licență asupra unui program pentru calculator în care licențiatorul își rezervă drepturile, iar licențiatul este autorizat să utilizeze programul pentru calculator în scopurile autorizate de licențiator.
Prin urmare, nu are loc o transmitere a drepturilor patrimoniale de autor (cesiune), ci doar a drepturilor de utilizare, ceea ce din punct de vedere juridic are natura unei licente.
Licența este neexclusivă și perpetuă (art. 10), ceea ce înseamnă că pârâta Recognos a dobândit dreptul de a utiliza livrabilele furnizate de reclamantă fără ca prin aceasta să aducă atingere drepturilor reclamantei. Caracterul neexclusiv al cesiunii (licenței) presupune că pârâta Recognos nu este (și nu poate cere să fie) singura autorizată să utilizeze respectivele livrabile, reclamanta Neurodynamics având libertatea deplină: să utilizeze ea însăși livrabilele; și/sau să autorizeze terțe părți (prin licență) să utilizeze livrabilele.
În ceea ce privesc alte limite ale licenței dobândite de pârâta Recognos, pârâta a învederat faptul că important, și acesta este aspectul esențial în susținerea pretențiilor reclamantei, cesiunea/ licența acordată pârâtei Recognos prin art. 9 și 10 din contract conține o limitare. Anume, livrabilele care fac obiectul contractului puteau fi utilizate de către pârâta Recognos numai în cadrul produsului definit la art. 4. În cererea de chemare în judecată, reclamata încearcă să restrângă această limitare, susținând, în nenumărate rânduri, că prin contract, pârâta Recognos era autorizată să utilizeze livrabilele care fac obiectul contractului exclusiv pentru produsul Tabstract. Or, nicăieri în cuprinsul contractului nu se face vreo referire la Tabstract si, mai mult de atat, am aratat ca Tabstract a aparut, atat conceptual cat si practic, ulterior initierii conversatiilor dintre reclamanta si Recognos si era intrinsec legat si conectat de SDP.
Realitatea este că la momentul încheierii contractului, Recognos dezvolta deja, de mai multi ani, platforma sa de procesare de documente, SDP. Necesitatea dezvoltarii unei noi metode de identificare de linii de tabel a aparut pentru un proiect specific al Recognos bazat pe SDP, astfel cum a fost facut clar si reclamantei. Mai mult, dupa cum am aratat mai sus, Tabstract era o instanta (nb. o manifestare / modalitate de utilizare particulara) a Smart Data Platform, de unde reiese ca utilizarea tehnologiei livrate era permisa de licenta acordata de catre reclamanta paratei Recognos.
Având în vedere cele de mai sus, precum si din probatoriul depus, rezultă că tehnologia livrată de Neurodynamics urma a fi folosită nu pentru produsul Tabstract, așa cum susține reclamanta, ci pentru SDP (sub diferitele denumiri acordate de-a lungul timpului).
În probațiune a solicitat proba cu înscrisuri, respectiv cele atașate prezentei întâmpinări, precum și orice ale înscrisuri a căror necesitate a administrării ar rezulta din dezbateri, interogatoriul reclamantei, proba cu martori, expertiză IT.
*
La data de 03.11.2020, pârâta B_______ B______ S.R.L a înregistrat la dosar întâmpinare, prin care a solicitat admiterea excepției necompetenței funcționale a Tribunalului Specializat Cluj, cu consecința declinării competenței în favoarea Tribunalului Cluj – secția I civilă, admiterea excepției lipsei de obiect a petitului 4 din acțiunea introductivă, cu consecința respingerii acestui petit ca lipsit de obiect și respingerea cererii de chemare în judecată, în principal ca formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, în subsidiar ca neîntemeiată.
Totodată, a solicitat obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu, în considerarea dispozițiilor art. 451-453 C__.
În temeiul art. 15 din contract, pârâta a dobândit o licență de dezvoltare neexclusivă asupra soluțiilor tehnice, prototipurilor, precum și a altor livrabile dezvoltate de către Neurodynamics în baza contractului.
Licența neexclusivă, astfel cum este reglementată la art. 10 din contract, presupune că
• pârâta nu este singura autorizată să utilizeze respectivele livrabile,
• reclamanta Neurodynamics are libertatea deplină de utiliza livrabilele, precum și de autoriza terții , prin acorduri de licențiere, să le utilizeze;
• licența nu conține niciun fel de limitări, altele decât ca utilizarea tehnologiei să se facă doar pentru produsul Smart Data Platform, pe care Recognos era liberă să îl valorifice după cum considera de cuviință, pe perioadă nelimitată, fără limită teritorială;
• pârâta nu era obligată, conform contractului, să acorde Neurodynamics altă remunerație decât cea prevăzută în contract. Art. 10 este lipsit de echivoc: „în schimbul plăților oferite de beneficiar, furnizorul cesionează drepturile de proprietate intelectuală asupra soluțiilor tehnice beneficiarului, prin cesiune neexclusivi, pe perioadó nelimitată, fără limită teritorială, numai pentru utilizare în cadrul produsului definit la art. 4″.
Motivul determinant al tranzacției nu a fost platforma RSDP (și cu atât mai puțin tehnologia reclamantei, care reprezenta o componentă minoră), ci preluarea unei echipe de ingineri calificați, care să permită extinderea companiei prin crearea unui birou în Cluj-N_____.
Arhitectura interfeței Tabstract a RSDP era proprietatea Recognos, iar clasificatorul de linii de tabele era construit pe baza algoritmului realizat de asociații Neurodynamics, dar rescris și integrat într-o metodă pentru detecția tabelelor de către Recognos. Algoritmul reclamantei nu putea funcționa singur.
De altfel, platforma Tabstract nu a trecut niciodată de faza Beta (cu folosință gratuită), fiind oprită la data de 18 aprilie 2018, fără să aducă niciun profit.
În continuare, pârâta a procedat la sinteza a excepțiilor și argumentelor detaliate în capitolul II din prezenta întâmpinare. Excepția necompetenței funcționale a Tribunalului Specializat Cluj în soluționarea litigiului vizând dreptul de proprietate intelectuală. Excepția lipsei de obiect a petitului 4 din prezenta acțiune introductivă ce vizează obligarea pârâtelor la sistarea folosirii tehnologiei și la retragerea de pe piață a produselor care încorporează Tehnologia.
Cu privire la lipsa calității procesuale active a societății Neurodynamics. Un eventual drept de proprietate intelectuală ar fi putut fi invocat de către RIST; Algoritmul de extracție tabele este rezultatul cercetărilor științifice finanțate de către acest Institut, dar este exceptat de la protecția oferită de Legea nr. 8/1996.
În continuare, pârâta a arătat că tehnologia de detectare tabele este exceptată de la protecția oferită de Legea nr. 8/1996 -privind dreptul de autor, întrucât Recognos a preluat tehnologia (algoritmul de extracție) fără însă a utiliza expresia softului.
În continuare, pârâta a invocat excepția necompetenței funcționale a Tribunalului Specializat Cluj, cu consecința declinării soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Cluj – secția I civilă.
Raportat la obiectul litigiului, astfel cum a fost trasat de către societatea reclamantă (încălcarea unor dreptului de proprietate intelectuală), Tribunalul Specializat Cluj nu are competența materială funcțională de a soluționa prezenta cauză.
Apoi, a invocat excepția lipsei de obiect a petitului 4 din acțiunea introductivă de instantă. Astfel, reclamanta solicită obligarea pârâtei la sistarea utilizării tehnologiei /și sau a operelor derivate și la retragerea de pe piață a produselor care încorporează Tehnologia și/sau operele derivate.
Platforma Tabstract nu a trecut niciodată de faza Beta (gratuită), fiind oprită la data de 18 aprilie 2018, fără să aducă niciun profit.
De asemenea, codul sursă aferent tehnologiei livrate de reclamantă către Recognos nu a putut fi utilizat ca atare, fiind incompatibil cu restul componentelor platformei, și a fost rescris de către pârâta în alt limbaj de programare (C#), cu acordul expres al Neurodynamics, aceasta reprezentând o operă de creație intelectuală distinctă.
Lipsa calității procesuale active a societății Neurodynamics. Un eventual drept de proprietate intelectuală aparține angajatorului, Institutul Român de Știință și Tehnologie, care a finanțat cercetările în vederea dezvoltării tehnologiei de detectare tabele Institutul Român de Știință și Tehnologie (Romanian Institute of Science and Technology — RIST) este un institut de cercetare privat, non-profit.
Argumentele reclamantei, în opinia pârâtei sunt nedovedite, în speță nefiind incidente dispozițiile Legii nr. 8/1996, întrucât:
Obiectul concret dedus judecății nu constituie o operă de creație intelectuală, ce face obiectul protecției Legii nr. 8/1996; soluțiile tehnice pentru funcționalitatea unei aplicații informatice, metodele și procedeele matematice, precum și interfața unor programe constituie excepții de la protecția oferită de Legea nr. 8/1996;
Nu există dovada originalității operei de creație intelectuală, premisă esențială fără de care nu se poate vorbi de existența unui drept de autor; reclamanta nu a depus nici măcar o înscriere a tehnologiei într-un registru public, fiind cunoscut că o astfel de înregistrare poate constitui un mijloc de probă într-un litigiu de proprietate intelectuală (e.g. înscrierea care se realizează în condițiile art.204 alin. (1) din Legea nr. 8/1996, Registrul N_______ al Programelor Pentru Calculator, ținut de ORDA);
În situația ipotetică în care primele condiții ar fi fost îndeplinite, reclamanta trebuia să probeze lipsa acordului Neurodynamics pentru transmiterea tehnologiei.
Nu încape îndoială că astfel de dovezi nu există, fapt ce duce la exceptarea tehnologiei de la protecția oferită de Legea nr. 8/1996.
În ultimul rând, reclamanta susține că beneficiază de un drept de autor asupra bazei de date, fără să identifice concret această bază de date.
Potrivit art. 140 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 , prin bază de date se înțelege o culegere de opere, de date sau de alte elemente independente, protejate ori nu prin drept de autor sau conex, dispuse într-o modalitate sistematică ori metodică și în mod individual accesibile prin mijloace electronice sau printr-o altă modalitate.
În altă ordine de idei, în contextul normativ actual, inteligența artificială sub formă de concept sau algoritm nu este protejată. Mai mult decât atât, datele utilizate pentru antrenarea inteligenței artificiale nu sunt protejate.
Pârâta consideră că trebuie facută distincția între algoritm si cod sursă. Algoritmul reprezintă metoda de clasificare de linii dezvoltat de Neurodynamics. Codul sursă semnifică implementarea algoritmului sub forma de instructiuni intr-un limbaj de programare.
Inteligența artificială (IA) este un domeniu de cercetare științifică, ale cărui origini datează de la mijlocul secolului 20. Obiectivul este ambițios: înțelegerea modului în care funcționează sistemul cognitiv uman pentru a-l reproduce, cu scopul de a crea procese decizionale comparabile.
Un număr important din algoritmii performanți folosiți la recunoașterea formelor (shape recognition, etc), vederea artificială (computer Vision) utilizează metode și tehnici din domeniul inteligenței artificiale, cum sunt rețelele neuronale.
Recognos a rescris și îmbunătățit codului sursă, cu acordul Neurodynamics, Recognos a reimplementat algoritmul în limbajul C#, bazându-se pe descrierea algoritmului furnizată de reclamantă și pe codul sursă scris de Neurodynamics în C++.
În probațiune a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, în temeiul art. 297 C__, solicită a se pune în vedere RIST să depună la dosarul cauzei contractul de finanțare a activității de cercetare a asociaților Neurodynamics, proba testimonială, interogatoriul reclamantei și expertiză IT.
La termenul de judecată din data de 21.01.2021, instanța, din oficiu, a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Specializat Cluj.
Analizând în mod prioritar, în temeiul art. 248 și art.132 Cod proc.civ., excepția necompetenței materiale, invocată de instanță din oficiu, se rețin următoarele:
Potrivit art. 126 alin. 2 din Constituția României, competența instanțelor de judecată se stabilește numai prin lege.
Potrivit dispozițiilor procedurale în vigoare, criteriile de determinare a competenței materiale procesuale sunt instituite după natura, obiectul sau valoarea pretenției.
Așadar, toți profesioniștii, indiferent de statutul lor juridic (întreprinzător, persoană fizică sau juridică, ce desfășoară o activitate organizată, cu sau fără scop lucrativ, indiferent că este vorba despre regii autonome, societăți, companii naționale, asociații, fundații, societăți agricole, liber-profesioniști ori societăți profesioniste), sunt supuși regulilor de drept civil, și nu unor reguli speciale.
Competența materială a unei instanțe este reprezentată de atribuția de jurisdicție a acesteia, acordată în mod expres de lege, de a proceda la judecarea unei cauze, iar cadrul legal privind competența materială a unei instanțe judecătorești este stabilit prin norme juridice imperative.
Competența materială procesuală este definită drept cea care determină felul cauzelor ce pot fi rezolvate, în concret, de o anumită categorie a instanțelor judecătorești, și care se stabilește în raport cu obiectul, natura sau valoarea litigiului dedus judecății.
Prin art. 230 lit. l din Legea nr. 71/2011, de punere în aplicare a Legii nr. 287/2009, s-a abrogat Codul Comercial, act normativ care consacra faptele de comerț, criteriu în raport de care se realiza departajarea de competență între instanța comercială și cea civilă.
Eliminarea acestui criteriu de departajare, prin abrogarea Codului Comercial, se transpune distinct, din punct de vedere al normelor de competență, în lipsa din actualul Cod de procedură civilă a unei dispoziții similare celei a art. 2 pct. 1 lit. a din codul anterior, ce stabilea o competență materială diferită în cazul proceselor și cererilor „în materie comercială”.
În consecință, începând cu data intrării în vigoarea a Noului Cod Civil, la 01.10.2011, competența de soluționare a cauzelor al căror obiect este evaluabil în bani, cum este cazul în speță, se raportează exclusiv la criteriul valoric, care este prevăzut cu caracter unitar indiferent de caracterul ori de calitatea persoanelor între care se poartă litigiul.
În ceea ce privește dreptul material care generează raporturi juridice pe care se grefează normele de drept procesual referitoare la competență, se constată că, potrivit art. 3 din Codul civil: “(1) Dispozițiile prezentului cod se aplică și raporturilor dintre profesioniști, precum și raporturilor dintre aceștia și orice alte subiecte de drept civil. (2) Sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere.(3) Constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activități organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ.”
De asemenea, potrivit art.8 din Legea nr. 71/2011, cu modificările și completările ulterioare: “(1) Noțiunea «profesionist» prevăzută la art. 3 din Codul civil include categoriile de comerciant, întreprinzător, operator economic, precum și orice alte persoane autorizate să desfășoare activități economice sau profesionale, astfel cum aceste noțiuni sunt prevăzute de lege, la data intrării în vigoare a Codului civil. (2) În toate actele normative în vigoare, expresiile «acte de comerț», respectiv «fapte de comerț» se înlocuiesc cu expresia «activități de producție, comerț sau prestări de servicii».”
Conform art. 228 alin. 1 din Legea nr. 71/2011, până la data intrării în vigoare a Codului civil, tribunalele comerciale Argeș, Cluj și M____ se reorganizează ca tribunale specializate sau, după caz, ca secții civile în cadrul tribunalelor Argeș, Cluj și M____, în condițiile art. 226, ce prevede că, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea colegiului de conducere al instanței, în raport cu numărul cauzelor, se pot înființa, în cadrul secțiilor civile, complete specializate pentru soluționarea anumitor categorii de litigii, în considerarea obiectului sau naturii acestora, precum: a) cererile în materie de insolvență, concordat preventiv și mandat ad hoc; b) cererile în materia societăților comerciale și a altor societăți, cu sau fără personalitate juridică, precum și în materia registrului comerțului; c) cererile care privesc restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenței; d) cererile privind titlurile de valoare și alte instrumente financiare.
Competența tribunalelor specializate este delimitată cu titlu de principiu în Legea nr. 304/2004, în sensul că acestea preiau cauzele de competența tribunalului în domeniile în care se înființează. Astfel, potrivit art. 36 alin. 3 din Legea nr. 304/2004, în cadrul tribunalelor funcționează secții sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, indiferent de obiectul lor sau de calitatea părților, cauze penale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, societăți, registrul comerțului, insolvență, concurență neloială sau pentru alte materii, precum și, în raport cu natura și numărul cauzelor, complete specializate pentru cauze maritime și fluviale. În continuare, art. 37 din aceeași lege dispune că în domeniile prevăzute de art. 36 alin. 3 se pot înființa tribunale specializate.
Astfel, pentru determinarea competenței materiale procesuale a tribunalelor/secțiilor specializate, se va ține seama de criteriile legale referitoare la obiectul sau natura litigiilor, de genul celor avute în vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. 1 din legea nr. 71/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Cum criteriul de departajare a competenței, între Tribunalul Cluj și Tribunalul Specializat Cluj, bazat pe comercialitatea raportului juridic dintre părți, a fost eliminat prin abrogarea Codului Comercial, rezultă că delimitarea sferei de competență a Tribunalului Specializat se face în raport de prevederile art. 226, art. 227 și art. 228 din Legea 71/2001.
Nici noțiunile de „natură comercială” sau „un raport juridic de drept comercial” sau „societate comercială” nu se regăsesc printre criteriile legale de stabilire a competenței materiale procesuale a tribunalului specializat.
Cererea de față nu se încadrează în niciuna dintre cele patru categorii de litigii exemplificate în art. 226 din Legea nr. 71/2011: a) cererile în materie de insolvență, concordat preventiv și mandat ad hoc; b) cererile în materia societăților comerciale și a altor societăți, cu sau fără personalitate juridică, precum și în materia registrului comerțului; c) cererile care privesc restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenței; d) cererile privind titlurile de valoare și alte instrumente financiare.
Tribunalul reține că obiectul cererii de chemare în judecată nu se circumscrie domeniului de activitate al instanței specializate, astfel cum rezultă din interpretarea textelor de mai sus, competența aparținând Tribunalului Cluj pentru soluționarea litigiilor având acest obiect, indiferent de calitatea părților.
Or, așa cum s-a reținut anterior, dispozițiile art. 226 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 nu fac referire în nici un fel la calitatea de profesionist, iar cauza de față nu are nici obiectul și nici nu este de natura litigiilor de genul celor avute în vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. 1 din Legea nr. 71/2011.
Prin decizia nr. 18/17 octombrie 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 11/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 237 din 6 aprilie 2017, obligatorie de la data publicării, s-a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Pitești și, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 226 alin. 1 și art. 228 alin. 2 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 278/2009 privind Codul civil, cu modificările și completările ulterioare, s-a stabilit: competența materială procesuală a tribunalelor/secțiilor specializate se determină în funcție de obiectul sau natura litigiilor de genul celor avute în vedere cu titlu exemplificativ de art. 226 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 278/2009 privind Codul civil, cu modificările și completările ulterioare.
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr.18/2016 pronunțată cu ocazia examinării recursului în interesul legii, a reținut în considerentele deciziei sale că toți profesioniștii, indiferent de statutul lor juridic (întreprinzător, persoană fizică sau juridică, ce desfășoară o activitate organizată, cu sau fără caracter lucrativ, indiferent că este vorba despre regii autonome, societăți, companii naționale, asociații, fundații, societăți agricole, liber-profesioniști ori societăți profesioniste), sunt supuși regulilor de drept civil, și nu unor reguli speciale.
Prin aceeași decizie s-a statuat că în ceea ce privește invocarea Hotărârii nr. 654 din 31 august 2011 a Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători, aceasta nu poate crea reguli de competență în afara cadrului legal. De altfel, respectivul act administrativ nu face decât să pună în aplicare dispozițiile conținute în Legea nr. 71/2011, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la reorganizarea tribunalelor/secțiilor, ca urmare a intrării în vigoare a noului Cod civil, și, ca atare, nu o putea face decât în respectarea reperelor normative menționate (neidentificându-se, de altfel, în conținutul acestei hotărâri, alte criterii care să fie avute în vedere în stabilirea competenței).
Analizând cauza în funcție de natura și obiectul acesteia, așa cum statuează
Decizia nr. 18/17.10.2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii, instanța constată că aceasta are natura civilă, deși cauza pare să privească atât persoane fizice, cât și persoane juridice.
În ceea ce privește obiectul acțiunii, acesta vizează protecția unui drept subiectiv sau a unei situații juridice pentru a cărei realizare calea justiției este obligatorie și se concretizează în raport de forma de manifestare a acesteia (de exemplu, obiectul cererii de chemare în judecată poate consta în plata unei sume de bani, anularea unui act juridic, revendicarea unui imobil, partajarea unor bunuri comune), jurisprudența și doctrina fiind unanimă în acest sens. ( Noul Cod de Procedură Civilă, comentariu pe articole, vol. I, G______ B____ și alții, Editura Hamangiu 2016, pag.84, paragraful 6)
În ceea ce privește categoria cererilor în materia societăților, precum și în materia Registrului Comerțului, Tribunalul reține că se circumscriu acestei categorii doar acele cereri care deduc judecății raporturi juridice născute din sau în legătură cu contractul de societate, cereri cu privire la existența societății, litigii dintre asociați sau dintre asociați si societate, jurisprudența și doctrina fiind unanimă în acest sens. (D____ Procesual Civil, G______ B____, M_____ S_____, Editura Hamangiu 2015, pag.238,239)
Cererea de față nu poate fi calificată ca fiind o cerere în materie de societate, deoarece deduce judecății raporturile dintre părți fără ca acestea să fie născute din sau în legătură cu contractul de societate, pentru a fi supuse jurisdicției derogatorii a tribunalului specializat.
Se constată astfel că reclamanta a solicitat, în principal, constatarea recunoașterii, în temeiul art. 10 lit. b) și a art. 188 din Legea 8/1996, a dreptului său de autor asupra Tehnologiei de detectare a tabelelor constând în: (1) Codul sursă al programului pentru calculator reprezentând un sistem de extragere de trăsături vizuale bazat pe funcționarea creierului uman și o rețea neurală artificială, care simulează principii de operare ale cogniției creierului anatomic și este aptă să învețe din experiența anterioară; (2) Arhitectura software prin care sistemul constând din extragerea de trăsături și rețeaua neurală artificială poate fi integrat în aplicații concrete; (3) Codul sursă al programului pentru calculator pentru definirea descriptorilor elementelor vizuale care permit detecția de tabele cu un grad înalt de acuratețe; (4) Baza de date rezultată din antrenarea rețelei neurale artificiale, respectiv regulile și principiile de structurare a bazei de date și a procesului de antrenare.
De asemenea, a mai solicitat a se constata, în temeiul art. 188 alin. (1) din Legea 8/1996, încălcarea drepturilor de autor ale reclamantei asupra Tehnologiei de detectare a tabelelor, constând în: (1) Codul sursă al programului pentru calculator reprezentând un sistem de extragere de trăsături vizuale bazat pe funcționarea creierului uman și o rețea neurală artificială, care simulează principii de operare ale cogniției creierului anatomic și este aptă să învețe din experiența anterioară; (2) Arhitectura software prin care sistemul constând din extragerea de trăsături și rețeaua neurală artificială poate fi integrat în aplicații concrete; (3) Codul sursă al programului pentru calculator pentru definirea descriptorilor elementelor vizuale care permit detecția de tabele cu un grad înalt de acuratețe; (4) Baza de date rezultată din antrenarea rețelei neurale artificiale, respectiv regulile și principiile de structurare a bazei de date și a procesului de antrenare, fiind evident faptul că litigiul dedus judecății nu face parte din categoria cererilor în materie de insolvență, concordat preventiv și mandat ad hoc, cererilor care privesc restrângerea, împiedicarea ori denaturarea concurenței, respectiv de genul celor exemplificate de dispozițiile art.226 din Legea nr.71/2011. Consecințele fiind obligarea pârâtelor la plata sumei de 50.000 eur, fiecare, cu titlu daune-interese pentru repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea drepturilor patrimoniale de autor.
În temeiul dispozițiilor art. 10 lit. b) din Legea nr.8/1996, reclamantul are dreptul moral de a pretinde recunoașterea calității de autor al operei sale ca urmare a încălcării unui drept personal nepatrimonial, dreptul de autor.
Deopotrivă, în temeiul dispozițiilor art. 188 alin. 1 din Legea nr. 8/1996, titularii drepturilor recunoscute și protejate prin prezenta lege pot solicita instanțelor de judecată sau altor organisme competente, după caz, recunoașterea drepturilor lor și constatarea încălcării acestora și pot pretinde acordarea de despăgubiri pentru repararea prejudiciului cauzat.
Prin urmare, astfel cum a fost formulată cererea de chemare în judecată, ceea ce este primordial a fi soluționat, este calitatea de autor sau existența drepturilor autor ale reclamantei cu privire la Tehnologia de detectare a tabelelor, acestea fiind aspectele controversate puse în discuție în cauza pendinte, respectiv dreptul de proprietate intelectuala întemeiată pe Legea nr.8/1996 astfel că natura litigiului este civila, fără a avea relevanță faptul că reclamanta este un profesionist, regulile în analizarea dreptului pretins, neimpunând cunoștințe specifice, fiind aceleași indiferent de calitatea celui care este autorul creației intelectuale, persoană fizică sau profesionist.
Ceea ce este cert, este faptul că crearea unei opere intelectuale este un proces care nu are nicio legătură cu domeniile de activități specifice unei societăți/profesionist constând în producerea, administrarea, înstrăinarea de bunuri sau prestări de servicii, etc. De altfel un atare obiect de activitate nu este reglementat în codul CAEN.
Dreptul la paternitatea operei are două aspecte, primul pozitiv și constă în dreptul autorului de a revendica oricând calitatea de autor și un al doilea efect, negativ, ce constă în dreptul de a se opune oricărui act de uzurpare, de contestare a acestei calități de către terți iar acest drept nu este unul specific exclusiv profesionistului ca subiect de drept. Ceea ce se impune a se analiza, primordial, este produsul capacității creative pentru a se verifica existența/inexistența calității de autor al operei intelectuale ptotejate de lege, doar în cazul unui rezultat pozitiv putându-se discuta de exploatarea operei și de producerea de pagube ca urmare a exploatării neautorizate. Simplul fapt că prin cererea de chemare în judecată s-a formulat și un capăt de cerere care privește violarea secretului comercial, nu este apt să confere Tribunalului Specializat Cluj competența material procesuală. Așa cum corect au sesizat pârâtele, capătul de cerere care privește violarea secretului comercial, nu determină competența material procesuală a Tribunalului Specializat Cluj întrucât acesta are în mod evident un caracter accesoriu, analiza acestuia fiind ulterioară și în dependență cu soluția ce se va da capătului de cerere având ca obiect constatarea existenței dreptului de autor al reclamantei asupra Tehnologiei de detectare a tabelelor constând în: (1) Codul sursă al programului pentru calculator reprezentând un sistem de extragere de trăsături vizuale bazat pe funcționarea creierului uman și o rețea neurală artificială, care simulează principii de operare ale cogniției creierului anatomic și este aptă să învețe din experiența anterioară; (2) Arhitectura software prin care sistemul constând din extragerea de trăsături și rețeaua neurală artificială poate fi integrat în aplicații concrete; (3) Codul sursă al programului pentru calculator pentru definirea descriptorilor elementelor vizuale care permit detecția de tabele cu un grad înalt de acuratețe; (4) Baza de date rezultată din antrenarea rețelei neurale artificiale, respectiv regulile și principiile de structurare a bazei de date și a procesului de antrenare, în patrimoniul reclamantei.
În consecință, față de toate considerentele expuse anterior, tribunalul specializat apreciază că în cauză competența de soluționare a cauzei aparține Tribunalului Cluj– Secția civilă.
Conform disp. art. 129 alin. 2 pct. 2 Cod procedură civilă, necompetența este de ordine publică în cazul încălcării competenței materiale, când procesul este de competența unei instanțe de alt grad sau de competența unei alte secții sau altui complet specializat, iar potrivit disp. art. 130 alin. 2 Cod procedură civilă, necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii.
Având în vedere considerentele de mai sus, în baza art. 132 Cod procedură civilă, instanța va admite excepția de necompetență materială procesuală a Tribunalului Specializat Cluj și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj–Secția civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale a Tribunalului Specializat Cluj de soluționare a cererii de chemare în judecată formulate de reclamanta NEURODYNAMICS SRL în contradictoriu cu pârâții RECOGNOS ROMANIA SRL și C_____ C__, în consecință:
Dispune declinarea competenței de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului Cluj-secția I civilă.
Fără de cale de atac.
Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, azi, 21 ianuarie 2021.
PREȘEDINTE GREFIER,
C_____ R_____ C______ M______ F_____
Red/Dact/C__/MF/13.02.2021
Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer Romania pentru Fundatia RoLII.
Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro