Prezent miercuri, 21 septembrie la Cluj, la semnarea unui protocol privind Strategia pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare, ministrul Alexandru Rafila a evitat să precizeze cum va lupta împotriva celor care se opun reformei din sănătate, baronii spitalelor. Rafila s-a arătat deranjat de termenul de baron al spitalelor, folosit de reporterul Muzica Instantelor și a părăsit sala de conferințe din Rectoratul UMF.

Ministrul afirmase că are încredere în medicul chirurg Ștefan Florian, șeful Clinicii de Neurochirurgie din Cluj, deși instituția nu se numără printre cele 4 centre de pionierat din țară, care efectuează manopere de tromboliză. Rafila s-a arătat sceptic la acuzația din partea unor medici tineri, reprodusă pe surse de reporter, că Florian nu ar fi interesat de manopere moderne, pentru a putea performa cu vechile practici.

În cadrul unei alte conferințe de presă, Ștefan Florian explicase absența Clujului de pe lista reformiștilor, prin piedicile puse de responsabilii din Sănătate din Capitală.

Iritarea ministrului a fost maximă când reporterul l-a întrebat dacă nu este ironic ca baronii, cei uitați în funcții, care au frânat introducerea manoperelor noi și conduc spitalele ca propria moșie, operând doar ei, fără a se preocupa de creșterea celorlalți angajați mai tineri, să se ocupe acum de implementarea noii strategii reformatoare.

Procesul de elaborare a Strategiei Naţionale pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare (SNCBC) – proiect iniţiat de Academia Română şi Societatea de Neurologie din România (SNR), în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, WSO, WFNR, EFNR împreună cu alte societăţi de profil, cu sprijinul Administraţiei Prezidenţiale a fost lansat miercuri 21 septembrie la Cluj, în prezența ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila, rectorul UMF Iuliu Haţieganu, Anca Dana Buzoianu, Claudio Bassetti (fost preşedinte al Academiei Europene de Neurologie) şi Dafin F. Mureşanu, director al Departamentului de Neuroştiinţe UMF Iuliu Haţieganu, preşedinte al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuro-Reabilitare (EFNR).

Din cauza îmbătrânirii populaţiei şi a creşterii factorilor de risc comportamentali (alimentaţie, nivel de activitate, etc) este previzionată o creştere semnificativă a incidenţei acestor boli în următorul deceniu. „Strategia Naţională pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare reprezintă prioritatea absolută a neurologiei româneşti într-un context global general de transformare inovativă a sistemului de sănătate din România. Toate acestea trebuie să conducă la o îmbunătăţire substanţială a calităţii vieţii pacienţilor, prin impunerea unor noi strategii şi condiţii de diagnostic, tratament, spitalizare şi de recuperare”, arată prof. univ. dr. Dafin F. Mureşanu, Directorul Departamentului de Neuroştiinţe UMF Iuliu Haţieganu şi Preşedinte al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuro-Reabilitare (EFNR), care și-a exprimat speranța că asistenţa medicală în accidental vascular cerebral acut în România poate fi reabordată „prin această nouă iniţiativă, susținută de Ministerul Sănătății și Administrația Prezidențială”. Scopul dezvoltării şi adoptării Strategiei Naţionale pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare (SNCBC) este de a creşte nivelul de sănătate a populaţiei din România prin informarea şi implementarea unui plan comprehensiv de reformă în domeniul bolilor cerebrovasculare la nivel naţional, în congruenţă cu obiectivele Strategiei Naţionale de Sănătate 2022-2027. „ În anul 2019, la iniţiativa medicilor neurologi din România şi cu sprijinul World Stroke Organisation, Ministerul Sănătăţii a extins numărul de unităţi medicale speciale prin Acţiunea prioritară pentru tratamentul intervenţional al accidentului vascular cerebral de la 10 la 43 de centre. Prin acest program, pacienţii care suferă accidente vasculare cerebrale (AVC) ischemice pot beneficia de tratament prin tromboliză intravenoasă în primele 4 ore şi jumătate de la debutul primelor simptome. În ciuda acestui progres remarcabil ce contribuie zilnic la creşterea calităţii şi speranţei de viaţă a pacienţilor, în România există prea puţine centre în care se poate realiza tratamentul endovascular al AVC prin trombectomie mecanică (doar 4 la nivel naţional). De asemenea, nevoia de servicii de recuperare neurologică post-AVC este slab deservită pe teritoriul României, disponibilitatea acestor servicii fiind polarizată în jurul centrelor universitare, iar finanţarea prin Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este insuficientă”, se mai arată într-un comunicat al organizatorilor evenimentului. Dezvoltarea strategiei va porni de la expertiza societăţilor profesionale din domeniul neurologiei şi a altor specialităţi relevante şi va beneficia de consultarea activă şi exhaustivă a actorilor din sistemul de sănătate din România. În final, viziunea SNCBC va reuni şi integra recomandările într-un document cadru ce va servi drept reper la nivel de politici de sănătate pentru iniţiative de reformă în acest domeniu la nivel naţional. Principile directoare ale strategiei vizează descrierea magnitudinii problemei bolilor cerebrovasculare la nivel populaţional, precum şi a barierelor privind gestionarea adecvată a patologiilor asociate; identificarea obiectivelor specifice de dezvoltare şi optimizare a sistemului de sănătate relevante pentru bolile cerebrovasculare, precum şi a entităţilor cheie în implementarea acestora; restructurarea finanţării serviciilor de sănătate funcţie de trasee ale pacienţilor; consolidarea reţelei de tratament în fază acută a bolilor cerebrovasculare; actualizarea dovezilor ghidurilor internaţionale şi implementarea acestora în plan naţional; creşterea accesului la servicii de recuperare neurologică; dezvoltarea şi implementarea unor programe eficiente de prevenţie (primordială, primară, secundară şi terţiară); evaluarea implementării reformelor prin intermediul unor indicatori fiabili şi uşor de apreciat. Cu aceeaşi ocazie se va discuta și despre sprijinul Ministerului Sănătăţii pentru Planul de acţiune global intersectorial privind epilepsia şi alte afecţiuni neurologice 2022-2031 (IGAP), adoptat anul acesta, la cea de-a 75-a Adunare Mondială a Sănătăţii. „Prin lansarea IGAP, forurile mondiale decizionale se angajează să acorde prioritate sănătăţii creierului în următorul deceniu. Afecţiunile neurologice sunt principala cauză de dizabilitate şi a doua cauză de deces la nivel mondial. Mai mult de una din trei persoane va dezvolta o tulburare a creierului de-a lungul vieţii, multe dintre acestea putând fi prevenite şi tratate. În cele din urmă, IGAP intenţionează să consolideze strategia de luptă împotriva bolilor neurologice ca şi prioritate de top pe agenda factorilor de decizie la nivel mondial. Academia Europeană de Neurologie (EAN), organizaţie ce reprezintă 47 de ţări din Europa şi din alte părţi ale lumii, este partener cheie în implementarea obiectivelor IGAP în Europa. Pe 10 mai, EAN a lansat Strategia de sănătate a creierului, conturând un program de reducere a poverii tulburărilor neurologice şi de promovare a sănătăţii creierului în Europa în următorii ani”, arată organizatorii evenimentului. Prof. dr. Claudio Basetti În cadrul evenimentului de miercuri, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca va acorda titlul de Doctor Honoris Causa profesorului Claudio Bassetti, fost preşedinte al Academiei Europene de Neurologie – EAN. Prof. Univ. Dr. Claudio Bassetti este directorul departamentului de neurologie al Spitalului Universitar din Berna din 2012. Acesta a absolvit medicina la Basel şi s-a format în domeniul neurologiei la Berna şi Lausanne. În 2000, a devenit profesor de neurologie la Zurich. În 2009 a fondat Neurocenter of Southern Switzerland (NSI). A derulat stagii de cercetare în domeniul neurofiziologiei la Basel şi somnologie la Ann Arbor, Boston şi Madison. Principalele sale interese ştiinţifice sunt explorarea relaţiilor dintre somn şi tulburările neurologice, narcolepsie, precum şi modalităţi inovative de predare a neurologiei folosind abordări clinice şi experimentale. Activitatea sa s-a concretizat prin publicarea a peste 500 de articole ştiinţifice şi 8 cărţi de specialitate. Prof. Univ. Dr. Claudio Bassetti a fost preşedinte al Societăţii Europene de Neurologie, Societăţii Europene de Cercetare a Somnului şi Societăţii Elveţiene de Neurologie şi a fondat Federaţia Elveţiană a Neurosocietăţilor Clinice. Este membru al Academiei Elveţiane de Ştiinţe Medicale, unde a fost membru al consiliului de administraţie timp de opt ani. A fost ales preşedinte al Academiei Europene de Neurologie (EAN) şi Decan al Facultăţii de Medicină din Berna în anul 2020. * Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) a fost înfiinţată în 2005, de un grup internaţional de medici şi cercetători, la iniţiativa prof. dr. Dafin F. Mureşanu, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, a prof. dr. Ovidiu Băjenaru şi a prof.dr. Bogdan Popescu de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti. SSNN este o organizaţie ştiinţifică dedicată cercetării fundamentale şi clinice, crearea unui forum de discuţii pentru a contribui la o mai bună înţelegere a proceselor neurobiologice endogene şi dezvoltarea unor strategii terapeutice farmacologice şi non-farmacologice în domeniul neuroprotecţiei şi neuroregenerării. La începutul lunii septembrie, nume de referință ale neurologiei de pe patru continente s-au reunit la Neptun, la cea de-a 12-a ediție a Cursului European de Neuroreabilitare, unul dintre cele mai importante evenimente științifice internaționale din domeniul Neurologiei, sub egida Fundației Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) în parteneriat cu Societatea de Neurologie din România (SNR), Institutul de Cercetare RoNeuro din Cluj-Napoca și Academia de Ştiinţe Medicale din România, precum şi un consorţiu internaţional de universităţi, sub egida Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNR) şi a Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare (WFNR).