Recviemul de Verdi, concert vocal-simfonic de excepție la Filarmonica de Stat „Transilvania” Concert vocal-simfonic – dirijor David Crescenzi Vineri, 17 martie 2023, ora 19, Abonament 18 Colegiul Academic Corul și Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania” David Crescenzi dirijor Luiza Fatyol soprană Orsolya Veress mezzosoprană Remus Alăzăroae tenor Beniamin Pop bas Cornel Groza dirijorul corului Giuseppe Verdi Messa da Requiem David Crescenzi revine, vineri seară, la pupitrul dirijoral al Orchestrei Filarmonicii de Stat „Transilvania” pentru un extraordinar concert vocal-simfonic.

Corul, pregatit de maestrul Cornel Groza și orchestra vor interpreta monumentala lucrare de Giuseppe Verdi, Messa da Requiem. Misa funebră verdiană, de o măreție unică, este o lucrare foarte așteptată datorită orchestrei, corului și a garniturii solistice din care fac parte soprana Luiza Fatyol, mezzosoprana Orsolya Veress și tenorul Remus Alăzăroae, alături de basul Beniamin Pop.

Informații despre artiști:

David Crescenzi Pianist, dirijor de orchestră și de cor, David Crescenzi a studiat la Conservatorul din Pesaro, iar apoi s-a specializat în dirijat orchestră, pian, muzică corală și dirijat coral. Ani la rând a fost asistent și colaborator al lui Alessio Vlad și elevul lui Gustav Khunn, la care a frecventat, între anii 1993 și 1996, cursurile de perfecționare „După-amiezi muzicale” din Milano. Datorită activității sale pe parcursul a două decenii, s-a consacrat mai întâi ca pianist acompaniator și asistent dirijor în diferite teatre și festivaluri lirice, atât în Italia, cât și în străinătate, iar în prezent este dirijor de orchestră și maestru de cor. Printre realizările sale semnificative se numără colaborarea cu Teatrul Operei din Cairo, în calitate de director artistic, între anii 1998 și 2003, unde a dirijat Bărbierul din Sevilla, Contract de căsătorie, Domnul Bruschino de Gioachino Rossini, Elixirul dragostei de Gaetano Donizetti, Tosca de Giacomo Puccini, Bal mascat, Aida și Rigoletto de Giuseppe Verdi. Din anul 2008 este dirijor invitat al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, iar din 2017 directorul artistic al instituției.

Luiza Fatyol

Soprana Luiza Fatyol s-a născut în anul 1987, la Satu Mare, într-o familie de muzicieni. La vârsta de 5 ani începe să studieze vioara sub îndrumarea tatăl ei. La 17 ani trece la studiul muzicii clasice, iar mai târziu devine studentă a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, la clasa profesoarei Ana Rusu. A debutat ca solistă în 2009, pe scena Operei Maghiare din Cluj, în rolul Carolinei din opera „Căsătoria secretă” de Domenico Cimarosa. Luiza susține concerte atât în țară, cât și în străinătate sub bagheta unor dirijori renumiți, printre care, Cristian Mandeal, Gabriel Bebeșelea, Lawrence Foster și David Crescenzi. A susținut spectacole de operă la „Komische Oper” din Berlin, Opernhaus Bonn, Theater Dortmund, Aalto Theater Essen, Landestheater Detmold, Opera Națională București, Opera Națională Română Cluj-Napoca și Opera Națională Timișoara.

Orsolya Veress

Mezzosoprana Orsolya Veress s-a născut la Cluj-Napoca în 1983. În 2007, a absolvit Facultatea de Canto şi Artă Scenică din cadrul Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”, iar apoi a urmat cursurile de masterat la clasa profesoarei Elena Andrieş. Din 2001 devine artist liric al ansamblului Operei Maghiare din Cluj. Repertoriul vocal-simfonic al mezzosopranei cuprinde, între altele, lucrări ca Stabat Mater de Pergolesi, Misa în si minor de Bach, Recviemul de Mozart, Simfonia a IX-a şi Fantezia corală de Beethoven, Petite messe solennelle de Rossini, Hommage à Peter Korniss de György Selmceczi, Misa nr. 2 de Georg Ruzitska şi Misa în Mi bemol major de Max Filke. Câteva dintre rolurile din repertoriul de operă şi operetă ale acesteia sunt Cornelia din Iulius Cezar în Egipt de Haendel, Dorabella din Così fan tutte și a treia doamnă din Flautul fermecat.

Remus Alăzăroae S-a născut în anul 1980, la Timișoara, a absolvit Colegiul Naţional de Artă „Ion Vidu” din orașul natal și a câștigat Premiul I la numeroase concursuri naționale de interpretare instrumentală – oboi. În anul 2004 a absolvit Facultatea de Muzică și Teatru din cadrul Universității de Vest din Timișoara, secția oboi. Din 2000 până în 2012 a fost angajat al Orchestrei Operei Naționale Române Timișoara, la oboi și corn englez. În 2009 începe colaborarea, în calitate de tenor, cu Opera Națională Română Timișoara, debutând în rolul Rinuccio din opera „Gianni Schicchi” de G. Puccini. Alături de aceeași instituție a participat la turnee în țări precum Italia, Austria, Germania, Olanda, Qatar. În prezent este solist al Operei Naționale Române Timișoara. Colaborează atât cu teatre lirice cât și cu filarmonici din țară și străinătate. Repertoriul său cuprinde roluri precum: Rinuccio (Gianni Schicchi), Nemorino (Elixirul dragostei), Rodolfo (Boema), Alfredo (Traviata), Pong (Turandot), Ducele de Mantova (Rigoletto), Gabriele Adorno (Simon Boccanegra), Riccardo (Un bal mascat), Pinkerton (Madama Butterfly), Manrico (Trubadurul) și Radames (Aida). Dintre lucrările vocal-simfonice interpretate în calitate de solist tenor amintim: Messa da Requiem de Verdi, Recviem de Mozart, Stabat Mater de Rossini, Marea Misă în do minor de Mozart, Misa Criolla de Ariel Ramirez etc.

Beniamin Pop

Beniamin Pop s-a născut la Bistrița și a absolvit Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, la clasa de canto a profesorului Marius Vlad Budoiu. În timpul studiilor a făcut parte din Corul Filarmonicii de Stat „Transilvania” și a fost solist al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca. În anul 2016 devine membru al studioului de operă al Deutsche Oper am Rhein, din Düsseldorf și Duisburg, unde are oportunitatea să își perfecționeze arta în cadrul unor cursuri de măiestrie sub îndrumarea unor personalități muzicale de renume internațional, precum Linda Watson, Peter Seiffert, Helen Donath, Bo Skovhus și David Syrus. După absolvirea studioului de operă, Beniamin Pop devine membru al ansamblului de soliști, post deținut până în prezent. Până acum, tânărul bas a acumulat un repertoriu vast, interpretând roluri de operă precum Colline (Boema), Figaro (Nunta lui Figaro), Leporello (Don Giovanni) și Der Landgraf (Tannhäuser). Repertoriul său vocal-simfonic cuprinde, printre altele, Recviem de W. A. Mozart, Recviem de G. Faure, „Messa di Gloria” de G. Puccini și „Stabat Mater” de G. Rossini.

Despre lucrare: Din punct de vedere biografic, perioada în care Giuseppe Verdi a scris marea sa capodoperă vocal-simfonică, Messa da Requiem a fost brăzdată de evenimente care l-au împiedicat pe compozitor să scoată la lumină creații de operă. De asemenea, istoria nașterii Recviemului este strâns legată de o intenție nematerializată, înaintea de a fi compusă, aceea a conceperii unui recviem dedicat trecerii în neființă a renumitului compozitor italian de operă Gioachino Rossini, proiect în care ar fi trebuit să fie implicați 13 compozitori italieni. Pentru realizarea acestuia, Verdi a compus ultima parte, „Libra me”, păstrată și în această lucrare. Verdi și-a propus astfel conceperea unei lucrări vocal-simfonice care a fost dedicată, în cele din urmă, memoriei scriitorului și poetului Alessandro Manzoni (1785-1873). Prima audiție a avut loc pe 22 mai 1874, comemorând un an de la moartea acestuia. Dirijorul Hans von Bülow a criticat lucrarea lui Verdi, considerând această capodoperă „o operă în înveșmântare ecleziastică”. Acest aspect al lucrării se manifestă în special prin manierele în care sunt tratate vocile, dar și prin contrastele dramaturgice realizate printr-o tratare originală a ansamblului orchestral. Chiar dacă în această perioadă Verdi nu mai compunea opere, stilul dramatic răzbate în fiecare parte. Fiind o Messa pro defunctis, lucrarea se structurează după tiparul catolic standard, compus din nouă mari secţiuni (Introitus, Kyrie, Graduale, Tractus, Sequentia, Offertorium, Sanctus, Agnus Dei şi Communio), cărora le va fi adăugat finalul – Libera me. Dies irae (Ziua mâniei) este cea mai dramatică din întregul Recviem, apărând de mai multe ori pe parcursul lucrării. Forţa apocaliptică se traduce muzical în semnalele alămurilor, în loviturile similare tunetelor ale timpanilor, în avalanşele descendente ale discursului sonor, toate potenţate dinamic. Aceasta este doar prima secţiune dintre cele nouă secvenţe ale Dies irae. Probabil, cea mai cantabilă parte din întreaga lucrare, ultima secvenţă, Lacrimosa, este una dintre cele mai intime şi totodată aprinse rugi: Lacrimosa, dies illa, Qua resurget ex favilla, Judicandus homo reus. Huic ergo, parce, Deus (Ziua lacrimilor este aceea în care se vor ridica din cenuşă oamenii plini de păcate în faţa judecăţii. Lasă-i să cunoască îndurarea ta, Doamne). Lux aeterna, ultima parte a unei slujbe catolice funebre, realizează o transcendere retorică, pornind din registrul grav şi „înălţându-se” înspre „lumina veşnică”. Pacea şi serenitatea sunt ameninţate de o ultimă apariţie a Dies irae, care se va transforma în finalul dramatic – Libera me.

Biletele online la concert se pot achiziţiona de pe site-urile entertix.ro şi myticket.ro. Biletele se pot cumpăra şi de la Agenţia de Bilete a Filarmonicii (Piaţa Lucian Blaga nr. 1-3, tel. 0756048318 sau 0264 43 00 60) sau cu o oră înainte de începerea concertului, direct de la locul acestuia, în limita locurilor disponibile.