Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți la amiază, în cadrul unei conferințe de presă, pensionarea magistraților la vârsta normală, aceea de 65 de ani.

Așa cum știți avem, o urgență legată de clarificarea modului în care se pensionează magistrații din România, pentru că rezolvarea acestei situații era prinsă într-unul din jaloanele care ne permit accesarea de fonduri europene și avem reţinute peste 800 de milioane de euro pentru trei cauze, pe care nu le-am îndeplinit în momentul de față din ultima cerere pe care am depus-o, dintre care peste 230 de milioane de euro reprezintă sumele care sunt reținute până la rezolvarea acestei soluții de către România și avem ca termen luna noiembrie să îndeplinim aceste jaloane, altfel vom pierde banii și deci pe toate cele trei componente operaționalizarea agenției care monitorizează performanța companiilor, AMEPIP-ul, așa cum o știți, dar și privind transparența modului în care sunt desemnați oamenii în consiliile de administrație, unde avem și acolo o sumă importantă, tot de peste 220 de milioane de euro reținute, să le putem rezolva.

Avem nevoie de aceste fonduri, dar în afară de asta, ceea ce înseamnă în fapt urgenţa. Rezolvarea acestei probleme are alte câteva elemente foarte importante, unul care ține de echitatea socială, pentru că în condițiile în care aceste pensii sunt mult mai mari decât orice alte pensii din sectorul public și privat din România pe contributivitate, apare o nedreptate socială datorită acestei diferențe foarte mari. De asemenea, rezolvarea acestei probleme, dar și a sistemului de salarizare din justiție ține de eficiența acestui sistem și ține de îmbunătățirea calității actului de justiție în România, pentru că se presupune și cred că este corect ca atunci când un om este la maturitatea vârstei profesionale, ceea ce cu siguranță înseamnă peste 45-50 de ani, după ce a acumulat o experiență importantă în profesie, să poată pune această experiență în serviciul public și cu siguranță când vom avea un corp de magistrați, care va rămâne în activitate până la vârsta standard de pensionare, dacă clarificăm cadrul legal, dacă îmbunătățim și calitatea legislației, cu siguranță vom avea o calitate a serviciului de justiție din România mult îmbunătățită, pentru că unul din fundamentele unui stat este sistemul de justiție și este foarte important pentru România să avem un sistem de justiție funcțional, un sistem de Justiție de încredere, un sistem de justiție eficient și independent.

Care sunt problemele acumulate în tot acești ani în zona de justiție, și aș puncta doar trei dintre ele care sunt foarte importante pe componenta pe care v-am prezentat- o. Una din problemele majore este ieșirea la pensie prea repede. Din cazurile pe care le avem în ultimii ani, și am avut posibilitatea ca timp de trei luni de zile, la începutul acestui an, să semnez pensionări de magistrați, suntem în situația în care două treimi, de exemplu, dintre magistrații din România ies la pensie la 47, 48, 49 de ani, ceea ce este o vârstă foarte redusă, este o vârstă a maturității profesionale în orice domeniu și e doar o problemă de calitate, dar nu doar una de calitate, este și o problemă de sustenabilitate în anii următori, pentru că nu mai avem oameni care să înlocuiască oamenii experimentați din sistemele noastre publice care se pensionează prea repede.

Nu mai există oameni pe piața muncii, generațiile care vin și intră practic în perioada activă sunt la jumătate sau și mai mici decât cele care ies în pensie sau urmeazză să iasă în pensie, prin urmare avem o criză a forţei de muncă pe care, cel puțin cei din sectorul privat o resimt foarte mult, dar și cei care sunt în sectorul public. Prin urmare, această propunere vine să crească vârsta de pensionare și să elimine această problemă care s-a acumulat în acești ani. O a doua problemă care este acumulată în acești ani este faptul că valoarea pensiei este la nivelul ultimului salariu. Am avut două etape a acestei acumulări negative.

Am avut ani, înainte de 2020, în care, practic, datorită formulei prevăzute în lege, și anume ca pensia unui magistrat să fie 80% din venitul brut, subliniez, brut, în fapt 80% din venitul brut înseamnă mai mult decât venitul net. Deci ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal și nu există nicăieri, în afară a unor pensii private sau a altor forme în care cetățeanul aflat în activitate își plătește el un fond de pensii pentru că vrea să aibă o pensie mult mai mare, dar cel puțin pe componenta de necontributiv nu există o astfel de situație. Am avut faza în care ne găsim astăzi, în care s-a introdus o frână la această prevedere și s-a adăugat, dar nu mai mult decât ultimul venit, da? Ceea ce înseamnă că, practic în acești ani, pensiile în această zonă au fost la nivelul ultimului salariu și suntem în situația în care, dacă facem un calcul al unei pensii medii în sistemul de justiție, constatăm că aceasta se ridică la aproximativ 24.000-25.000 de lei, deci aproximativ 5.000 de euro net. Dacă faceți o comparație cu o pensie medie din România, care este undeva între 500 și 600 de euro, deci ne dăm seama că este o diferență foarte mare și nicăieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere în care pensiile să fie mai mari decât salariile sau pensia să fie exact cât ultimul salariu.

Astăzi, actuala prevedere ne duce în această direcție. De asemenea, a treia problemă pe care o avem în sistem, dar care nu este rezolvată prin această propunere, pentru că trebuie gândită o lege de salarizare clară și nu se poate face într-un termen foarte scurt, estimez că se poate face până la toamnă, pe baza unui dialog cu sistemul de justiție. Avem deci legi de salarizare care sunt interpretabile, care sunt neclare și care de multe ori au fost forțate în interpretarea lor. Această situație care ține atât de calitatea legislației, dar și de interpretarea ei ne-a dus în situația în care în ultimii ani am avut peste 20.000 de acțiuni în instanțele din România, generate de oameni din sistemul de justiție, pentru drepturi salariale, care s-au bazat pe aspecte care țin de discriminare salarială, faptul că la un parchet special sunt salarii mai mari decât la un parchet normal a fost considerat o discriminare, pe acordarea de sporuri, pe despăgubiri pentru condiții necorespunzătoare de muncă, pe așa-numitul VRS (valoare de referință sectorială), care înseamnă un indicator de creștere a salariilor, sau pe acte administrative care au fost validate prin hotărești judecătorești.

Cert este că în urma acestor sentințe în cascadă, guvernele României din ultimii ani au pregătit și au trebuit să plătească, prin titluri executorii, aproximativ 10 miliarde de lei, deci aproximativ 2 miliarde de euro, diferențe salariale în acest sistem. S-au făcut parțial eșalonări, de exemplu cea de anul trecut n-a fost încă achitată și, de asemenea, înțeleg că mai există încă un stoc de sentințe, pentru că aceste sume au fost recalculate, au fost evaluate, alte miliarde de lei, ceea ce înseamnă un sistem impredictibil de salarizare, care înseamnă pentru statul român sume importante de bani pe care nu le poate prevedea, pentru care nu există estimări de la un an la altul. Or, în condițiile în care suntem practic în această criză bugetară, în care efectiv datorită deficitelor mari pe care le-am acumulat și dobânzilor pe care le plătim la creditele pe care le împrumutăm nu ne mai putem permite aceste lucruri, e nevoie să intervenim și pentru a veni cu o lege de salarizare care să nu permită interpretări, care să fie clară. Nu se pune problema de a veni cu legi care, să spunem, reduc salarii, ci pur și simplu pentru a avea predictibilitate, pentru a avea stabilitate și a evita aceste zeci de mii de procese care, oricum, sunt nelalocul lor. Ce propunem pentru primele două probleme, care înseamnă acumulări negative din acești ani: în primul rând, legat de vârstă și de vechime, propunem creșterea vârstei de pensionare și intrarea și în sistemul de justiție în pensie, la vârsta de pensionare standard de 65 de ani.

De asemenea, față de vechimea pe care astăzi o prevede legea de 25 de ani, ceea ce permite, deci, pensionarea la 48 de ani, propunem o creștere a vechimii după care te poți pensiona, la 35 de ani. Asta înseamnă că există posibilitatea ca un magistrat, care lucrează de la început în sistemul de magistratură din România, să iasă la pensie mai repede, dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. În aceste condiții, ar urma ca pentru fiecare an, pentru care optează să iasă mai repede la pensie, să pierdă două procente din pensie, în așa fel încât, pe logica de contributivitate de-a lungul întregii cariere, să existe, deci, această formulă. Și aceste prevederi, deci, sunt de natură să crească vârsta de pensionare, să elimine această inechitate și să avem toți magistrații.

Azi avem, din păcate, o mică parte care au preferat să rămână să lucreze și le mulțumesc pentru că au optat să rămână în sistem și să lucreze după vârsta standard de pensionare. În activitate, deci vom avea practic întregul corp al magistraților în activitate, la maturitatea vârstei profesionale și eu cred că în anii următori se va vedea acest lucru prin calitatea actului de justiție din România, prin sentințe unitare, prin mai multă celeritate și, în general, prin îmbunătățirea cadrului în care funcționăm. Un al doilea element este cuantumul pensiei. Am făcut o analiză a sistemelor de pensionare din țările Uniunii Europene și, în afară de specificul fiecarei țări, de ușoare diferențe care sunt, pot să spun că vârsta de pensionare, deci, este cea de 65 de ani în aproape toate țările Uniunii Europene, cu posibilitatea de muncă până la 68-70 de ani, deci suntem cu vârsta de pensionare în linia europeană. De asemenea, în ceea ce privește cuantumul pensiei, majoritatea țărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate de către cel care lucrează în ultimii ani de activitate, patru ani, cinci ani și așa mai departe, și din această medie de salarii există calculat în diferite țări, pe diferite sisteme, procente.

În unele țări avem un sistem de plată total contributiv, deci nu există nicio diferențiere între sistemul din magistratură și ceilalți, să spunem, funcționari. În cele mai multe țări există o formulă care însă ne duce în situația de a ne apropia la o valoare care înseamnă 60-70% din câștigurile salariale nete din ultimii ani de activitate, subliniez nete. În această situație, având analiza care este… sunt documente publice și dumneavoastră le puteți accesa sistemele de salarizare din fiecare țară europeană, am făcut o propunere care ține cont atât de acest principiu de bază, dar și de formulele aflate în legislația românească și cele care țin de decizii ale Curții Constituționale. În fapt, propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, subliniez, deci nu 80% din brut, cum este astăzi, ceea ce depășește salariul net, ci maxim 70% din ultimul salariu net, o valoare care oricum este la marja superioară a situației din țările Uniunii Europene. Calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute. Deci se propune să existe un procent de 55% din venitul brut în ultimii cinci ani de zile, dar nu mai mult de 70% din salariul net, din ultimul salariu net. Aceasta este un aspect important care, practic, aduce și acest nivel de pensii într-o zonă de normalitate, atât în ceea ce privește procentul din salariile nete, dar și în ceea ce privește vârsta standard de pensionare. Aceste propuneri mai au și alte elemente, dar sunt aspecte de tehnicalități care nu cred că țin de un anumit interes al opiniei publice. Vom comunica în această după-amiază textele de lege, cu toate detaliile, în așa fel încât să poată fi analizate. Vom purta discuții în zilele următoare cu toți cei interesați, în așa fel încât să explicăm, să discutăm, să vedem dacă sunt observații, dacă sunt propuneri de îmbunătățire, în așa fel încât săptămâna viitoare să putem avea acest pachet definitivat.

Avem astăzi o situație în care sunt magistrați care au îndeplinit condițiile standard de pensionare și pentru ca aceștia să nu părăsească sistemul, aceste propuneri sunt completate de dispoziții tranzitorii, care permit celor care astăzi lucrează în sistemul de justiție și îndeplinesc condițiile de pensionare, să se pensioneze după vechea lege și să lucreze în activitatea atâta cât doresc, atâta cât au capacitatea și dorința, în așa fel încât să nu avem niciun fel de fluctuații majore în sistemul de justiție și activitatea instanțelor și a parchetelor să se desfășoare în condiții normale în perioada următoare. Aceste propuneri sunt în măsură să respecte principiile care țin de legislație. De asemenea, au fost analizate deciziile Curții Constituționale în așa fel încât aceste propuneri să îndeplinească aceste decizii. Aș încheia aceste prezentări cu cel de-al doilea punct legat de investiții. Asigurarea fluxurilor de investiții în România, în perioada următoare, este un obiectiv important, pentru că pe de-o parte, ne asigură menținerea unor echilibre financiare, accesând fondurile europene, pe de altă parte, creează baza pentru dezvoltare și pentru relansare economică în anii următori, prin proiectele care se realizează de la infrastructură mare, de exemplu, rețeaua de autostrăzi, la infrastructură mică locală sau îmbunătățesc condițiile din spitale, prin investițiile în infrastructura spitalicească. De asemenea, aceste investiții pot contribui la dezvoltarea industriei de apărare, o parte dintre ele fiind asigurate din împrumutul Comisiei Europene pe programul SAFE, așa cum este cunoscut. Şi lucrăm în această perioadă intens toate ministerele implicate în aceste proiecte, atât cele care sunt pe programul SAFE, dar și cele care sunt pe programul PNRR /…/