Întreaga echipă a Teatrului Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca împărtășește astăzi o durere adâncă produsă de vestea plecării timpurii și nedrepte a celui care ne-a fost coleg și prieten – actorul Ioan Isaiu. Dincolo de șocul pe care îl resimțim cu toții în fața acestei morți neașteptate se întinde acum un mare gol, pe care probabil că timpul nu va reuși să îl umple niciodată pe deplin. Ne rămâne însă alinarea gândului că rolurile sale, farmecul caracteristic și acea hotărâre pe care o emana întreaga sa ființă îl vor păstra în inimile spectatorilor și îi vor garanta o a doua veșnicie, aici, printre cei vii. Ioan Isaiu s-a născut pe 25 august 1969, în Hunedoara. A făcut parte din prima promoție de absolvenți ai școlii de actorie de la Cluj, pe atunci integrată în Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai, finalizându-și studiile în 1995, la clasa Soranei Coroamă-Stanca. A urcat pe scena Naționalului clujean încă din studenție, în spectacole de referință, precum Tulburarea apelor de Lucian Blaga, regizat de Mihai Măniuțiu. După absolvire a devenit angajat al acestei instituții, unde talentul său s-a decantat în montările unor regizori de seamă ai teatrului românesc. I-a interpretat pe Gadshill în Falstaff și pe Demetrius în Visul unei nopți de vară, a fost Căpitanul din Tom Paine și Episcopul din Becket, toate roluri complexe în spectacole semnate de Victor Ioan Frunză. A jucat de asemenea în Seneca sau sfârșitul unei iubiri (regia Kincses Elemer), în Zbor deasupra unui cuib de cuci (regia Marius Oltean), în Povestiri din pădurea vieneză (regia Anca Bradu), în Țiganiada (regia Mircea Cornișteanu) și în multe, multe alte producții însemnate din spectacologia clujeană și națională. În 2018, după ce și-a consolidat renumele și ca actor de film și televiziune (în producții precum Cântecul șopârlei, Meșterul Manole, Vocea inimii, Îngerașii, Aniela, Iubire și onoare, Îngeri pierduți etc.), a revenit acasă, pe scena Teatrului „Lucian Blaga”, în Povești de dragoste la prima vedere, un spectacol regizat de Tudor Lucanu. Au urmat 8 ani intenși, de pe urma cărora rămânem cu amintirea unor roluri impresionante. A fost Vodă în Meșterul Manole, montare semnată de Andrei Măjeri, a jucat în Țiganiada, de această dată în regia lui Alexandru Dabija, a interpretat roluri multiple în Cel mai iubit dintre pământeni (regia Tudor Lucanu) și i-a dat viață lui Alonso în Furtuna, spectacol montat de Gábor Tompa. În ultimele stagiuni ne-a făcut să râdem cu rolul lui Chiriac din O noapte furtunoasă (regia Dragoș Pop) și a pășit în lumea absurdului din Pietonul aerului (regia Gábor Tompa). Ultimele premiere ale acestei stagiuni, Privește înapoi cu mânie (regia Tudor Lucanu) și Numărul 1 mondial (regia Tudor Antofie), ne-au permis să-l (re)cunoaștem drept un actor proteic, echilibrat, cu un deosebit simț al măsurii comicului și tragicului, cu o voce puternică și clară, ce va răsuna în continuare în memoria noastră. Acum câteva zile îl aplaudam pentru ultima dată în rolul lui Teddy din Numărul 1 mondial. Interpretarea lui nuanțată ne amuzase și întristase succesiv. Nu aveam atunci cum să ghicim deznodământul acesta trist. Sperăm, așadar, ca acele aplauze și toate celelalte primite de-a lungul unui drum închinat teatrului și filmului românesc să îl însoțească pentru totdeauna. Sincere condoleanțe familiei și tuturor celor care l-au iubit! Echipa Teatrului Național „Lucian Blaga”