Libertatea cuvântului în grea cumpănă şi pe WhatsUp

Chiar dacă administratorul cunoscutei reţele de socializare garantează discreţia conversaţiilor, nici aici nu mai poţi spune chiar orice oricui. Şi aici şi-au vârât nasul judecătorii.

Clujeanca Andra Pălăcean va plăti vecinei Stanca Părău suma de 5.000 de lei, ca daune morale pentru cuvintele adresate pe grupul de locatari de pe reţeaua telefonică WhatsUp. Pârâta trebuie să-şi ceară scuze pe acelaşi mijloc de comunicare.

Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta. Obligă pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 5.000 lei cu titlu de daune morale. Obligă pârâta, ca în termen de 5 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, să prezinte scuze reclamantei folosind aceleaşi mijloace de comunicare cu indicarea hotărârii pronunţată în prezentul dosar. Obligă pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Andra Părău i-a cerut vecinei despăgubiri în valoare de 10.000 de lei, acuzând-o pentru faptul că i-a adresat cuvinte mai dure pe reţeaua de socializare, care i-au vătămat imaginea, precum persoană fără caracter, care inspiră milă şi care este slab informată.

Pălăcean a recunoscut adresarea cuvintelor reclamate vecinei, justificându-şi gesturile ca o reacţie la atitudinea acesteia, care ar avea obiceiul de a face reclamaţii la adresa vecinilor. Părău ar fi sesizat poliţia, pentru că vecinii o împiedică să parcheze autoturismul în curtea interioară a imobilului comun, de pe o stradă centrală din Cluj. Tocmai pârâta este cea care a creat un grup închis pe rețeaua WhatsApp, în care se discutau în mod cordial, aspecte ce țineau de buna gestiune a imobilului.

Toate discuțiile dintre vecini erau civilizate și se purtau în mod constructiv în vederea soluționării diverselor nevoi locative, reclamanta fiind cea care de fiecare dată are/avea câte ceva de comentat, fără a propune nicio soluție concretă. Dimpotrivă, atitudinea reclamantei a fost de a exercita șicane asupra vecinilor. Cu toate că relația dintre vecini este amiabilă, de bună înțelegere, reclamanta care nici măcar nu locuiește efectiv în imobil, proprietatea sa fiind dată în chirie, încearcă să tulbure relațiile de bună vecinătate, sens în care a formulat diverse plângeri și notificări, inclusiv o plângere penală împotriva tatălui pârâtei, a spus pârâta în faţa instanţei de judecată.

Vă prezentăm motivarea deciziei prin care s-a dispus achitarea de daune morale în prima instanţă.

ACEASTĂ APLICAȚIE ESTE DEZVOLTATĂ
ȘI FINANȚATĂ INTEGRAL DE ROLII

Actiune in raspundere delictuala Judecatoria CLUJ-NAPOCA

Cod ECLI ECLI:RO:JDCLJ:2021:001.______

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CLUJ-N_____

SECȚIA CIVILĂ

Prezentul document este supus reglementărilor aflate sub incidența Regulamentului U.E. 2016/679

DOSAR NR. ______________

SENTINȚA CIVILĂ NR. 3729/2021

Ședința publică din data de 27.05.2021

Instanța este constituită din:

PREȘEDINTE: I_____ A___ M___

GREFIER: B______ T____

Pe rol se află soluționarea cererii privind pe reclamanta P____ – A_____ A________ A_____ în contradictoriu cu pârâta B_______ B____, având ca obiect acțiune în răspundere delictuală.

În lipsa părților.

Se constată că dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 13.05.2021, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi 27.05.2021.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

În temeiul art. 394 și art. 395 C.pr.civ. instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare, soluția urmând a fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

INSTANȚA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N_____ sub nr. ______________ la data de 15.09.2020, reclamanta P____ – A_____ A________ A_____ a solicitat în contradictoriu cu pârâta B_______ B____ obligarea pârâtei la plata daunelor morale în cuantum de 10.000 de lei, având în vedere că reclamantei i-au fost încălcate dreptul la demnitate, onorare și reputație, respectiv obligarea pârâtei să îi prezinte scuze reclamantei, pentru atingerile aduse demnității acesteia, folosind aceleași mijloace de comunicare, pe care le-a folosit atunci când i-a adresat injurii acesteia cu indicarea hotărârii judecătorești ce va fi pronunțată în cauză, cu cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru și onorariu de avocat.

În motivarea cererii, reclamanta a învederat, în esență, că în fapt, este proprietarul unui apartament situat în mun. Cluj-N_____, ____________________, ________________, iar pârâta locuiește în apartamentul părinților săi la aceeași adresă, în Cluj-N_____, ____________________, _________________, iar toți proprietarii condominiului din mun. Cluj-N_____, ____________________, jud. Cluj, corespondează pe un grup închis „Imobil Moților 44” creat pe platforma de comunicații WhatsApp. S-a învederat că orice discuții prin intermediul platformei sunt publice și pot fi urmărite în direct, mesajele sunt arhivate și înregistrate, iar consultarea lor este disponibilă o perioadă mare de timp.

Reclamanta a susținut că în ocazii repetate, în grupul de discuții amintit mai sus, pârâta a afirmat despre ea că ar fi „persoană fără caracter”, „că inspiră milă”, că este „slab informată”, iar aceste afirmații repetate și nefondate i-au afectat integritatea morală a reclamantei și au influențat negativ imaginea acesteia în fața colectivității și a prietenilor.

În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 71, art. 72, art. 74, art. 252, art. 253, art. 357 C.civ., art. 30 alin. 6 din Constituția României, art. 10 alin. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În dovedire, reclamanta a depus, în copie, la dosar, înscrisuri (filele 7 – 11).

Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 lei – fila 6.

Pârâta B_______ B____ a depus întâmpinare, la data de 27.10.2020 – filele 18 – 20, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată aferente prezentului demers judiciar.

În motivare, pârâta a arătat, în esență, că locuiește împreună cu părinții săi în mun. Cluj-N_____, ____________________, _________________, imobil cu privire la care nu a fost constituită o asociație de proprietari, astfel încât ea în mod gratuit, s-a ocupat de cele necesare achitării facturilor întregului imobil, pentru toți proprietarii: apă, gunoi etc. Pentru o mai bună colaborare între vecini a fost creat un grup închis pe rețeaua WhatsApp, în care se discutau în mod cordial aspecte ce țineau de buna gestiune a imobilului. Toate discuțiile dintre vecini erau civilizate și se purtau în mod constructiv în vederea soluționării diverselor nevoi locative, reclamanta fiind cea care de fiecare dată are/avea câte ceva de comentat, fără a propune nicio soluție concretă. Dimpotrivă, atitudinea reclamantei a fost de a exercita șicane asupra vecinilor. Cu toate că relația dintre vecini este amiabilă, de bună înțelegere, reclamanta care nici măcar nu locuiește efectiv în imobil, proprietatea sa fiind dată în chirie, încearcă să tulbure relațiile de bună vecinătate, sens în care a formulat diverse plângeri și notificări, inclusiv o plângere penală împotriva tatălui pârâtei.

În dovedire, pârâta a depus, în copie, la dosar, înscrisuri (filele 22 – 38).

La data de 27.11.2020, reclamanta a depus răspuns la întâmpinare – fila 44.

La termenul din data de 13.05.2021, reclamanta a depus concluzii scrise.

În cauză, instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar, proba cu interogatoriul reclamantei – filele 56 – 57 și interogatoriul pârâtei – filele 58 – 63.

Analizând actele și materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:

În fapt, reclamanta este proprietarul apartamentului nr. 4, situat în Cluj-N_____, ____________________, jud. Cluj, iar pârâta locuiește în apartamentul nr. 11, proprietatea părinților săi, situat la aceeași adresă. Toți proprietarii din condominiu au corespondat pe un grup intitulat “Imobil Moților 44”, creat pe platforma de comunicații din aplicația WhatsApp. În cadrul discuțiilor avute în cadrul grupului, pârâta a a afirmat despre reclamantă că este o “persoană fără caracter” și că “îi este milă de ea”.

Această situație de fapt este reținută de instanță pe baza înscrisurilor de la filele 7 – 9 dosar, coroborate cu răspunsurile părților la interogatoriile administrate în cauză – filele 56 – 63.

Raportând situația de fapt la temeiurile de drept invocate de reclamantă, instanța reține că, în conformitate cu art. 72 C.civ., orice persoană are dreptul la respectarea demnității sale. Este interzisă orice atingere adusă onoarei și reputației unei persoane, fără consimțământul acesteia, ori fără respectarea limitelor prevăzute la art.75 Cod civil.

Conform art. 252 din același act normativ „Orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci ființei umane, cum sunt viața, sănătatea, integritatea fizică și psihică, demnitatea, intimitatea vieții private …”.

Potrivit art. 253 alin. 1 C.civ. “Persoana fizică ale cărei drepturi nepatrimoniale au fost încălcate ori amenințate poate cere oricând instanței interzicerea săvârșirii faptei ilicite, dacă aceasta este iminentă, încetarea încălcării și interzicerea pentru viitor, dacă aceasta durează încă, constatarea caracterului ilicit ai faptei săvârșite, dacă tulburarea pe care a produs-o subzistă”. De asemenea, conform alineatului 3 al aceluiași articol „cel care a suferit o încălcare a unor asemenea drepturi poate cere instanței să îl oblige pe autorul faptei să îndeplinească orice măsuri socotite necesare de către instanță spre a ajunge la restabilirea dreptului atins, cum sunt: obligarea autorului, pe cheltuiala sa, la publicarea hotărârii de condamnare, orice alte măsuri necesare pentru încetarea faptei ilicite sau pentru repararea prejudiciului cauzat”, iar conform 253 alin. 4 C.civ. “persoana prejudiciată poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparație patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile. În aceste cazuri, dreptul la acțiune este supus prescripției extinctive”.

Conform art. 1.357 C.civ. cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare.

Instanța reține că fapta pârâtei, așa cum a fost reținută mai sus, întrunește caracterul unei fapte ilicite. Referitor la apărarea pârâtei în sensul că mesajele au fost trimise în cadrul unor convorbiri private și nu au caracterul unor convorbiri purtate în spațiul public, instanța apreciază că acest aspect nu are relevanță, cât timp mesajele au fost de natură să contureze în opinia destinatarilor o percepție negativă asupra reputației și demnității reclamantei.

Cât privește prejudiciul, este evident că fapta pârâtei, prin natura afirmațiilor făcute de aceasta, au adus atingere bunei reputații a reclamantei și imaginii acesteia, respectiv o atingere semnificativă a valorilor ce definesc personalitate umană, faptele fiind apte a produce consecințe negative în plan moral reclamantei, motiv pentru care instanța apreciază prejudiciul moral creat reclamantei ca fiind dovedit.

Un prejudiciu moral presupune ca victima să fi resimțit efectiv o suferință morală, iar evaluarea acestuia constă în stabilirea unei indemnizații compensatorii menite să atenueze suferințele victimei.

Ca atare, instanța reține că afirmațiile referitoare la reclamantă au produs un prejudiciu moral acesteia, legătura de cauzalitate dintre fapta pârâtei și prejudiciul moral cauzat fiind în acest caz evidentă.

Chiar dacă este adevărat că stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doză de aproximare, instanța are în vedere la stabilirea cuantumului despăgubirilor mai multe criterii cum ar fi: consecințele negative suferite de cel în cauză pe plan psihic, importanța valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația familială, profesională și socială. Pentru acordarea despăgubirilor morale legea nu impune criterii de evaluare prestabilite astfel că se impune a fi stabilite în echitate, adică trebuie să se procedeze la o apreciere subiectivă a circumstanțelor particulare ale cauzei. Instanța reține astfel că, așa cum rezultă și din răspunsurile la interogatoriu, reclamanta a fost afectată de cuvintele adresate de pârâtă, a trecut prin tot felul de stări emoționale având în vedere în primul rând faptul că discuțiile au fost văzute de familie și de vecini, fiindu-i teamă ca unele dintre aceste persoane să nu-și schimbe atitudinea față de ea.

Având în vedere cele reținute mai sus, statuând în echitate față de circumstanțele concrete ale speței detaliate, ținând seama că daunele morale nu trebuie să constituie o sancțiune excesivă pentru cel care este obligat și nicio sursă de îmbogățire nejustificată pentru cel căruia i se acordă, păstrând un just echilibru între interesele părților, instanța va acorda reclamantei despăgubiri morale în cuantum de 5.000 lei, pentru diferența solicitată cererea urmând a fi respinsă, ca neîntemeiată.

În baza art. 253 alin. 3 lit. b C.civ., pentru repararea integrală a prejudiciului, instanța va obliga pârâta, ca în termen de 5 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, să prezinte scuze reclamantei folosind aceleași mijloace de comunicare cu indicarea hotărârii pronunțată în prezentul dosar.

Având în vedere soluția ce se va pronunța în cauză, instanța, reținând culpa procesuală a pârâtei în limita în care se va admite acțiunea, în baza art. 453 alin. (1) din C.pr.civ., o va obliga pe pârâtă la plata în favoarea reclamantei a sumei de 500 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care suma de 100 lei reprezentând taxa judiciară de timbru achitată pentru promovarea prezentului litigiu și suma de 400 lei reprezentând onorariu avocațial – fila 10, pentru diferența de onorariu cererea urmând a fi respinsă, ca neîntemeiată.

Totodată, instanța va lua act că pârâta va solicita pe cale separată cheltuielile de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta P____ – A_____ A________ A_____, CNP _____________, cu domiciliul procesual ales în Cluj-N_____, _______________________, nr. 76, ________________, la avocat U____ C______ O_______, în contradictoriu cu pârâta B_______ B____, CNP _____________, cu domiciliul în comuna Gârbău, ___________________, jud. Cluj, prin avocat B_____ I____.

Obligă pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 5.000 lei cu titlu de daune morale.

Obligă pârâta, ca în termen de 5 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, să prezinte scuze reclamantei folosind aceleași mijloace de comunicare cu indicarea hotărârii pronunțată în prezentul dosar.

Obligă pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Ia act că pârâta va solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.

Respinge, ca neîntemeiate, restul pretențiilor formulate.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Cluj-N_____, sub sancțiunea nulității.

Pronunțată azi, data de 27.05.2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

PREȘEDINTE, GREFIER,

I_____ A___ M___ B______ T____

Red.Dact./I.A.M./B.T./4 ex./09.07.2021

Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer Romania pentru Fundatia RoLII.

Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro

• ANPC
• COPYRIGHT © 2021 ROLII