Fostul fotbalist internaţional Daniel Prodan (Foto Dorin Chioţea fbk), decedat surprinzător la numai 44 de ani avea un proces cu Federaţia Română de Fotbal, care îl concediase în urmă cu doi ani. Procesul s-a încheiat definitiv în mod defavorabil pentru Prodan, cu câteva zile înainte de dispariţie.

Răzvan Burleanu, noul preşedinte al FRF a dispus concedierea sa în iunie 2014, după un conflict cu fostul internaţional, pe atunci director sportiv, legat de plata unor diurne la deplasarea lotului de sportivi în vestul Europei.

Prodan a pierdut procesul pentru anularea concedierii, însă cererea de recuzare a completului de judecători, care i-au respins definitiv apelul, i-a fost anulată săptămâna trecută la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Data documentului de soluționare: 11.11.2016 Respingere recurs – Nefondat Detalii soluţie: Decizia nr. 2187:

“Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul Prodan Daniel Claudiu împotriva încheierii de şedinţă din 31 martie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a VII-a pentru cauze privind conflictele de muncă şi asigurările sociale. Definitivă”.

Prodan obţinuse în instanţă, la Tribunalul Ilfov, doar eliberarea unor documente privind venitul în funcţia deţinută la FRF, restul cererilor fiind respinse de instanţa de judecată.

“Solutia pe scurt: Admite in parte actiunea Obliga parata sa elibereze reclamantului o adverinta, pentru perioada 1 ianuarie 2012- la zi, care sa cuprinda cel putin informatii privind: datele de identificare ale contribuabilului, venitul lunar realizat pentru intreaga perioada, deducerile personale acordate, impozitul calculat si retinut. Respinge actiunea ca nefondata pentru rest In temeiul art. 453 Obliga parata la plata catre reclamant a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu de avocat, proportional cu masura in care i-au fost admise pretentiile”.

Prezentăm şi motivarea integrală a deciziei instanţei de fond, Tribunalul Ilfov.

Document finalizat

Dosar nr.

R O M Â N I A, TRIBUNALUL ILFOV, SECŢIA CIVILĂ, SENTINTA CIVILA Nr. Şedinţa publică de la 15 Iulie 2015

Completul compus din: PREŞEDINTE A M C Asistent Judiciar M M Asistent Judiciar M L Grefier G M G

Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant P D C şi pe pârât F R F, având ca obiect contestaţie decizie de concediere

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a raspuns reclamantul prin av. I T, cu imputernicire la fila 2 dosar, parata prin av. P C, cu imputernicire la fila 129 dosar

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează ca este termenul sase de judecata, actiune scutita de taxa timbru, Institutul National de Expertize Criminalistice a comunicat ca nu dispune de mijloace tehnice spre a efectua expertize cu obiectivul propus de reclamant, dupa care:

Fata de raspunsul inaintat la dosar de INEC, av. T pentru reclamant arata ca intelege sa nu mai insiste in exepertiza solicitata. Depune o serie de inscrisuri in dovedirea notorietatii reclamantului

Tribunalul ia act de precizarea aparatorului reclamantului si, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, constata cercetarea procesului incheiata si acorda partilor cuvantul in dezbateri

Av. T pentru reclamant solicita admiterea actiunii. In ce priveste solicitarea de nulare a Hotararii Comitetului Executiv nr. 5/aprilie 2014 arata ca, fata de imposibilitatea efectuarii expertizei solicitate, lasa solutia la aprecierea instantei. Arata totusi ca din intreg probatoriul administrat rezulta o banuiala legitima ca aceasta hotarare nu este legal adoptata, chiar dovezile din media conducand la aceasta solutie.

Pe fondul cauzei arata ca decizia de desfacere a contractului de munca este nula de drept si solicita anularea masurii luate prin aceasta, reincadrarea reclamantului si obligarea paratei la plata tuturor drepturilor salariale cuvenite de la data concedierii, pe care o apreciaza ca fiind 31.07.2014 si pana la data reincadrarii efective. Solicita si obligarea la plata de despagubiri morale pentru prejudiciul cauzat prin concedierea nelegala.

Arata ca decizia 116/3 iulie 2014 prevede concedierea reclamantului dintr-un post pe care acesta nu il ocupa si anume acela de director cu atributii la U21. ca potrivbit noii organigrame exista un post de director tehnic, care are un subordine un intreg compartiment cu atributii de natura celor exercitate de reclamant. Ca desfacerea contractului de munca s-a facut in scopul declarat al eficientizarii activitatii insa in realitate aceasta nu a insemnat decat indepartarea unor persoane si incadarea pe posturile nou infiintate (mult mai multe) a altor persoane. Ca o intreaga directie tehnica exista in continuare in organigrama FRF, reclamantul s-a ocupat de lotul U21, care si acesta exista in continuare

Ca de altfel modificarea organigramei este anticipata in programul de guvernanta sportiva cu care noul presedinte FRF a candidat pentru aceasta functie. Cu privire la daunele morale arata ca a depus certificatele de nastere ale copiilor minori, arata ca numele sau, bine cunoscut in media, mai ales ca a facut parte din generatia de aur, a avut de suferit prin masura luata.

Cu cheltuieli de judecata, depune facturi si chitante privind onorariuld e avocat.

Av. C. pentru pentru parata solicita respingerea cererii de constatare a nulitatii hotararii 5/2014, in primul rand pentru ca nu a fost contestata in procedura prealabila prevazuta de statutul FRF.

Pe fond arata ca desfiintarea postului a fost efectiva, ca anterior lunii iulie 2014, data concedierii reclamantului, existau in cadrul directiei tehnice patru posturi de director iar ulterior concedierii a mai rams numai unul, ocupat de dl Anghel Iordanescu, toti ceilalti fiind disponibilizati. Ca s-a urmarit exclusiv eficientizarea atat umana cat si financiara. Arata ca la sfarsitul anului 2014 FRF a inregistrat 19 milioane pierdere insa tine sa precizeze ca jurisprudenta CAB in domeniu nici macar o astfel de dovada nu apreciaza ca s-ar impune a fi facuta, cata vreme deciile de oportunitate apartin exclusiv angajatorului,neputand fi cenzurate de instnta. Arata ca postul ocupat de catre reclamant a fost unul singur, care de-a lungul timpului a purtat mai multe denumiri, insa cu aceleasi atributii. In ce priveste programul de guvernanta sportiva arata ca acesta este public insa nu se poarte aprecia ca exista premeditare iar rezultatele masurilor luate se vad la acest moment. In ce priveste daunele morale arata ca nu a fost dovedit niciun prejudiciu si nici nu au fost dovedite daunele de imagine. Ca reclamantul si-a continuat activitatea intr-o firma de management sportiv, impreuna cu fostul presedinte FRF. Cu cheltuieli de judecata pe cale separata.

Av. T. pentru reclamant, in replica, a aratat ca din bilant rezulta cheltuieli salariale mult mai mari in 2014 decat in 2013. In ce priveste continuarea vietii profesionale arata ca nu sunt interzise doua contracte de munca, stresul si consecintele desfacerii ilicite a contractului de munca fiind daune prezumate de jurisprudenta in materie

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă:

Solicita a se constata nula de drept dispozitia nr. 116/ 3 iulie 2014, sa se constate nelegala masura concedierii sale si sa fie obligata parata FRF la plata unei despagubiri egale cu drepturile salariale indexate, majorate si actualizate si cu celelelalte drepturi ce i s-ar fi cuvenit in calitate de salariat.

Solicita de asemenea repunerea partilor in situatia anterioara si obligarea paratei la plata de daune morale in cuantum de 100.000 EUR

In situatia ca va fi respinsa actiunea solicita obligarea paratei la plata salariilor compensatorii conform CCM la nivelul FRF.

Solicita si obligarea paratei la plata drepturilor salariale datorate pana la data de 31 iulie 2014, data incetarii raporturilor de munca

Solicita si obligarea paratei la rectificarea inscrierilor din REVISAL/REGES astfel ca acestea sa corespunda cu realitatea, respectiv data incetarii activitatii

Solicita obligarea paratei de a emite pentru perioada 1 ianuarie 2013 la zi un document unitar din care sa rezulte cel putin datele de identificare ale contribuabilului, venitul realizat in cursul anului, deducerile personale acordate, impozitul calculat, retinut si varsat

Solicita si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.

Arata ca a fost angajat al paratei din data de 1.12.2005 in functia de director, cu atributii de director sportiv, in baza contractului individual de munca inregistrat sub nr. 5924/2.12.2005

Arata ca ulterior a semnat cu angajatorul diverse acte aditionale, majoritatea consfintind majorari salariale

Ca la un moment dat, fara a i se aduce la cunostinta, a fost intocmita o noua fisa a postului, fiind modificate atributiile de serviciu precum si locul muncii

Ca la 4 iunie 2014 a fost emis preavizul 274 prin care i s-a adus la cunostinta desfiintarea postului, fiind invocata nota de fundamentare nr. 1208 din 16.04.2014, organigrama si statul de functii

Ca urmare a corespondentei purtate cu parata a primit decizia 116/3 iulie 2014 si nota de lichidare fara numar, adeverinta 1948/4 iulie 2014

Arata ca potrivit preavizului si deciziei de concediere este concediat dintr-un post pe care nu il ocupa, concedierea sa fiind, de aceea, nula de drept

Arata suplimentar ca nota de fundamentare 1208/16.04.2014, invocata in cuprinsul deciziei de concediere nu poate constitui temei pentru modificarea organigramei FRF astfel incat concedierile efectuate in baza unui astfel de temei sunt nule

Ca potrivit Statutului FRF, document public pe site-ul FRF, Comitetul Executiv are atributia de a dispune aprobarea, respectiv modificarea organigramei

Ca asa stand lucrurile, decizia de concediere a sa este nula

In ce priveste cauza reala si serioasa a desfiintarii postului arata ca asa cum rezulta din Programul de Guvernanta sportiva al FRF cu care actualul presedinte al FRF a participat la alegerile din martie 2014, acesta a premeditat si anticipat modificarea organigramei, chiar inaintea alegerii sale ca presedinte, aceasta intentie fiind in mod neechivoc exprimata in program

Ca din surse publice nu rezulta nici un fel de jena financiara a paratei iar motivul real al concedierii il constituie animozitatea de notorietate a actualului presedinte al FRF fata de el

Apreciaza ca masura concedierii sale este nelegala avand in vedere si faptul ca nu a fost precedata de emiterea unui preaviz.

Ca decizia de concediere i-a fost comunicata dupa depasirea termenului de 20 zile al preavizului, astfel ca apreciaza ca a fost concediat nelegal, in lipsa unui preaviz valabil

In ce priveste daunele morale invoca stresul evident suferit, apreciaza ca i se pateaza imaginea in ochii colegilor sai si este afectat respectul de care se bucura in mediul public, mai ales ca este un reprezentant al „generatiei de aur”

In ce priveste platile compensatorii arata ca acestea sunt datorate in baza art. 53 din CCM la nivelul FRF

In ce priveste inscrierile in REVISAL arata ca aceasta indica drept data de incetare a contractuluid e munca data de 3.07.2014, data incorecta, cata vreme in ce il priveste a primit decizia de concediere la 31.07.2014 iar aceasta produce efecte de la data comunicarii

Anexeaza contract de munca, fisa postului, acte aditionale la contractul de munca, o a doua fisa a postului, adresa inregistrata la FRF la 23.06.2014, preaviz 274/4.06.2014, decizia 116/3.07.2014, nota de lichidare, adeverinta privind veniturile brute lunare,

Parata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii

In ce priveste sustinerea reclamantului privind faptul ca a fost concediat dintr-o functie pe care nu o detinea arata ca reclamantul a ocupat functia de director, avand atributii de director sportiv

Ca pe parcursul derularii contractului acesta si-a exercitat atributiile la mai multe compartimente iar anterior reorganizarii, din Directia Tehnica si Scoala Federala de Antrenori faceau parte: Lotul national de Fotbal al Romaniei, Lotul National de fotbal U21 (fosta Echipa Nationala de Tineret), Scoala Federala de Antrenori, etc)

Ca asa fiind este evident ca postul reclamantului este cel desfiintat.

Ca de altfel este cel putin absurd sa se invoce animozitati personale intre presedinte si reclamant, cata vreme acesta nici macar nu cunoaste locul unde isi desfasura activitatea

Arata ca postul ocupat de reclamant a fost suprimat efectiv din organigrama

Arata ca in conformitate cu prevederile Statutului FRF Presedintele a emis decizia de restructurare a activitatii potrivit art. 34 din Statut si conform Hotararii/ Deciziei Comitetului Executiv din 24.04.2014 prin care a fost aprobata noua organigrama

Ca instanta nu poate cenzura masurile de reorganizare a activitatii pe motive de oportunitate

In ce priveste cauza reala si serioasa arata ca singurul in masura sa decida modificarea structurii interne este angajatorul

In ce priveste termenul de preaviz arata ca acesta a fost corect identificat si acordat iar decizia de concediere a fost comunicata cu posta reclamantului

Ca nu are relevanta daca acesta a refuzat primirea, cata vreme dovada de comunicare se face cu actele emise de oficiul postal, aceasta fiind data considerata ca data a comunicarii

Ca drept urmare, desi acesta nu a fost la domiciliu intreaga luna iulie 2014, faptul ca a fost avizat/reavizat de oficiul postal face dovada comunicarii deciziei

Asadar alegatiile de pe pagina 5 din cerere nu au nicio legatura cu institutia preavizului statornicita de art. 75 C.muncii, aratand, de altfel, netemeinicia cereriid e chemare in judecata.

Cat priveste capatul de cerere privind eliberarea unor documente arata ca acestea au fost transmise pe adresa dlui P. in forma prevazuta de normele si instructiunile in vigoare.

In ce priveste drepturile salariale arata ca acestea au fost calculate conform prevederilor Codului fiscal in vigoare iar salariile compensatorii au fost acordate conform CCM la nivel de unitate, motiv pentru care solicita si respingerea acestui capat de cererere

Anexeaza Ordinea de zi a sedintei Comitetului Executiv al FRF din 24 aprilie 2014, Hotararea 5/24 aprilie 2014, anexa privind numarul de posturi in organigrama, Decizia 1630/4.06.2014 a Presedintelui FRF, nota de fundamentare 1208/16.04.2014, state de functii si organigrame anterior reorganizarii, Decizia 116/3.07.2014, dovada de comunicare, nota inventar,

Prin raspunsul la intampinare formulat la 24.10.2014 reclamantul si-a completat actiunea solicitand si constatarea nulitatii absolute a Hotararii nr. 5/24 aprilie 2014 a Comitetului Executiv al FRF

Deliberand asupra cererii de chemare in judecata formulate, prin prisma materialului probator administrat tribunalul o apreciaza ca fondata doar in parte si o va admite in aceste limite, pentru motivele ce succed:

1. In ce priveste Hotararea nr. 5/24 aprilie 2014 a Comitetului Executiv al FRF tribunalul retine ca prin aceasta au fost aprobate o serie de masuri (fila 139-141 dosar), printre care si aceea de aprobare a organigramei Federatiei Romane de Fotbal (FRF)

Tribunalul retine ca, potrivit dispozitiilor art. 34 pct. 9 din Statutul FRF (Fila 101 dosar), „hotararile Comitetului Executiv contrare legii sau dispozitiilor cuprinse in statutul si regulemantele FRF pot fi atacate in justitie de oricare dintre membrii care nu au luat parte la sedinta sau care au votat impotriva si au cerut sa se insereze aceasta in procesul verbal de sedinta, in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare. Orice litigiu cu privire la Hotararile Comitetului Executiv va fi supus mai intai, in mod obligatoriu, unei proceduri arbitrale in fata Tribunalului Arbitral al Sportului”

In speta tribunalul retine ca procedura prealabila obligatorie prevazuta de art. 34 pct. 9 din Regulamentul FRF nu a fost urmata de reclamant, cererea de anulare adresata direct instantei de judecata neputand fi, de aceea, primita

De altfel, din analiza probatoriului administrat tribunalul retine ca nici criticile de nelegalitate formulate de reclamant cu referire la acest document nu se confirma astfel ca va respinge cererea de anulare a Hotararii 5/24 aprilie 2014 ca nefondata..

2. In ce priveste capatul de cerere privind nulitatea dispozitiei 116/3 iulie 2014 tribunalul observa ca prin aceasta dispozitie a fost desfacut contractul de munca al reclamantului (fila 62 dosar) in temeiul art. 65 alin 1 C.muncii, retinandu-se reorganizarea activitatii FRF si desfiintarea unor posturi, printre care si cel ocupat de reclamant.

Analizand decizia de concediere atacata, prin prisma criticilor formulate de recamant si prin raportare la dispozitiile art. 75, 76 si 78 C.muncii tribunalul retine ca aceasta cuprinde toate elementele prevazute sub sanctiunea nulitatii de art. 76 C.muncii

In ce priveste critica referitoare la imprejurarea ca reclamantul ar fi fost concediat dintr-un post pe care nu-l ocupa in realitate, tribunalul apreciaza ca aceasta nu poate fi primita.

Astfel, din analiza contractului de munca anexat la fila 11-12 dosar tribunalul retine ca reclamantul a fost angajat al paratei in functia de Director, fara a se preciza in concret directia din cadrul FRF in cadrul careia acesta isi desfasoara activitatea.

Din cuprinsul Fisei postului din 1.12.2005 (fila 13 dosar) rezulta ca reclamantul si-a desfasurat, la acel moment, activitatea la compartimentul Loturi Nationale de Seniori

Din cuprinsul Fisei Postului din 23.06.2014 (fila 17-18 dosar) tribunalul retine ca, la momentul semnarii acesteia, reclamantul isi desfasura activitatea ca Director Sportiv in cadrul compartimentului Echipa Nationala de Tineret.

Analizand organigrama si statul de functii al FRF la 1 ianuarie 2012 (fila 59-60 dosar) tribunalul observa ca acest compartiment facea parte din Directia Tehnica si Scoala Federala de Antrenori, directie care avea incadrati 4 (patru) directori, printre care si reclamantul.

Asa stand lucrurile tribunalul apreciaza ca nu poate fi primita sustinerea reclamantului conform cu care a fost concediat dintr-un post pe care nu il ocupa, actiunea dovedindu-se sub acest aspect nefondata.

In ce priveste temeinicia deciziei de concediere tribunalul urmează a analiza dacă în cauză au fost îndeplinite condiţiile art.65 din Codul muncii.

Potrivit art. 65 al.(1) din Codul muncii, concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia.

Analizând măsura concedierii, trebuie verificat dacă desfiinţarea locului de muncă a fost efectivă şi a avut o cauză reală şi serioasă, astfel cum impune art. 65 al. 2 din Codul muncii.

În această privinţă se reţine că între cauzele reale şi serioase ale desfiinţării unui loc de muncă nu se încadrează numai încetarea unei anumite activităţi ci şi schimbarea modului de realizare a acesteia pentru creşterea calităţii, scăderea costurilor, creşterea vitezei de realizare, care conduc la creşterea competitivităţii sau reducerea activităţii.

Scopul declarat al oricărei societăţi comerciale este obţinerea de profit şi maximizarea acestuia, desigur, protejând drepturile salariaţilor.

De asemenea, se poate urmări îmbunătăţirea relaţiilor cu clienţi, a comunicării între societate şi potenţialii clienţi, flexibilizarea procedurilor interne, centralizarea activităţilor de coordonare şi control sau evitarea şi eliminarea situaţiilor în care atribuţiile mai multor angajaţi se suprapun. 

Aşadar, angajatorul poate lua unilateral măsura de reorganizare a societăţii, inclusiv prin desfiinţarea unor posturi, în baza prerogativei sale de stabilire a organizării şi funcţionării unităţii prevăzute de art.40(1) lit. a din Codul muncii .

Această concluzie rezultă şi din faptul că, de exemplu, consultarea cu organizaţia sindicală, impusă de art. 69 din Codul muncii nu vizează oportunitatea măsurilor de reorganizare, care este la aprecierea angajatorului în funcţie de propriile analize economice, întrucât respectivele consultări nu poartă numai asupra mijloacelor şi metodelor de evitare a concedierilor colective ci şi asupra posibilităţii reducerii numărului de salariaţi care urmează a fi concediaţi şi asupra unor măsuri de protecţie socială în cazul în care concedierea colectivă nu poate fi evitată.

Asa stand lucrurile, tribunalul urmeaza a verifica daca, in procesul de reorganizare a activitatii ce a avut ca efect inclusiv concedierea reclamantei angajatorul a respectat principiile generale care trebuie sa guverneze desfasurarea raporturilor de munca si daca nu cumva masura concedierii, astfel cum a fost dispusa, a fost una abuziva

In acest context tribunalul retine ca prin Hotararea 5/24.04.2015 a Comitetului Executiv al FRF a fost aprobata noua organigrama a Federatiei Romane de Fotbal (fila 50-51 dosar), Directia Tehnica fiind reorganizata sub conducerea unui singur director (din cei patru existenti anterior)

Imprejurarea ca din „Programul de Guvernanta Sportiva al FRF” cu care presedintele FRF a participat la alegerile din 5 martie 2014 rezulta intentia acestuia de reorganizare a Federatiei, inclusiv prin modificarea organigramei nu este de natura sa conduca la nulitatea deciziei de concediere.

Astfel, „Programul de guvernanta sportiva al FRF” constituie planul managerial cu care actualul prsedinte FRF a canditat pentru functia manageriala pe care o ocupa, fiind asadar firesc sa cuprinda masurile pe care acesta le are in vedere in scopul eficientizarii activitatii FRF

In egala masura este firesc ca, odata castigate alegerile pentru functia manageriala in discutie, Preedintele FRF sa puna in aplicare planul managerial cu care a candidat si cu care a convins ca dispune de abilitatile manageriale necesare redresarii activitatii Federatiei Romane de Fotbal.

Aceasta deoarece unul dintre criteriile de baza ale evaluarii performantelor manageriale este acela privind respectarea proiectului managerial propus la ocuparea functiei

In ce priveste critica referitoare la imprejurarea ca noua organigrama a condus la dublarea numarului de posturi tribunalul retine, din analiza inscrisurilor aflate la dispozitia sa, ca statul de functii la 1 ianuarie 2012 cuprindea un numar de 146 de posturi (fila 210-211 dosar) in timp ce statul de functii valabil la 4.06.2014 cuprindea un numar de 160 posturi (fil 214-217 dosar), astfel incat sustinerea reclmantului privind dublarea numarului de posturi nu se confirma.

Suplimentar, tribunalul retine ca dimensionarea schemei de personal reprezinta o chestiunea de oportunitate, ce scapa in principiu controlului instantei de judecata.

Cu toate acestea, tribunalul nu poate sa nu observe ca in noua schema de personal se regasesc mai putine posturi de conducere, fiind preferate posturile de executie (de exemplu profesor scoala de antrenori, antrenori, masor, etc), relevante pentru obiectul de activitate al federatiei

In fine, critica referitoare la lipsa preavizului este, in opinia instantei, complet lipsite de suport legal.

Astfel, din inscrisurile aflate la dispozitia sa tribunalul retine ca la data de 4.06.2014 i-a fost comunicat reclamantului preavizul nr. 274/4.06.2014 (fila 20-21 dosar) pentru un numar de 20 zile lucratoare, cu mentiunea ca la implinirea termenului de preaviz urmeaza a se emite decizia de concediere.

La 3.07.2014 a fost emisa Decizia 116/3.07.2014 prin care a fost desfacut contractul de munca al reclamantului incepand cu data de 4.07.2014 (fila 22 dosar)

Tribunalul retine ca, potrivit art. 75 alin. (1) din Codul muncii, republicat, “Persoanele concediate în temeiul art. 61 lit. c) şi d), al art. 65 şi 66 beneficiază de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucrătoare”, iar dispoziţiile art. 78 din acelaşi cod sancţionează cu nulitatea absolută concedierea dispusă cu nerespectarea procedurii reglementate de lege.

    În primul rând, prealabil oricărei altei analize este relevantă definirea conţinutului noţiunii de “procedură a concedierii”, în accepţiunea art. 78 din Codul muncii, republicat, pentru a se putea stabili dacă obligaţia angajatorului de a respecta termenul de preaviz, corelativă dreptului salariatului în acest sens, face parte dintre cerinţele impuse de lege pentru asigurarea legalităţii procedurii de concediere.

    Pornind de la interpretarea semantică a noţiunii de “procedură”, aceasta vizează “totalitatea actelor şi a formelor îndeplinite în cadrul activităţii desfăşurate de un organ de jurisdicţie, de executare sau de alt organ de stat”.

    Preavizul reprezintă înştiinţarea prealabilă a salariatului cu privire la încetarea raportului de muncă, în consecinţă, acordarea acestuia constituie o formalitate circumscrisă categoriei sus-menţionate, care trebuie respectată pentru asigurarea valabilităţii măsurii concedierii.

Asadar ceea ce intereseaza in cauza este daca reclamantul a beneficiat de preaviz si daca acesta a avut durata prescrisa de lege si contractul individual de munca

Aceasta deoarece, ceea ce se sanctioneaza cu nulitatea deciziei de concediere este neacordarea preavizului sau acordarea unui termen de preaviz mai mic decât cel stabilit de Codul muncii, republicat, respectiv prin contractele colective de muncă încheiate la nivel de sectoare de activitate, de grupuri de unităţi sau de unitate ori prin contractul individual de muncă, evident în ipoteza în care aceste din urmă acte prevăd un termen de preaviz mai mare decât cel legal sau stabilit prin contracte colective de muncă încheiate la nivel superior.

In cauza tribunalul retine, din analiza inscrisurilor aflate la dispozitia sa, ca niciuna dintre aceste cauze de nulitate a deciziei de concediere nu este incidenta.

Imprejurarea ca Decizia de concediere emisa la 3 iulie 2014 a fost primita de reclamant sub semnatura la 31 iulie 2014 nu prezinta nicio relevanta sub acest aspect.

Astfel, decizia de concediere a fost comunicata reclamantului cu scrisoare recomandata cu confirmare de primire la 8.07.2014 (fila 63-68 dosar), imprejurarea ca acesta, avizat fiind, a refuzat ridicarea corespondentei de la oficiul postal (fara a interesa motivele unei astfel de atitudini) neputand fi de natura sa atraga nulitatea deciziei de concediere.

De altfel, ceea ce legea sanctioneaza este acordarea unui termen de previz mai mic decat cel prevazut de lege sau de contractele colective sau individuale de munca aplicabile, iar nu a unuia mai mare, astfel cum in mod nefundat incearca sa acrediteze reclamantul.

In fine, in ce priveste cauza reala a desfiintarii postului tribunalul observa, din analiza inscrisurilor contabile anexate la filele 191-108 dosar, ca daca din bilantul la 31.12.2014 rezulta cheltuieli cu salariile in cuantum de 9.020.998 lei, din care 2.173.272 lei asigurari si protectie sociala (fila 199 dosar), din balanta de verificare la 30.06.2014 rezulta un cuantum al cheltuielilor cu salariile (inclusiv bonuri de masa) de 6.290.950,21 lei (din care 95.314,21 lei bonuri de masa)

Rezulta asadar ca, desi per total an 2014 cheltuielile cu salariile sunt mai mari decat in anul 2013 totusi, ca urmare a reorganizarii activitatii la jumatatea anului acestea au scazut fata de primele sase luni (la 2.730.047,79 lei pentru ultimele sase luni), fiind asadar inexacta sustinerea reclamantului conform cu cre masurile de reorganizare ar fi condus la o crestere a cheltuielilor cu salariile la nivelul FRF.

Rezulta asadar, pentru considerentele mai sus expuse, ca postul ocupat de reclamant a fost desfiinţat efectiv, existând o cauză reală şi serioasă, iar funcţia ocupata de acesta nu se mai regăseşte în statul de funcţii la nivelul FRF.

Retinand suplimentar că angajatorul dispune de prerogativa de a stabili organigrama în funcţie de necesarul de personal şi de indicatorii economici ai unităţii. (art.40 codul muncii), tribunalul apreciaza pentru aceste motive actiunea ca nefondata sub acest aspect si urmeaza a o respinge.

Drept urmare urmeaza a fi respinse si solicitarile accesorii privind reintegrarea in postul si functia detionute anterior concedierii, obligarea paratei la plata unor despagubiri egale cu drepturile salariale indexate majorate si actualizate si la plata daunelor morale.

3. In ce priveste capatul de cerere vizand obligarea FRF la calcularea corecta si virarea in contul reclamantului a slariilor compensatorii tribunalul retine ca reclamantul isi motiveaza actiunea sub acest aspect pe suspiciunea ca suma acordata cu acest titlu a fost de doua ori supusa impozitarii.

Din analiza fluturasului de salariu aferent lunii iulie 2014 tribunalul retine insa ca din cuprinsul acestuia rezulta o corecta calcularea a taxelor si contributiilor aferente salariului si, in lipsa oricaror critici concrete, care sa justifice sustinerea referitoare la dubla impozitare, tribunalul apreciaza cererea sub acest aspect ca nefondata si o va respinge.

4. In ce priveste capetele de cerere vizand obligarea paratei la rectificarea inscrierilor in REVISAL si la plata drepturilor salariale pana la 31 iulie 2014 tribunalul observa ca, asa cum s-a aratat mai sus, decizia de concediere emisa la 3.07.2015 a fost comunicata reclamantului prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, imprejurarea ca reclamantul, din varii motive, ales sa nu ridice aceasta corespondenta de la oficiul postal neputand avea vreo influenta asupra datei incetarii contractului de munca.

O alta interpretare ar conduce la situatia in care angajatul, prin refuzul de a primi corespondenta ce i se comunica sau prin simpla lipsa indelungata de la domiciliu ar putea influenta unilateral data de la care masura desfacerii contractului de munca define efectiva, ceea ce nu poate fi admis.

Drept urmare, imprejurarea ca reclamantul afirma ca nu s-a aflat la domiciliu in luna iulie 2014 (fila 22 dosar) nu poate produce nici un efect asupra datei de incetare a contractului de munca, data care este cea inscrisa in decizia de concediere, comunicata reclamantului prin intermediul serviciilor postale, acest capat de cerere fiind de aceea apreciat ca nefundat si urmand a fi respins.

5. In fine, in ceea ce priveste capatul de cerere privind eliberarea unei adeverinte cu continutul specificat in actiune tribunalul retine ca potrivit dispozitiilor art. 281 alin 3 C.muncii incepand cu data de 1 ianuarie 2011 se abroga dispozitiile Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munca.

Dupa aceasta data asadar, vechimea in munca se probeaza cu adeverinta emisa in conformitate cu prevederile art. 34 alin 5 C.muncii, ale carui dispozitii relevante prevad: „La solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat să elibereze un document care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, durata activităţii, salariul, vechimea în muncă, în meserie şi în specialitate”

. Adeverinta de vechime in munca nu are un format standardizat, impus de legislatie, astfel ca fiecare angajator poate alege forma in care se prezinta documentul. Totusi, pentru a fi completa si pentru a oferi toate informatiile importanta, adeverinta ar trebui sa contina cel putin precizari referitoare la:

• Datele de identificare ale salariatului,

• Datele de identificare ale contractului individual de munca pe baza caruia se atesta vechimea (numarul si anul in care a fost incheiat),

• Durata activitatii salariatului,

• Functiile ocupate de salariat in perioada in care a fost angajat,

• Schimbarile suferite de contractul individual de munca, in cazul in care a fost vorba de incheierea, modificarea, suspendarea sau incetarea CIM,

• Valoarea salariului de baza, inclusiv sporuri care intra in calculul punctajului mediu anual;

• Vechimea in munca, in meserie si in specialitate,

• Perioadele de concediu fara plata

• Absentele nemotivate de la serviciu.

Observand ca adeverinta eliberata de parata si anexata la fila 24 dosar nu cuprinde toate aceste mentiuni tribunalul urmeaza a admite acest capat de cerere si va obliga parata sa elibereze reclamantului o adeverinta, pentru perioada 1 ianuarie 2012- la zi, care sa cuprinda cel putin informatii privind: datele de identificare ale contribuabilului, venitul lunar realizat pentru intreaga perioada, deducerile personale acordate, impozitul calculat si retinut.

In temeiul art. 453 va obliga parata la plata catre reclamant a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu de avocat, proportional cu masura in care i-au fost admise pretentiile

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite in parte actiunea formulata de reclamantul P. D. C., domiciliat … in contrdictoriu cu parata F. R. de F. cu sediul în…

Obliga parata sa elibereze reclamantului o adeverinta, pentru perioada 1 ianuarie 2012- la zi, care sa cuprinda cel putin informatii privind: datele de identificare ale contribuabilului, venitul lunar realizat pentru intreaga perioada, deducerile personale acordate, impozitul calculat si retinut.

Respinge actiunea ca nefondata pentru rest

In temeiul art. 453 Obliga parata la plata catre reclamant a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu de avocat, proportional cu masura in care i-au fost admise pretentiile

Cu apel în termen de 10 zile de la data comunicării, cererea de apel urmând a fi depusă la Tribunalul Ilfov.

Pronunţată în şedinţa publică de la 15 Iulie 2015

PRESEDINTE ASISTENT JUDICIAR ASISTENT JUDICIAR

A M C M M M L

Pentru asistent judiciar aflat in CO semnează preşedintele completului, jud. A i

GREFIER

G M G

A.C. 23 Iulie 2015